Jump to content

roadrunner

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,190
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    69

roadrunner last won the day on September 15

roadrunner had the most liked content!

Community Reputation

157 Excellent

About roadrunner

  • Rank
    Tehnium Azi Expert
  • Birthday 12/20/1968

Profile Fields

  • City
    .

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. folseste un regulator de 1.8V de exemplu LD1117V18 https://www.digikey.ie/product-detail/en/stmicroelectronics/LD1117V18/497-3457-5-ND/66925 si dai la intrare 5V dint-un incarcator de telefon (sau USB) - la iesire si intrare pune un condensator de 25uF si gata. Nu e clar ce acumulatori are masina aia (probabil NiMh 1.2V) ceea ce sugereaza ca exista un circuit de limitare a curentului in aparat (presupun) - daca nu exista atunci ar fi bine sa folosesti un LM317 si sa limitezi curentul cu el in loc de LD1117V18 care nu va face asta. calrifica te rog ce acumulator foloseste aparatul ca sa putem sa te ajutam la obiect. Trebuie sa ne spui ce tip de acumulator (tensiunea si/sau tipul) si ce capacitate are (mAh) Philips Norelco foloseste 2 acumulatori NiMh de 1.2V deci nu prea intreleg de unde vine 1.8V din enuntul problemei. RR
  2. Da din punct de vedere dfuntional e la fel - numai ca AP emuleaza functia respectiva in software. Legaturile dintre porti sunt fixe (sunt ca niste cutiute cu jumperi pe care-i programezi) - sunt segmente de diferite lungimi care se pot interconecta ca sa poti ajunge de oriunde aproape oriunde. Cand programezi nu trebuie ca utilizator sa te gandesti la interconexiuni ci numai la functia logica. ca sa programezi folosesti unul din limbajele de descriere hardware (HDL - Hardware Description Language) cele doua limbaje sunt VHDL si Verilog. si nu au nic o legatura cu limbajele de programare (Verilog are sintaxa apropiata de C ) In realitate nu sunt poti logice (ca ar fi prea multe combinatii) ci sunt LUT - look-up tables care sunt imprementate in memorie. De exemplu un LUT4 poate imprementa orice functie logica de patru intarari si 1 iesire (sau 3 sau 2 intrari). Imagineazat-ti look-up table-ul ca tabela de adevar a unei functii logice de patru intrari, adica un tabel cu 16 locatii de 1 bit, care contine rezultate dorite de functia care o doresti.(evident nu trebuie sa faci asta manual tool-urile fac asta automat) exchivalentul compilatorului in lime FPGA este sintetizor-ul. (adica un software care trasforma ce ai scris in VHDL sau Verilog in porti logice) FPGA e mult peste hobby - trebuie sa ai o baza solida in Hardware (cand m-am apucat eu de fpga faceam computere cu porti logice de ani buni - fara baza aia va fi foarte greu) dar nu imposibil. Tool-urile sunt free sunt doua companii mari care se ocupa de FPGA, Xilinx si Altera (Altera e acum Intel) RR PS - Cand proiectezi circuite digitale (nu FPGA) nu mergi la nivel de tranzistor ai blocuri in biblioteca de componente logice (LUT3, LUT4, FF - flip-flop etc.) - cam la fel si la FPGA. diferenta ca la ASIC daca ai o greaseala de logica e de aruncat tot circuitul (la FPGA poti sa corectezi de un numar infinit de ori)
  3. ARM e un microprocesor (microcontoller mai precis) care executa instructiuni (software) FPGA-urile si CPLD urile sunt circuite logice facute din porti logice si registrii (memorie) pe care le poti programa si conecta cum vrei. (ca si cand ai avea o punga de circuite logice NAND. AND OR NOR XOR si flip-flops sau registrii si o gramada de sarme pe care le poti conecta) FPGA-urile mai moderne contin mai mult decat porti logice si registrii au blocuri dedicate pentru o gramada de functii standard (contollere de memorie externa, PCIexpress, Blocuri aritmetice pentru DSP, memorie SRAM etc.) Sunt o gramada de aplicatii unde microprocesorele nu fac fata iar realizarea unui circuit dedicat (ASIC - aplication specific integrated circuit) e prea scumpa - aici vin FPGA-urile. Exemple de aplicatii, prelucrare de imagine (video DSP) - prelucrare de semnale DSP (radio receptoare digitale) Interfete de retea pentru fibra optica, sateliti (unde trebuie sa reconfigurezi hardware-ul cand saltelitul e sus) - FPGA-ul se pote rexonfigura de un numar infinit de ori (configuratia cortilor si a legaturilor dintre ele) - deci poti sa schimbi hardware-ul la orice ora, motiv pentru care se numesc Field Programable Gate Arrays - Adica arie de porti logice programabila "pe teren" (in the Field) Din pacate e un domeniu greu de invatat complet diferit de electronica uzuala si din pacate nu se poate preda in scoli (intr-un semestru) totusi daca devii bun in domeniul asta esti aranjat pe viata. (crede-ma fac asta de 28 de ani si am lucrat 7 ani la cei care au inventat FPGA-urile) RR
  4. Dacia e o masina practica, suficient de buna, e ieftina si emana modestie. Face exact ce-mi doresc eu de la o masina si cu diferenta de bani ramasa (necupanrand un Audi) pot sa ma dau cu schiurile pe un ghetar in Elvetia, sa ma duc la pescuit in Cuba si sa platesc scoala privata a copiilor pe 2 ani (si sa-mi zambesc in barba de cate ori unul sau altul care nu ma cunosc personal au senzatia ca-s foarte sarac) Concluzia: alege pe baza criteriilor importante pentru tine si familia ta, nu doar pe baza criteriilor tehnice ale masinii. Sunt lucruri mult mai importante in viata decat masina care o conduci. RR
  5. In tarile din Europa de vest cam asta e organizarea demografica si economica - orasele mari sunt in general dens populate si din punct de vedere economic sunt job-uri soft (domeniu financiar, software, servicii : hotele restaurante etc. birouri) la periferie sunt zone industriale, depozite, transporturi: port, aeroport etc. Lucrurile s-au asezat ecomomic asa cum sunt pentru ca nu poti face o fabrica (mare) in mijlocul orasului din cauza costurilor ridicate ale ternurilor acces la energie sau infrastructura de transport.(nu ai voie cu camioane in centru) - nu o sa vedeti nici un magazin IKEA in mijlocul orasului. Diferentele intre Europa si Romania (si in general Europa de est) apare la zona rurala, in Europa de vest zona rurala este mult mai dezvoltata, ai acess la drumuri bune, la energie, la internet rapid si orice oras de peste 5000 de suflete are mici parcuri industriale care sunt locuri ideale pentru firme mici si mijlocii. Nu se pune problema sa nu ai canalizare apa si asfalt. Aici mai trebuie lucrat temeinic in Europa de est. Exista programe gevernamentale (sau locale) pentru a sprijinii antreprenorii sa porneasca afaceri in zonele mai putin populate (za zicem din afara marilor orase) si multe din programele astea chiar functioneaza (nu toate). Totusi mare diferenta pe care am vazut-o eu in 20 de ani de locuit in Irlanda intr-un oras mic (10.000 suflete) este ca Irlandezul din mediul rural e un fel de afacerist (ma refer la fermieri) pe cand est europeanul din mediul rural e un fel de "supravietuitor" dar lucrurile se schimba incet incet. (si asa si trebuie sa se schimbe, incet si natural) - evident statul ar trebui sa investeasca un pic in zona rurala (drumuri, scoli, canalizare, energie) si atunci oamenii isi vor schimba optica. Nici aici lucrurile nu sunt perfecte in mediul rural, ne luptam cu risipa (de alimente de energie) - de multe ori traficul e o problema pe strada pricipala can toti vrem sa traversam orasul pe unicul pod la aceeasu ora, sau niveul scolilor nu este asa ridicat cum am vrea noi sa fie. Nu exista loc perfect si fara probleme. RR
  6. simplu, iti comanzi o mireasa de pe internet ("TCP-IP wife") RR
  7. Am uitat sa mentionez - cele 3 masini Duster ce mai sus nu sunt 4x4 sunt cu tractione fata. RR
  8. Romanul obisnuit isi cumpara BMW si Mercedes...vechi de 15 ani. In ultimii 7 ani am posedat 3 Dustere, 1 Sandero (nu stepway) si un MCV. (MCV-ul il conduc acum si unul din Dustere sotia) - toate cu volanul pe dreapta ca sa se merge aici, toate cumparate noi de la reprezentana Dacia/Renault si service-ul facut la ei. Sandero (model 2013)- 0Km -67.000Km - s-a ars un bec si mi s-a rupt antena la spalatorie din vina mea. Duster (model 2013) cu aer conditionat - 0Km- 80.000Km nimic nu s-a stricat (cred ca s-au ars ceva becuri) si am avut o problema cu aerul conditionat (care se pare e o problema la cele cu volanul pe dreapata) - conducta care trebuie sa "pishe" apa din condens e pozitionata gresit si pisha in caroserie. Duster(model 2015) fara aer consitionat, jenti iestine, radio simplu etc. (modelul cel mai ieftin) - 0Km-65000Km - becuri pe la faruri, nimic special. Duster (model 2018) fara aer condiotionat, jenti tabla (asta inca il am) 0km-25.000Km - nimic pana acum. Logan MCV - model 2020 - 0km- 7000Km - merge bine inca nu ma pronunt ca e prea devereme. Consum pe autostrada 130 Kmh Sandero - 5l/100km Duster 6.2l/100Km MCV 5.5l/100Km nu stiu in regim urban ca merg numai pe autostrada. (90% din timp) Eu personal sunt multumit de masinile astea, sunt ieftine si fac exact ce scrie in manualul de utilizare - intretinearea e ieftina 150 Euro / service la Renault/Dacia la fiecare 20.000Km. Nu ridic capota decat sa pun lichid la stergatoare. Cand ies din garantie (3ani sau 5ani) o duc inapoi si iau una noua. RR PS - toate masinile de ma sus sunt cu 1.5Dci dar motorul nu e chiar la fel - cel de pe Duster are factorul de compresie un pic mai mare si evident alta cutie, iar la MCV e cu AD-Blue (poluare mai mica). Toate au avut start/stop cand te opresti la semafor sau esti intr-o coloana.
  9. Bun topicul si buna aplicatia (produsul final) felicitari. 1. Loop in lumea lui Arduino e "main" in lumea normala 2. Ai un potential dezastru pentru ca ai prea mult cod in rutina de intrerupere. Calculul PID nu is are locul acolo pentru ca nu trebuie facut la ficare trecere prin zero (adica la 10ms). Singurul lucru care trebuie facut sincron cu trecerile prin zero sunt pornirea si oprirea triac-ului. Intarzierea de 1 ms e de fapt durata calculul pid so ce mai faci tu pe acolo. Daca tot ce faci acolo e sub 10ms e ok, daca e mai mult e dezastru. (de exemplu daca editezi functia de citire a temperaturii si bagi un delay de 12ms in ea o sa-ti dea peste cap timing-ul la intreruperea de zero. (adica o sa faci debug la o functie dar bug-ul o sa fie in alta functie) - astea sunt cele mai nasoale situatii de facut debug. Atata timp cat executi intreruperea in mai putin de 10 ms esti ok. RR PS - Executa un test de stres - pune letconul pe o bucata de cupru cat mai mare - sa urmareste temperatura daca sta unde trebuie (si invers atinge letconul de ceva care e fierbinte) - adica regim tranzitoriu.
  10. Nici nu trebuie sa-ti placa de mine, sunt insurat. E vorba de legile fizicii. Un drift de 1-2 pf in circuitul de intrare nu-ti va influenta nici o oscilograma in banda 0-10Mhz cat are latime de banda osciloscopul ala. Adaptarea de impendanta pe o latime de banda asa mare e imposibil de facut cu valori fixe (de aia exista trimerul de pe sonda) Explica-mi si mie cum o sa reglezi trimeri aia la valorile optime sa inteleg si eu de ce sunt asa critici, As intelege daca osciloscopul ala ar avea impendanta de intrare de 50 Ohmi si ai vrea sa vizualizezi semnale de radiofrecventa. Impendanta lui de intrare e 1Mohm si nu va conta oricum daca impedanta de intrare adaptata la semnalele pe care vrei tu sa le vizualizezi (surse de comutatie). Cel mai bine e sa concentrezi pe a reduce incalzirea excesiva care e de fapt cauza tuturor problemelor. RR PS- imi place ca esti hotarat sa-l faci mai bun (mission impossible) dar legile fizicii raman valabile.
  11. pai e la mintea cocosului - temperatura modifica dielectricul - capacitatea scade odata cu temperatura (se dilata dielectricul) - faptul ca suflii (respiratie) e legat de umezeala de aceea creste capacitatea. In anii 80 materialele erau altele, piesele de proasta calitate din epoca aia cand noi romanii aveam impresia ca eram buricul electronicii mondiale erau proaste si toti care construiam pe vremea aia o faceam cu ce aveam. Toate atelierele de electronica de prin uzine erau pline de aparate de masura IEMI defecte care zaceau prin dulapuri pline de praf (unele n-au functionat de noi noute) revenind la subiect - variatii de catva pF nu are trebui sa te afecteze in functionare osciloscopului, condensatorii (de cativa picofarazi) din atenuator sunt pentru adaptarea impedantelor si nu vor avea un efect vizibil decat la semnale de banda larga. Adica e posibil pe o anumita treapta a atenuatorului sa nu ai rapuns in freceventa prea bun la anumite frecvente. (si atunci folosesti condesatorul trimmer de pe sonda) RR serios? pai daca ai 3 inseriate nu calculezi toleranta la suma lor? e tot 5%.
  12. Totul incepe de la o antena buna (cat mai mare) orientata corect (si rigida mecanic) - o antena buna cu un receptor mediocru e un compromis acceptabil, pe cand o antena proasta cu un receptor performant are valoare zero. RR
  13. pai stai sa inteleg si eu (ca-s prost) - ce-l recomanda pe individul cu teoria - locul ? Orasul Eureka din statul California? - mie mi se pare ca nu-l recomanda nimic in afara de "vocea si talentul lui" - are o singura publicatie pe website-ul personal, pentru mine nu e suficient. RR
  14. Cel mai simplu e sa folosesti o prindere polara pentru antena de satelit. In cazul asta nu mai exista sus-jos stanga-dreapta (sau mai bine zis elevatie si azimut) ci doar - inainte-inapoi pe curba polara. https://en.wikipedia.org/wiki/Polar_mount Satelitii geostationari de televiziune se afla din punct de vedere al observatorului pe o line continua pe cer, folosind o prindere polara la antena te plimbi pe linia respectiva pe cer (deci n-ai cum sa-i ratezi). Sau daca nu vrei misti antena poti monta LNB-uri separate in focarele echivalente si nu mai trebuie sa o misti deloc. RR
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.