Jump to content

ola_nicolas

Editors
  • Content Count

    1,427
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    54

ola_nicolas last won the day on July 10

ola_nicolas had the most liked content!

Community Reputation

159 Excellent

About ola_nicolas

  • Rank
    Editor
  • Birthday 11/28/1955

Profile Fields

  • City
    Olt county

Recent Profile Visitors

12,178 profile views
  1. Nu era nevoie de un topic la rubrica aceasta. Pur si simplu treceati in revista utilizatorii acestui forum, si tineati cont de exigentele pe care nu ma indoiesc ca le aveti fata de eventualul beneficiar. Mai este o solutie, mult mai eficienta si recomandabila. Dupa ce discutati cu administratorul portalului, organizati un concurs cu o tema din gama de domenii abordate de revista Tehnium de-a lungul timpului, iar castigatorul va primi ca premiu colectia in cauza. Timpul nu este inca trecut, puteti sa organizati un asemenea concurs. O conditie sine qua non in opinia mea, ar fi ca doritorii sa faca dovada ca nu depasesc o anumita varsta - spre exemplu - 30 ani. Daca ar castigao cineva in pragul pensionarii, trebuie sa recunoasteti ca gestul donatiei ca atare nu si-ar atinge foarte multe scopuri, ca actiune social / tehnico-stiintifica.
  2. ... Este o firma olteneasca su sediul declarat in mijlocul unui camp, avand in vecinatate 2 carciumi, o cladire administrativa si un teren de fotbal. La produse, declara doua tipuri de solvent, pe care probabil ca il prepara pe "genunchi" si mai are doua fotografii - un colac de conductor emailat si o hala imensa plina cu role de tabla electrotehnica. Probabil ca este un dealer-importator si distribuitor de tabla si /sau tole electrotehnice chinezesti, la pretul de 800 $ tona - printre altele. Foarte probabil este unul dintre baietii destepti din energie, care au intrat in afaceri in al doilea mandat al lui Basescu - 2005... 2009. Un magazin online care se respecta, trebuie sa aiba linga fotografia produsului (tole de transformator) si un link denumit "cos de cumparaturi" unde clientul isi lasa comanda. Nu am vazut asa ceva.
  3. Stiu sigur ca fosta cooperativa Radio Progres din Constanta stanteaza tole de transformator EI. Atata timp cat pe piata exista pistolul de lipit romanesc produs de aceasta (fosta) cooperativa, ar trebui sa existe si activitatea conexa de stantare a tolelor de transformator. Nu stiu insa daca livreaza si aceste tole ca subprodus. Daca la cautarea cu Google nu se obtine nici un rezultat, atunci probabil ca aceste produse nu exista pe piata romaneasca.
  4. Masurati atunci distanta (a) dintre axele celor doua roti in angrenare directa (roata 1 si roata 2) si determinati numarul de dinti ai primei roti din relatia Z1=a/m-Z2.
  5. Daca stiati de la inceput numarul de dinti si diametrul exterior, puteati determina foarte simplu modulul, care este m=De/(Z+2)=78/78=1 mm. Daca dintr-un anumit motiv o portiune a rotii este indisponibila vederii, atunci se marcheaza cu creta, sau cu un marker colorat un dinte oarecare si se numara din dinte in dinte, pana se ajunge din nou la dintele marcat. Acum stiind ca intr-un angrenaj dintat nu pot fi decat roti dintate avand acelasi modul (m=1) discutia se poate face la obiect. Calculele devin foarte simple. Nu stiu ce marime ati notat cu hd, dar daca este vorba despre inaltimea dintelui, atunci ea are valoarea tipica de 2,25m=2,25 mm - nu 3 mm. Asadar ramane sa ne spuneti ce ati masurat de fapt prin intermediul acelui pas.
  6. Da. Acum este clar, dar trebuia atasat linkul de la inceput. Totusi, un modul m=3 mm, mi se pare cam mare pentru o masina de bobinat, unde fortele transmise sunt mici. Mai potrivit era spre exemplu un modul m=1, sau chiar m=0.5. Acum rotile dintate sunt complet definite, si se pot determina si alte caracteristici ale lor. Pentru cei care nu cunosc numarul de dinti (spre exemplu) acestia se pot determina. De exemplu, roata cu diametrul (exterior) de 78 mm, ar trebui sa aiba Z=De/m-2=78/3-2=24 dinti. Avand in vedere modulul foarte mare, pentru a obtine o roata cu 80 de dinti, spre exemplu (ceea ce ar putea fi necesar la calculele cinematice) ar trebui o roata cu diametrul de De=m(Z+2)=3x82=246 mm, ceea ce este enorm.
  7. Nu stiu ce anume este offtopic in postarile mele?! Altminteri, atunci cand vorbim despre roti dintate, se utilizeaza notiunea de modul si nu de pas. Modulul este pasul dintre doi dinti consecutivi, masurat pe diametrul de divizare. Asadar, nementionand cum ati masurat acei pasi din scitele dumneavoastra, nu ati adus nici o informatie utila discutiei.
  8. Calculatoarele de buzunar cu 4 operatii + radical nu au asemenea facilitati. Este posibil ca doar cele cu functii, programabile sau nu. Pentru ca aseara era tarziu, nu am mai spus faptul ca adunarea repetata, poate fi utilizata si intr-un program de calcul adecvat, avand drept marimi de intrare pasul de numarat, si eventual cifre prestabilite corespunzatoare numararii inainte, si inapoi. Nu am gasit inca (de fapt nu m-am gandit suficient) la o modalitate de a evidentia intr-un anumit mod (din punct de vedere tehnic) cand se face o inversare de bobinaj. Programul poate insa face toate operatiile necesare. Bineinteles ca se poate foarte bine utiliza un numarator mecanic reversibil, caz in care problema este complet rezolvata.
  9. Problema realizarii unui dispozitiv de babinat cu actionare electrica, este mult mai complicata decat pare la prima vedere. Sa presupunem ca la un moment dat este nevoie (din diferite motive) de a deflui un anumit numar de spire (deja bobinate) inapoi pe rola-sursa. Iata asadar o prima complicatie. Nu este suficient sa avem un singur sistem de actionare, ci este necesar unul dublu, in care rola-sursa devine rola tractoare, iar bobina propriu-zisa devine rola-sursa. Acest lucru se poate face mai simplu utilizand doua motoare distincte, sau ne putem complica si mai mult, daca vrem sa utilizam acelasi motor. Deoarece devine foarte dificil sa mai ordonam conductorul tinandu-l cu mana, in timp ce marim sau micsoram turatia motorului (motoarelor), rezulta ca va fi nevoie de un sistem de ordonare automata a acestui conductor. Un asemenea mecanism, necesita un sistem de urmarire automata si de intoarcere la capetele bobinei, dar si un sistem de franare in ambele sensuri de defluire, ambele extrem de sensibile, capabile sa nu rupa conductorul la un eventual soc de intoarcere. La aceste consideratii, se va adauga si sistemul dublu de numarare inainte si inapoi, insotit de un sistem de calcul al numarului de spire existente la un moment dat pe carcasa bobinei de realizat. In principiu, daca reusiti sa rezolvati intr-un mod functional toate aceste probleme, va pot face eu schema cinematica pentru rotile dintate necesare, care mie mi se pare o chestiune simpla in comparatie cu toate celelalte complicatii. Deoarece, sunt destui cei care citesc si imi pot reprosa ca vorbesc "ca din carti", pot sa va spun ca eu dintotdeauna am utilizat numai masini de bobinat manuale, si cat mai simple ca principiu si constructie, desi am resurse tehnice utilizabile pentru constructia unei masini de bobinat actionate electric. Spre exemplu, strungul meu de banc, poate fi utilizat ca atare, cel putin in cazul sistemului de actionare electrica directa, adica (cu alte cuvinte) bobina se poate fixa pe un ax special chiar intre bacurile strungului. La nevoie, pot realiza un sistem de reducere suplimentara cu roti dintate de schimb, pe care mi le pot dantura singur pe freza mea. Daca pun insa in balanta, ca eu ca hobby-ist realizez arare-ori un numar mai mare de 5... 10 bobine de acelasi fel, mi se pare multa cheltuiala si mult efort, cu rezultate incerte. Pentru cei care realizeaza cateva zeci / sute de bobine identice, problema se pune in termeni de rentabilitate, si deci este mult mai simplu de a se cumpara un dispozitiv automat profesional, decat sa ne apucam sa il realizam in regim de homemade. In atasament am ilustrat masina de bobinat pe care o utilizez de mai bine de 20 de ani. Este o poza mai vehe. Actualmente a mai suferit unele modificari, in sensul ca i-am sudat un stativ rigid prin intermediul caruia am fixat-o direct pe masa de lucru - initial fiind utilizata prin fixarea lagarului de forma hexagonala, intre bacurile unei menghine de banc. Pe axul filetat auxiliar fix din poza (cel din partea de jos) se amplaseaza rola-sursa. Nu folosesc roti dintate, deoarece in timp am constatat ca cel mai convenabil raport de bobinare este de 1:1. Ca numarator, utilizez un calculator CASIO FX180P, pe care il am din 1980. Acest calculator de buzunar programabil, are (printre altele) facilitatea de a putea aduna repetat (de un numar nedefinit de ori) acelasi numar, prin repetarea de doua ori consecutiv a operatiei "+", numarul respectiv fiind adaugat prin actionarea repetata a tastei de operare "=". Spre exemplu, pentru a numara in mod direct pana la 5, fac initial succesiunea de operatii. "1++", apoi repozitionez numarul initial de spire pe zero, stergand ultimul rezultat (cifra 1) pe care o afiseaza calculatorul. Pentru a numara pana la 5, urmeaza actionarea de 5 ori la rand a tastei "=". Din punct de vedere tehnic, am ales ca in paralel cu contactele de pe PCB-ul calculatorului corespunzatoare tastei "=", sa leg in paralel o mufa jack mama si un condensator ceramic miniatural de cateva sute de pF. Ca intrerupator, am folosit un microintrerupator specific maose-urilor. Legatura am realizat-o prin reutilizarea unui cablu de tipul celor de la castile miniaturale, care avea la un capat atasata o mufa cu 5 pini, iar la celalalt o mufa jack tata. Se poate alege si utilizarea unui sistem mecanic, prin actionarea directa a tastei "=" utilizand un palpator sensibil, care poate fi construit in regim homemade, actionat de manivela prin intermediul unui excentric. Lucrurile se complica putin, in momentul in care avem de retras cateva spire de pe bobina, in sensul ca numarul de spire curent este memorat intr-una dintre cele 7 memorii ale calculatorului, iar secventa de numarare se modifica prin secventa "1--", dupa care recuperez totalul bobinat din memoria respectiva, urmand ca numaratoarea sa se desfasoare inapoi. Deoarece, calculatorul este unul economic (avand facilitatea de autopower off) atunci cand intrerup pentru mai mult timp bobinajul, introduc numarul de spire curent in memorie si continui cu aceeasi secventa, atunci cand reiau bobinarea. Ca alternativa, am studiat la inceput posibilitatea de a utiliza facilitatile de programare ale calculatorului, dar nu am avut impresia ca s-ar fi putut castiga ceva din punct de vedere tehnic, si am ramas la aceasta solutie, care mi s-a parut cea mai simpla.
  10. Astept oferte din partea celor care dispun si pot renunta contra cost la una, sau mai multe dintre urmatoarele roti de schimb aferente strungului romanesc SN320x750: Z=71 - 1 buc; Z=113 - 1 buc; Z=120 - 1 buc; Z=127 - 1 buc; Z=96/25 (roata dintata dubla) - 1 buc; Z=39 - 1 buc; Z=130 - 1 buc. Voi apdata lista de mai sus, daca si pe masura ce voi intra in posesia rotilor de interes pentru mine.
  11. Din punctul meu de vedere, cheltuiala si/sau efortul facute cu o instalatie de desulfatare, nu sunt justificate, decat daca aceasta urmeaza sa doteze un atelier de tip "service auto". Chiar si atunci ea trebuie facuta dupa studii detaliate de rentabilitate. O baterie care a iesit din perioada de buna functionare garantata de producator (de regula 5 ani) este sulfatata ireversibil si orice incercare de desulfatare este inutila. Exista si situatii in care o baterie de acumulatoare auto se poate descarca rapid pana sub limita admisa de 10.7 V. Spre exemplu atunci cand motorul se opreste in trafic si se "ineaca", necesitand incercari repetate de repornire. Intr-un asemenea caz (prezumat ca exceptional) trebuie facuta o desulfatare a bateriei, fie la un atelier specializat, fie de indata ce ajungem acasa, unde cei mai multi posesori auto, sunt dotati cu un incarcator pentru baterii plumb - acxid. Desulfatarea este un proces simplu si tipic de incarcare - descarcare - reincarcare a bateriei auto, sub un curent constant mai mic sau egal cu 10 % din capacitatea nominala a bateriei. Incarcarea este un proces de regula cunoscut in mod suficient de utilizator si nu il detaliez. Descarcarea bateriei de acumulatoare, poate fi facuta spre exemplu conectand la borne unul sau mai multe becuri auto (conectate in derivatie) de putere mai mare, cum ar fi becurile cu incandescenta de la instalatia de iluminare nocturna a autoturismului. Daca in cauza este spre exemplu o baterie de 12V/40Ah si avem la dispozitie doua becuri de 12V/21W, atunci improvizam un circuit de descarcare prin conectarea in derivatie a celor doua becuri, la bornele bateriei. Bateria se va descarca sub un curent aproximativ constant de 3,5 A. Cel mai important inconvenient la procesul de desulfatare este timpul relativ lung al proceselor de incarcare - descarcare - reincarcare, care este de peste 60 ore. Procesul de descarcare al bateriei, incepe imediat dupa incarcarea completa a bateriei pana la tensiunea de aproximativ 14,5 V si se incheie in momentul in care tensiunea la bornele bateriei a scazut pana la valoarea de 10,7 V. Un indiciu al desulfatarii cu succes al bateriei, este faptul ca timpul de reincarcare finala a bateriei este mai mare decat timpul primei incarcari, dinainte de descarcarea controlata. Cei foarte pretentiosi, mai pot face inca un ciclu de descarcare - reincarcare suplimentar, desi situatia nu se va imbunatati prea mult. In concluzie, avand in vedere ca un ciclu de desulfatare al unei baterii auto este ceva cu totul exceptional, eu consider ca o instalatie automata specializata pe desulfatare, nu este rentabila.
  12. Circuit cu "buline", pare ceva nou pentru mine. Puteti sa detaliati!? Se gaseste asa ceva, gata pentru utilizatre?!
  13. Chestiunea cu halogenii si gazele inerte este corecta, desi curentul electric produce fenomene luminoase si la trecerea prin gazele inerte, dar si prin halogeni. Am sa corectez si eu in text, atunci cand voi avea timp. Probabil ca pentru a folosi aceste argumente in acest comentariu, semnatarul a rasfoit o carte de chimie si a studiat in mod insistent tabelul lui Mendeleev. In ceea ce priveste chestiunile legate de cum erau LED-urile "mai vechi/clasice", abia aceasta "divagatie" tinde sa devina una "aparent savanta". Asa dupa cum spuneam si in articol, eu am utilizat LED-urile inca de la inceputul activitatilor mele legate de electronica (acum peste 50 de ani) si nu mi s-a ars nici unul. Mai mult decat atat, am fost la un moment dat implicat (in activitatea profesionala) in intretinerea si repararea masinilor-unelte numerice, construite in Romania, in anii '70... '80. Acestea aveau toata semnalizarea optica realizata cu LED-uri alimentate in curent alternativ. Foarte mult timp am fost in posesia unui modul de semnalizare cu LED-uri de la o astfel de masina unealta, pe care l-am studiat in cele mai mici amanunte. Nu este nevoie sa mentionez, ca nici vorba despre diode aniparalel, sau alte astfel de dispozitive. Pentru cei interesati dau mai jos un fisier pdf cu fisa de date tehnice a unui LED alb transparent produs de Hewlett Packard incepand cu anul 1993. Dispozitivul este listat ca find LED-vintage pe saitul http://www.decadecounter.com/vta/tubepage.php?item=39 Am atasat de asemenea doua imagini ale unor LED-uri produse de Hewlett Packard. Prima imagine prezinta un LED fabricat in 1969 - cei de varsta mea isi amintesc aceste dispozitive. In cea de a doua imagine este reprezentat LED-ul a carui fisa de date este data in fisierul pdf. Din pacate fisele de date ale dispozitivelor din anii 70 sunt foarte greu de gasit pe internet. In cea de a 3-a imagine este dat tabelul cu caracteristici electrice ale dispozitivului HP-1993, din care se poate vedea ca tensiunea inversa este limitata constructiv, in mod tipic la 45 V, dar nu mai putin de 5 V, in conditiile unui curent invers (prin LED) nu mai mare de 100 uA. Asadar protectia la tensiune inversa a acestor dispozitive a interesat si la LED-urile "mai vechi/clasice". LED alb vintage.pdf
  14. Intru rar pe forum, si am vazut de abia acum mesajul. Pentru ca a venit vorba, si pentru ca tot ai prezentat schema de mai sus, as vrea sa stiu, daca se urmareste un cablu sub tensiune (fara contact) cu dispozitivul din schema prezentata, de la ce distanta de cablu se aprinde LED-ul? Am avut si eu la un moment dat o situatie in care aveam o faza intrerupta pe un traseu necunoscut si am cumparat din comert un dispozitiv care functiona intr-un mod similar. Daca il apropiam spre exemplu de doza unui intrerupator, sau a unei prize de tensiune, se aprindea LED-ul. Daca insa o luam pe traseul aflat sub tencuiala, atunci pierdeam repede semnalul. In ceea ce priveste creionul de tensiune descris de mine in articol, am precizat ca nu recomand constructia si utilizarea lui, el avand doar o valoare documentara, apropos de aprinderea unui LED in curent alternativ. Pentru a putea gasi prin contact direct un cablu sub tensiune, alimentat de la faza retelei, se mai pot inca gasi acele creioane de tensiune cu lampa cu neon (considerate de multi rudimentare) la preturi accesibile. Eu am cumparat direct din magazin acum catva timp 5 astfel de dispozitive, la pretul de 2 lei bucata. Ele se pot insa gasi de vanzare si pe internet. Nu am sa pun aici un link, deoarece as incalca regulamentul, facand reclama neloiala. Se pot folosi insa pentru cautare pe google chei lingvistice precum "creion de tensiune".
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.