Jump to content

ola_nicolas

Editors
  • Content Count

    1,375
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    48

ola_nicolas last won the day on April 13

ola_nicolas had the most liked content!

Community Reputation

153 Excellent

About ola_nicolas

  • Rank
    Editor
  • Birthday 11/28/1955

Profile Fields

  • City
    Olt county

Recent Profile Visitors

11,263 profile views
  1. De fapt, aplicarea unui coeficient operational de 0,8 (80 %) este in sine un procedeu de supra-dimensionare in designul unui sistem tehnic - electic, mecanic, sau de alta natura. Deci putem monta practic oricate tranzistoare in paralel, daca pentru oricare dintre acestea puterea disipata nu depaseste 80 % din puterea maxima. O variatie de 2... 3 % fata de aceasta putere, este nesemnificativa. Deci variatia intre 0,77Pmax si 0,83Pmax este nesemnificativa pentru sistemul tehnic considerat. In mod normal, producatorul garanteaza buna functionare a produsului pentru un timp nelimitat, la o putere nominala de 0,9Pmax, dar specifica in documentatia tehnico-comerciala ca puterea nominala recomandabila este de 0,8Pmax. Pentru o mai buna intelegere a fenomenului, am sa iau exemplul unui cuptor cu micro-unde, care in esenta este tot o constructie electronica. Cei mai multi producatori de cuptoare cu microunde, prevad aceste dispozitive cu doua sisteme de reglaj. Un reglaj al puterii intre 0 si 100 % si un reglaj al timpului. La cuptorul de care dispun eu, valoarea maxima a timpului reglat este de 30 de minute. In manualele de utilizare ale acestor dispozitive, producatorii, specifica faptul ca este recomandabil ca reglajul puterii sa nu se faca nici-odata la maximum. Majoritatea utilizatorilor insa prefera sa regleze puterea la maximum, pentru a micsora timpul de asteptare la incalzirea unui anumit aliment. Nu isi dau seama ca o putere maxima cumulata cu un timp de functionare de 3... 5 minute, sau mai mult, este riscanta si poate duce la iesirea prematura din uz a sistemului. Cel care castiga din aceasta nestiinta, sau nepasare a utilizatorului este producatorul, deoarece va vinde mai multe produse. Nu poti sa ii reprosezi nimic, deoarece el te-a avertizat de fapt in textul manualului de utilizare, asupra tuturor riscurilor. Cati utilizatori impasibili, nu au patit oare, evenimentul defectarii iremediabile a unui cuptor cu micro-unde?! Pe multi i-am intalnit chiar pe forumul pe care discutam.
  2. @vijelie02: Nu te mai agita degeaba. Roadrunner a explicat de fapt (intr-un alt mod) acelasi lucru. Adica, daca un radiator ideal (infinit) disipa 100 % din caldura unei surse, atunci cei 95 % pe care ii disipa un radiator fizic finit, ar reprezenta o limita practica a utilizarii acelui tranzistor. Dar noi avem 125/150=0,83, adica in cazul dat tranzistorul va disipa 83 % din caldura teoretic maxima. De fapt procentajul de aproximativ 80 % din limita maxima de putere este in mod uzual recomandabil pentru orice alt sistem tehnic. Daca cumperi o scula electrica si pe ea scrie Pmax=1100 W, poti incarca acea scula cu o sarcina de aproximativ 0,8x1100=880 W.
  3. In cartea Stabilizatoare de Tensiune - aparuta in 1983 la editura Crisana din Oradea, la pagina 42, sunt date exemple de dimensionare si alegere a trenzistoarelor pentru acest tip de stabilizator. Este simplu - doar te documentezi. O alta carte din care se pot trage concluzii similare, este cartea lui V. Bruskin - Nomograme pentru Radioamatori - Editura Crisana Oradea 1972. Dimensionarea radiatoarelor se poate face efectiv, dupa cateva formule simple, care se pot gasi spre exemplu in cartea lui Stelian Lozneanu si Laczko Arpad - Memoratorul Radiotehnicianului - Editura Junimea din Iasi 1985, la pagina 42. Mai sunt si altele, dar ceva mai compicate - teorie deh!
  4. Propagarea caldurii prin conductie intr-un radiator are o ecuatie de tip gradient. In conformitate cu teoria acestor tipuri de ecuatii, 95... 99 % din caldura respectiva se degaja prin radiatie termica, pe o raza suficient de mica in apropierea sursei de caldura. Apoi 2,5 A < 3 A. Sper ca am pus punct discutiei in contradictoriu.
  5. Nu trebuie nici o traducere din limba rusa. In conformitate cu diagrama din fig 7 adnotata, se vede ca prin jonctiunea EC a tranzistorului din schema, la o polarizare de 50 V, rezulta un curent de 2,5 A, adica sub cei 3 A pentru care tranzistorul lucreaza in curent continuu la o temperatura de 25 °C. Conform unui calcul simplu, pentru un curent de 5 A trebuiesc montate doua tranzistoare de tipul 2SC5200 in paralel. Din diagrama din fig 7, rezulta ca cea mai mica tensiune de polarizare EC garantata de producator este de 3 V. Singura problema reala, ar fi daca se poate procura in mod convenabil acest tip de tranzistor. ADMIN EDIT: Schema de mai sus este tratata in urmatorul topic de la care a pornit si discutia prezenta:
  6. La transformatoarele de retea de putere mica (P<1000 W) nu se utilizeaza conductori si izolatori speciali, rezistenti la inalta temperatura, deoarece miezul magnetic din tole limiteaza buna functionare a transformatorului, doar pana la o temperatura de 80 grade. La transformatoarele supradimensionate, se poate introduce o protectie termica, al carui contact se inseriaza cu primarul. Corpul protectiei se va fixa in bobina primara, astfel incat sa aiba un bun contact termic cu aceasta. In acest fel se poate rezolva orice caz de transformator special, si deci izolatoarele si conductorii special emailati nu se justifica.
  7. Nu cunosc termenii specifici, dar, nu puteti compila (daca acesta este termenul) un program oarecare intr-unul C / C++, sau intr-altul dintre cele vizate de dumneavoastra? Eu nu cunosc fineturile traducerilor din sistemele accesibile direct omului si cele destinate sistemelor de calcul. Eu cunosc (cel putin asa sper) matematica pe care am studiat-o de-a lungul anilor de studiu si produc calcule intr-un asemenea program. Eu le utilizez la fel de bine ca si programele executabile si nu simt nevoia sa le inlocuiesc cu acest tip de programe. In ceea ce priveste problema coeficientilor, exista intr-adevar chestiuni de finete, in sensul ca ei sunt dati tabelar (matriceal) si trebuiesc stabiliti tot de program, in cadrul unor subprograme specifice de calcul. In ceea ce-l priveste pe flomar, pe care il apreciez in cel mai inalt grad pentru spiritul sau de cercetare stiintifica, dupa parerea mea el a avut niste rezultate absolut normale. Eu ma straduiesc de cativa ani (pe doua forumuri) sa-i conving pe constructorii pasionati de transformatoare, ca extensia puterii, in conditiile reducerii sectiunii miezului, este posibila doar la miezurile cu doua coloane, pe care se bobineaza separat cate o jumatate din primar si cate o jumatate din secundar, legate apoi in serie. Acest lucru este posibil conform unor relatii matematice specifice, din motivul ca la aceste tipuri de transformatoare se dubleaza numarul de faze. Tot de atata timp sunt luat in ras de oameni care nu au pus niciodata mana pe o carte, sau un curs de bazele electrotehnicii. Mai mult decat atat, am fost sanctionat de doua ori pe un forum si o data pe acest forum, pentru ca sustin exact necesitatea ca cei care vorbesc, ar trebuii sa aiba studii in domeniu, sau cel putin sa utilizeze in mod corect si etic argumentatia tehnico-stiintifica pe diferitele topicuri ale forumurilor. Stiiu ca dumneavoastra sunteti un om format in cercetarea tehnico-stiintifica - spre deosebire de altii, care nici nu vor sa spuna unde, cum si cand si-au definitivat studiile, desi in mod formal lucreaza in cercetare. De aceea v-am si propus sa va dau spre studiu un program matematic (rod al priceperii si stradaniilor mele) din care sa puteti trage concluziile necesare. Altcuiva, in nici-un caz nu i-as fi facut o asemenea concesie. Daca nu doriti, este treaba dumneavoastra. Cu toata stima. P.S. - In programele mele, eu am rezolvat problema calculului randamentului, scazand din puterea teoretica, pierderile in miez si pierderile in cupru, si impartind apoi rezultatul la puterea teoretica. Rezultatele sunt foarte bune. Dar acest sistem nu este posibil, decat luand in calcul un subprogram de analiza a materialului electrotehnic utilizat la tolele de transformator.
  8. Nu am incercat (ce-i drept) insa puterea se estimeaza in orice tip de calcul, cunoscand aria suprafetei transversale a miezului. Rusii, in mod specific, utilizeaza acea formula putin mai complicata pe care eu am prezentat-o scanand cateva pagini din cartea lui V. Bruskin - Nomograme pentru radioamatori. Nu mai retin exact unde am atasat acele imagini pe forum. De asemenea, in mod sigur se cunoaste si inductia prin miez. Probabil ca autorul programului a considerat ca nu este util sa fie afisata printre parametrii cei mai importanti. Fara a fi cunoscut formatul sectiunii transversale (latimea x grosimea miezului) nu s-ar fi putut calcula lungimea aproximativa a conductorului si deci nici rezistentele de curent continuu ale infasurarilor. Fara a se cunoaste inductia in miez, nu s-ar fi putut calcula tensiunea indusa intr-o spira si ca atare nu se putea calcula numarul de spire din primar si secundar. Cei ce vor insa sa cunoasca inductia in miez, o pot calcula in mod independent din relatia B=U1/[w1(4,44x10-4fS)] - unde U1 este tensiunea la bornele primarului in V; w1 este numarul de spire din primar; f este frecventa retelei in Hz; S este aria suprafetei transversale a miezului in cm2. Va pot trimite prin E-mail, unul dintre programele mele in MathCAD 14. Nu l-am mai apdatat de mult, dar puteti sa il folositi ca baza de calcul. Trimiteti-mi adresa dumneavoastra de E-mail in privat daca doriti. Programele realizate de mine, au aceleasi posibilitati ca si acest program executabil. Ba chiar cred ca programele mele sunt putin mai evoluate, in sensul ca se pot varia o serie de parametri dimensionali ai carcaselor si ca atare se pot obtine in unele cazuri adaptari ale bobinajelor la tipuri de tole diferite.
  9. Suprafata transversala a miezului si puterile corespunzatoare sunt calculate si evidentiate de mine cu un cadru rosu. Probabil ca domnul gsabac nu le-a observat.
  10. Nu am citit chiar tot ce s-a scris si nu stiu daca cineva a raspuns la aceasta intrebare. Principala calitate a benzii de magnetofon era latimea mai mare a benzii, care permitea la magnetofoanele de duzina sa inregistreze / redea doua canale / piste pe o singura parte a benzii. Magnetofoanele performante puteau inregistra / reda 4 canale / piste pe aceeasi parte a benzii. De asemenea lungimea benzii era mai mare decat la o caseta standard. Asadar, cantitatea de informatie utila (muzica) era de cel putin doua ori mai mare in cazul benzilor de magnetofon, decat la casetele magnetice. In rest, tehnologia de fabricare a benzilor magnetice in general era cam aceeasi atat la banda de magnetofon, cat si la casete. De aceea nu stiu daca exista si diferente de calitate audio - probabil ca nu. Principalul dezavantaj la magnetofoane, il constituia operatunile greoaie de derulare inainte / inapoi, dar mai ales de intoarcere a benzii.
  11. ola_nicolas

    Despre industria electronica romaneasca

    Nu trebuie sa ma convingi. Stiu foarte bine cat de bun "gospodar" este statul. Dar deoarece asa a fost croita societatea, el isi are rolul lui, inclusiv in dezvoltarea economica / industriala a natiunii. Asa dupa cumm mai scriam, nu poate sa-si faca fiecare legile lui pentru afacerea pe care si-a croit-o (este nevoie de implicarea parlamentului, a guvernului si a justitiei, adica pe scurt a statului) la fel cum toate industriile (fara exceptie) au nevoie de infrastructura (sosele, cai ferate, etc). Ca sa atingi succesul intr-o industrie, ai nevoie in primul rand de aceasta infrastructura, pentru ca atunci cand iti faci prima data planul de afaceri, iti propui sa ajungi pe o anumita piata, iar materiile prime si materialele de care ai nevoie, nu le gasesti chiar langa sediul tau. Ia inchipuie-ti, ca startup-ul in afacerea ta ar insemna sa iti construiesti prima data, sosele pana unde ai piete de desfacere si punctele de aprovizionare necesare. Mai departe nici nu mai trebuie sa comentez. Asadar discutia este mult mai complicata decat o consideri tu. Atat capitalistul privat, cat si statul isi au rolul lor in dezvoltarea industriala a unei zone.
  12. ola_nicolas

    Despre industria electronica romaneasca

    Daca nu ai asteptari de la stat, atunci fa-ti tu legi favorabile dezvoltarii intreprinderii tale private. Sau pune mana si construieste-ti singur porturi, aeroporturi, gari, sosele, poduri, cai ferate si alte tipuri de infrastructuri private. Sau poate folosesti deja teleportarea in aprovizionare si desfacere. De ce nu spui clar, ca tu ti-ai facut firma in Irlanda, si de fapt nu contribui la dezvoltarea economiei romanesti – cu exceptia colaborarilor pe care le ai cu unele firme romanesti. ... Dar nu ar fi fost mult mai ok sa nu fie lasata sa moara (eufemistic vorbind, deoarece in realitate a fost distrusa cu rea vointa) si sa fie folosita ca baza de constructie pentru industria viitoare?! O casa nu trebuie neaparat demolata din temelie. Daca are o structura buna, putem construi eventual o mansarda, sau chiar un etaj deasupra, sau putem sa o extindem pe orizontala. In rest, renovari, termopane, izolatii, etc, si casa este ca noua. Vad ca cei care se vor a fi germenii noii societati romanesti, sunt de fapt inarmati cu argumente filozofice leniniste. Numai Lenin a statuat ca o revolutie trebuie sa distruga mai intai tot ceea ce provine de la societatea (putreda) anterioara pentru ca pe locul ramas liber, sa fie cladita noua societate comunista. Vezi punctul anterior. Ai citat un politician care nu a facut decat sa dea o justificare puerila, si deci apa la moara distrugerii industriei romanesti. Pentru asta francezii i-ar fi rezervat un rol principal la o executie publica prin ghilotinare in piata Greve. Cam asta inseamna astazi industria romaneasca de orice fel, nu doar cea electronica. Baiatul meu cel mic, are o firma de constructii cu doar cativa muncitori. Nu stiu daca poti sa spui ca e industrie, dar eu sunt implicat. Sunt electrician pe santierele lui, desenator, sau proiectant mecanic (dupa caz) sau inginer constructor, atunci cand este nevoie. Toate astea prin voluntariat 100%, desi nu am la ora actuala un salariu, sau un alt fel de venit regulat. Am mai organizat in micul meu atelier de prelucrari mecanice (unde fac inclusiv pe strungarul) activitatea de reparatii pentru utilajele si dispozitivele necesare bunului mers a lucrarilor in punctele lui de lucru – tot voluntar, evident. In restul timpului lucrez gradina, livada, ma ocup de cositul, balotatul, transportul si depozitarea fanului si a altor nutreturi pentru iarna, culeg roadele gradinii si ale livezii, cresc animale, etc (activitati prin care reusesc partial sa am ce manca) si mai am grija si de nepoti. Cu alte cuvinte am cedat partea mea, pentru capitalizarea si dezvoltarea afacerii. As putea spune ca nu prea multi dintre voi au facut, sau ar fi dispusi sa faca asta , pentru dezvoltarea industriei romanesti. Ceva asemanator, face dupa cum am inteles eu flomar. Dar nu este chiar un voluntariat 100 %.
  13. ola_nicolas

    Despre industria electronica romaneasca

    Pai cum?! Acum ai reformulat problema?! Probleme sunt multe. Ele asteapta sa le rezolvam (mai putin eu care sunt in pragul pensionarii) si mai mult voi, care sunteti in plin mars "triumfal" in cariera. Dupa cate stiu, inclusiv tu ai abandonat initiativa privata si te-ai dus in sectorul privat , intr-o tara anglofona, unde preferi sa iei un salariu mare, decat sa iti bati capul cu viitorul industriei romanesti. De unde stii tu ca Romania nu poate fi independenta (sau mai bine spus, cat mai independenta posibil) din punct de vedere al industriei - de orice fel?! Sau esti cumva exponentul subordonarii Romaniei, Bruxeles-ului, sau Wshington-ului, sau cine stie cui altcuiva?!
  14. ola_nicolas

    Despre industria electronica romaneasca

    Geniala este interpretarea ta. Poate mai analizezi odata si te razgandesti.
  15. ola_nicolas

    Despre industria electronica romaneasca

    Primul pas in schimbarea la fata a Romaniei ar trebui sa fie un presedinte de tipul lui Donald Tramp, pentru cel putin doua mandate. Actualul sistem securistic trebuie infrant in pasul urmator si inlocuit cu un sistem civil orientat catre dezvoltarea tarii. Al treilea pas, ar trebui sa puna pe picioare sistemul de educatie si invatamant. Actualele "fabrici de diplome" trebuie inchise, iar decidentii si "absolventii" lor cautati si trasi la raspundere, dupa caz. In tot acest timp legislativul ar trebui sa revizuiasca toate legile determinante pentru dezvoltarea economiei romanesti. ANAF-ului trebuie sa i se abroge rolul de decizie in inchiderea unei intreprinderi de orice fel. Orice sanctiune aplicata asupra unei intreprinderi trebuie sa fie luata de o instanta judecatoreasca specializata pe probleme economice, chiar daca judecata ar dura ani de zile, asa dupa cum se intampla acum. Nu in ultimul rand, trebuie ca intreprinderile multi-nationale sa fie tratate in conditii egale cu intreprinderile romanesti.
×

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.