Osciloscop cu tubul catodic 5DEP1

[ola_nicolas]

Detin un tub catodic 5DEP1, avand urmatoarele caracteristici de catalog: Ua1=640 V; Ua2=2000 V; Ug1=1000 V; Ug2=1200 V; Ugc=60 V; Ufc=140 V; Uf=6,3 V; If=0,6 A; Sh=0,397 mm/V; Sv=0,640 mm/V; De=138 mm; L=391 mm. Datele sunt luate dintr-un catalog de prin 1960. Este posibil ca anumiti parametri sa fie diferiti in datasheet-urile de pe Internet. Cu el mi-am propus sa construiesc un osciloscop, utilizand cu preponderenta - daca nu chiar in exclusivitate - tuburi electronice. Am inceput de fapt constructia prin anii 90', dar am abandonat-o - in primul rand din lipsa unei scheme adecvate. Prima problema - deci este - daca poate cineva sa-mi furnizeze o asemenea schema. In ordine urmaresc unul dintre urmatoarele doua obiective:

• Fie o schema deosebit de performanta, in masura in care tubul catodic este capabil de performante;
  
• Fie o schema - asa cum spuneam mai sus utilizand in exclusivitate tuburi electronice.
  

[donpetru]

Va recomand sa rasfoiti colectia Tehnium. Era printr-un numar un exemplu practic de constructie a unui osciloscop cu tub catodic. Si, daca mai retin bine, cred ca puteti folosi tubul catodic pe care il aveti. Dar, repet, trebuie cautat proiectul respectiv si de abia dupa aceea se poate spune cu certitudine daca se poate sau nu.

 

Numai Bine

[iulidan2]

Se poate incepe cu Tehnium 12/74, 7/79, 7/84 si 8/75, unde sunt date scheme de osciloscoape.

Editat Mai 23, 2010 de iulidan2

[ola_nicolas]

Am parcurs intre timp toata colectia Tehnium. De altfel cu schemele de aici venisem in contact intr-un fel sau altul. Toate - dar absolut toate - schemele folosesc tuburi catodice rusesti de tipul xLOxx caracterizate prin diametre relativ mici ale ecranului (D<80 mm) si sensibilitate mare a deviatiei pe verticala (Sv>1 mm/V) Toate aceste caracteristici sunt divergente vis a vis de tubul 5DEP1, avand caracteristicile prezentate mai sus. Daca retinem - din cei 138 mm cat este diametrul efectiv al tubului - o arie de 90x100 (XxY) si consideram un nivel minim la intrarea amplificatorului Y de 0,1 Vvv, si ca avem nevoie de o tensiune de 100/Sv=156,25 Vvv pentru a matura cei 100 mm utili pe verticala, atunci rezulta o amplificare necesara a amplificatorului Y de 156,25/0,1=1562,5, adica 20xlog(1562,5)=63,88 dB. Aceasta amplificare trebuie obtinuta in conditii de liniaritate uzuala (plus/minus 3 dB) pentru o plaja de frecvente cu largimea de cel putin 10 MHz. Iata deci o tema derivata din tema initiala. Are cineva o schema (eventual cu tuburi electronice) de amplificator de banda larga, care sa raspunda acestor deziderate?

Editat Mai 24, 2010 de ola_nicolas

[releu]

Sigur ai scris bine: 5DEP1? Eu nu am gasit deloc tubul asta pe net !

[roadrunner]

Sigur ai scris bine: 5DEP1? Eu nu am gasit deloc tubul asta pe net !

 

http://tubedata.tigahost.com/tubedata/sheets/168/5/5DEP1.pdf

RR

[ola_nicolas]

...Are cineva o schema (eventual cu tuburi electronice) de amplificator de banda larga, care sa raspunda acestor deziderate?

Chiar nu exista!? Linckuri catre scheme profesionale, etc...

[ola_nicolas]

Exista cineva care are informatii despre o pentoda (tub electronic) amplificatoare de tensiune, cu tensiunea maxima anodica >=320 V, sau un tranzistor de inalta tensiune raspunzand aceleasi cerinte si cu un factor de amplificare cat mai mare? As vrea niste informatii despre oricare dintre ele, in scopul gasirii unui tub/tranzistor final pentru amplificatorul Y. Ma intereseaza in cazul tubului - dincolo de datele de catalog - daca este o pentoda adecvata constructiei unui amplificator de banda larga.

Editat Iunie 14, 2010 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

In lipsa unor sugestii de la cei experimentati, voi atasa o schema de principiu cu 2 pentode imaginata de mine pentru amplificatorul Y. Amplificatorul are o sarcina capacitiva de max. 10 pF si cu tuburile ecranate si corectiile inductive din anozi indicate, are teoretic (pe simulator) urmatoarele performante:

- Amplificarea la frecvente medii 64 dB;

- Banda (in limitele +/-3 dB) 300 Hz...3 MHz;

- Factor de distorsiuni armonice la frecventa de 1 kHz, sub 1%.

Pentru scaderea limitei inferioare de frecventa, sunt necesari condensatori de capacitati mult mai mari in catozi si pe grilele ecran.

Stie cineva o solutie mai performanta?

Editat Iunie 27, 2010 de ola_nicolas

[miron1947]

Stie cineva o solutie mai performanta?

Dvs, il utilizati doar pe AC?

[ola_nicolas]

Dvs, il utilizati doar pe AC?

Nu. As vrea sa-l pot utiliza si in CC, numai ca schemele sunt mult mai complicate si mai greu de proiectat. Daca cineva are o schema convenabila pentru CC este ok. Insa, asa dupa cum spuneam tubul catodic de care dispun este foarte pretentios si reclama parametri inalti in special de la amplificatoarele X si Y. Cand voi aborda chestiunea bazei de timp, voi vedea atunci ce anume este specific si cu aceasta.

[miron1947]

Nu este de osciloscop, dar ca idee de plecare a etajului de intrare este utila aceasta schema.Am gasit si una chiar de osciloscop cu intrare si in CC.

Editat Iunie 27, 2010 de miron1947

[ola_nicolas]

Nu este de osciloscop, dar ca idee de plecare a etajului de intrare este utila aceasta schema...

Am inteles ideea. Schema este f. asemanatoare cu cele specifice voltmetrelor electronice. Imi trebuie timp s-o "rumeg".

...Am gasit si una chiar de osciloscop cu intrare si in CC.

Pare interesanta, totusi triodele sunt dispozitive cu factor de amplificare limitat si in cazul tubului meu catodic nu stiu daca sunt utile. Totusi as dori sa studiez schema, dar din pacate este la limita lizibilitatii. Nu puteti sa-mi furnizati una marita cu "o idee"?

[miron1947]

Nu puteti sa-mi furnizati una marita cu "o idee"?

Daca dechideti imaginea si o mariti, printr-un clic pe sageata, o puteti descarca si vizualiza Paint, cu marirea diponibila in acesta.Daca n-am explicat suficient de clar metoda, o atasez in format rar si o puteti viziona in Paint, dupa descarcare.

triodele sunt dispozitive cu factor de amplificare limitat

Pot fi cuplate in mai multe etaje, pana se obtine amplificarea dorita.

Schema am luat-o de aici.

10_10.rar

Editat Iunie 27, 2010 de miron1947

[ola_nicolas]

Daca dechideti imaginea si o mariti...

...Asa este, m-am descurcat.

 

Pot fi cuplate in mai multe etaje, pana se obtine amplificarea dorita...

...Cu cuplarea in cascada a etajelor de amplificare este lucru complicat, mai ales cand se cer lucruri contradictorii cum ar fi amplificare mare, banda cat mai larga si distorsiuni armonice cat mai mici. La schema pe care am postat-o si la care lucrez mai demult, munca cea mai mare a fost sa gasesc doua tuburi compatibile, dintre care etajul al doilea trebuia sa aiba concomitent calitati contradictorii. Capacitatea de a lucra la frecvente cat mai mari, cu amplificari cat mai mari. Asta presupunea pante cat mai mari si in final puteri disipate pe anod si grila 2 ridicate, fara ca acest lucru sa impieteze asupra largimii benzii. Este posibil sa existe si alte tuburi inafara de E810F, care sa intruneasca aceste calitati. Probabil ca nu am cautat suficient de bine. In acelasi timp etajul de atac trebuia sa fie capabil sa amplifice - nu prea mult, in jurul valorii de 13,5 dB - dar suficient incat sa-mi aduca semnalul la un anumit nivel, la care tubul final era capabil de performantele specificate, dar in acelasi timp nu distorsiona semnalul. Concomitent etajul de atac trebuia sa aiba o caracteristica de frecventa cat mai inalta. Toate aceste lucruri cumulate, nu le-am putut gasi la niciuna dintre triodele pe care le-am testat. In cazul de fata, amplificatorul nu poate avea mai mult de 2 etaje, deoarece intervin probleme mult prea greu de depasit privind punerea de acord a caracteristicilor pe care le-am insirat. Nu am facut o analiza mai detaliata pentru cazul tranzistorilor, in primul rand pentru ca as fi avut nevoie de tranzistori de inalta tensiune, inalta frecventa si cu factor de amplificare foarte mare, calitati mult mai greu de intrunit concomitent fata de tuburile electronice. Astept totusi sa ma contrazica cineva si sa-mi furnizeze solutii in aceasta directie. Nu sunt opac si voi alege solutia cea mai buna.