Jump to content

roadrunner

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,244
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    74

roadrunner last won the day on November 20

roadrunner had the most liked content!

Community Reputation

177 Excellent

About roadrunner

  • Rank
    Tehnium Azi Expert
  • Birthday 12/20/1968

Profile Fields

  • City
    .

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. La multi ani, buni si sanatosi!

    RR

  2. Sunt si condensatoare ceramice cu tensiuni mari de lucru dar evident ca e crescuta distanta intre armaturi (ca sa creasca rigididatea dielectrica) dar volumul la SMD e limitat si se reduce numarul de straturi si implicit se reduce capacitatea, la tesiuni mari condesatoarele ceramice smd sunt de ordinul 10nF maxim. La valori asa mici ale capacitatii si tensiuni mari sunt folosite mai mult in filtre de intrare in surse de comutatie sau in diverse alte locuri in sursa, dar nu la filtraj unde cativa nF nu ar ajuta cu nimic. O alta problema mare la condesaroarele SMD este ca nu le place sa se arcuiasca PCB-ul si pot crapa. In general crapaturile creaza un decalaj mecanic (ca la doua placi tectonice) si pun condesatorul in scurt circuit. Acum sunt pe piata o noua serie constructiva care se numeste "soft termination" la care metalizarile sunt putin flexibile si permit flexarea pcb-ului. (e important daca placa e solicitata mecanic - vibratii de pe automobil sau o masina unealta) Exista reguli la priectarea cu SMD ceramice ca de exemplu sa nu se plaseze langa suruburi de prindere sau cu latura lunga pe axa de arcuire a PCB-ului. In rest in electronica digitala (care e 90% din tot ce cumparam in ziua de azi) condesatoarele ceramice sunt omniprezente. Desfaceti un telefon, o tableta, un laptop. Cate condensatoare de aluminiu sunt intr-un televizor care are grosimea de 10mm, maxim 10 buc (si alea tot SMD) si vreo 500 ceramice? Condensatoarele ceramice se supun si ele la legile fizicii ca toate componentele doar dielectricul difera. Din pacate 99% sau mai mult din userii de pe forum nu vad mai departe de amplificatoare audio si din cauza asta si expunerea mica la orice altceva. Nu tot ce e nou e prost si nu tot ce e vechi e bun. RR
  3. Facem pe prostii? Disipatia pe un condensator trebuie evitata cu ori ce pret (am scris mai sus si s-a sters) - daca un cond se incalzeste atunci cineva e prost proiectant. Totusi ea exista si e cauzata de ESR. Curentii de incarcare/descarcare (care creeaza dispatie) depind de urmatorii factori Capacitatea condensatorului Tensiunea la care se incarca/decarca (sau variatia min max in cazul de riplu) ESR (si astea le-am scris si s-au sters din topic) Nu se folosesc la filtraj la tensiuni mari si nimeni nu a sustinut asta. Totusi se folosesc la filtrele EMC de la intrarea in sursele de comutatie pe partea de AC (sau cel putin eu ii folosesc) https://www.we-online.com/katalog/en/ISC_WCAP-CSSA RR mergem pe pricipiu daca n-am vazut nu exista? Ca ardeleanul care s-a dus pentru prima oara la gradina zoologica si se uita la girafa si zicea "asta nu se poate..."
  4. Mai e si faptul ca tesiunea variaza cu cateva sute de milivolti (cat e riplul de filtraj) Pai vorbim de riplul de filtraj dupa redresor la un amplificator Audio , unde sunt sute de milivolti ca riplu eu nu am sustinut altceva. RR
  5. pai sunteti primul care ma crede. RR PS - unii calculeaza (inginerii) si prostii voteza ( ma refer la poll-ul din topic)
  6. vorbesc strict de curentul de incarcare/descarcare prin condesatorul de 0.1uF (pe care nu-l aveti in schema). Tesiunea de iesire va avea o variatie (pentru ca nu exista filtraj perfect) - deci condesatorul se va incarca/descarca cu valoare acestui riplu (de ordinul sutelor de mV) - condesatorul de 0.1uF (pe care trebuie sa-l adaugati) se va incarca/decarca cu un curent de zeci de uA. (asta sustin eu) RR
  7. puneti va rog o schema. (o poza). pai e vorba de un condensator de 0.1uF in paralel ca aia mari, nu curentul prin aia mari ci prin cel de 0.1uF RR
  8. AI iesit un mare rahat din topicul asta. Problema simpla - dupa redresorul unui amplif Audio, ai cateva condensatoare de valoare mare (2x 47000uF sa zicem) - mai adaugi un condesator de 0.1uF. Eu sustin cu legile fizicii in spate ca riplul prin acest condesator este foarte mic de cativa uA , nu se pune problma folosirii unui condesator special SMD sau nu.(simulare mai sus) - in rest sunt doar impresii si fumuri de amatori. RR PS - ca o coincidenta ieri am folosit 25.000 de bucati de condensatoare de 0.1uF (smd) sa nu le mai vad ...pana luni.
  9. frecventa crescuta a riplului nu face sa creasca riplul (ca valoare absoluta) ci doar energia disipata din cauza ESR-ului pentru ca ai mai multe cicluri pe secunda. (dat energia disipata e extrem de mica din cauza curentuli de riplu exterem de mic) Deci eu vin cu argumente (legile fizicii) si 28 de ani de proiectare dar pe tine trebuie sa te credem pe cuvant, am inteles. RR
  10. Riplul so sa fie si mai mic daca sarcina nu absoarbe constant curent maxim. (puterea absorbita de sarcina e data de aria graficului de sub curba curentului) @prog Eu n u am sustinut sa folosim SMD-uri in loc de Cap aluminiu, argumentul meu a fost ca riplul de curent prin condesatoarele de 0.1uF este foarte mic (cand cele mari sunt prezente evident) - eu am sustinut cu argumente (legile fizicii) ca riplul de curent e proportional cu capacitatea. de la afirmtia asta a pornit discutia Condesatorele de 0.1uF nu sunt supuse la curenti mari cand sunt in paralel cu cele de capacitate mare. (simulare mai sus) RR
  11. Exemplu de 1 A simulat Curent prin Sarcina 1A (AM2) - tesiune pe sarcina 16V cu riplu de 485mV Curent de riplu prin cele doua cond de filtraj 6.11A Curent de riplu prin 0.1uF (AM3) - 15.26 uA care ar fi problema daca e SMD sau nu? RR
  12. conteaza si legile fizicii sau dam click cu mouse-ul? Hai sa luam un exemplu practic, tesiunea de riplu, putere sarcinii altfel ne pierdem vremea. Sarcina 200W la Tensiunea de 25V, riplu de 50mV (cu sarcina conectata) RR
  13. Curentii mari sunt de riplu preluati de condensatoarele mari, curenti mult mai mici dar de frecventa mare sunt preluati de condesatoarele mici. Daca te uiti pe un Motherboard de calculator (sau o placa video) unde e vorba de curenti de 10A sau mai mult sunt pline de condesatoare de Aluminiu dar si de condensatoare ceramice in paralel, fiecare au rolul lor acolo, nimeni nu pune piese intr-un produs daca nu sunt necesare (hobby-isi mai fac asta). Aplificatorele audio se supun legilor fizicii la fel ca oricare produs electronic singura deosebire e ca sunt foarte simple si riplul se poate auzii (100Hz). Daca alimentezi amplif-ul la o sursa in comutatie nu mai auzi riplul. Daca ai condensatoare care se incalzesc ai o problema mare e proiectare. RR PS am gasit un video care explica exact ce am zis mai sus
  14. @leo_electro curentul de riplu este proportional cu capacitatea condensatorului. Curentul de riplu este intensitatea curentului de incarcare si descarcare al unui condensator si depinde ce mai multi factori, Variatia tensiunii (min max incarcare descarcare) capacitatea condensatorului (un condensator de 0.1uF are capacitaea de zece mii de ori mai mica fata de 100uF) si curentul de incarcare mult mai mic. ESR - (rezistenta serie) - care este mult mai mare la condesatoarele de capacitate mica si dimensiuni mici - rezistenta serie se opune incarcarii/descarcarii deci reduce curentul de riplu al condesatorului (si educe eficacitatea filtului de riplu) - ESR ul mare la condesatoarele mici e din cauza sectiunii reduse a conductoarelor in interiorul condensatorului. Condesatoarele SMD de valori mici (0.1uF sau mai mici) nu au rol de a ajuta la riplul de retea de 100Hz ci la frecvente mari, de exemplu la zgomotul de comutatie al diodelor din redresor sau la zgomote din retea care intra prin trafo. Contrar credintei populare avand numai condesatori mari in filtrul dupa redresor nu vor lasa sa se propage zgomot de inlta frecventa e total gresit. Din cauza asta in circuite digitale retelele de condensatori de decuplaj au de obicei 2 -3 tipuri de condesatori. RR PS - Tin minte o analogie buna care mi-a ramas in minte despre ESR - e ca si cand ai un reservor mare pe care-l incarci de la o teava mica. Rezervorul e condesatorul si teava mica e ESR-ul. (preiunea apei e tensiunea, debitul e curentul)
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.