Jump to content

ola_nicolas

Editors
  • Content Count

    1,447
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    55

ola_nicolas last won the day on September 2

ola_nicolas had the most liked content!

Community Reputation

164 Excellent

About ola_nicolas

  • Rank
    Editor
  • Birthday 11/28/1955

Profile Fields

  • City
    Olt county

Recent Profile Visitors

12,351 profile views
  1. @donpetru: Toata stima. Atunci cand utilizatorii sunt caracterizati prin competenta si stiinta de carte, evident ca pot fi si cazuri in care ordinul in cauza se poate intoarce impotriva furnizorului. In acest caz, actioneaza piramida ierarhica, si se gaseste intotdeauna un "acar Paun" din randul personalului propriu, in capul caruia se sparg toate oalele. Cunosc acest sistem de tip colhoznic de o viata, domnule Donute. In ceea ce priveste cazurile particulare, mai spun odata, ca nu doresc sa le comentez.
  2. Eu nu iau in calcul cazuri izolate, ci doar constat ca exista o procedura total birocratica de reglare a conturilor intre furnizor si beneficiar, care nu este de loc in regula. In ordinul 121/2015, scrie negru pe alb, ca tehnicianul care citeste consumul periodic, stabileste si daca exista suspiciuni de functionare eronata prin rotatia inversa a discului contorului cu inductie. Inca odata intreb: Cum apreciaza el ca s-a intamplat un asemenea eveniment ?! Asadar @leo_electro, sa lase aprecierile la adresa mea, si sa precizeze cine si cum stabileste acel We (cantitatea de energie inregistrata eronat) pe care o citeaza din textul ordinului. Daca la statia de joasa tensiune finala a furnizorului se inregistreaza o pierdere potentiala de energie, care nu apare la consumatori, asta nu inseamna ca undeva la acestia din urma exista inregistrari eronate. Mai degraba (asa dupa cum cunosc eu sistemul) cred ca este vorba despre neglijenta in remedierea chestiunilor tehnice generale care duc la pierderi sistemice. Acel Ordin 121/2015, nu este altceva decat cea mai comoda cale de a arunca costurile acestor pierderi in spinarea consumatorilor.
  3. Mie mi se pare clar. Ei discuta acolo despre furturi de energie electrica din "pix" pe baza asanumitului factor K din asanumitul Ordin 121/2015. Daca se consulta spre exemplu documentul https://www.enel.ro/content/dam/enel-ro/informatii-utile/fomulare-clienti/cuca_despagubiri_reclamatii/Ordin 121 2015 pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrică în caz de înregistrare eronată.pdf se poate constata ca asanumitul factor K in cauza (care este o simpla gaselnita birocratica, fara legatura cu factorii tehnici aplicabili) are numai valori supraunitare. Asadar, el nu este facut pentru a scadea consumurile (din condei) ci pentru a le creste. Factorii k ai transformatoarelor de masura (care sunt de fapt rapoartele de transformare) despre care se discuta aici, au valori in general standardizate, si exista putine sanse sa se fure energie prin masluirea lor.
  4. Am vazut teoria indicata la postul anterior. Dincolo de simplitatea relatiilor de calcul, care sunt asijderea cu cele ale cursurilor de electrotehnica, acolo (in teoria indicata) se vorbeste despre un factor C si nu despre un factor K. Factorul C depinde de numarul de rotatii ale discurilor vechilor contoare cu inductie, pentru a inregistra 1 kWh. In relatii mai intervine un factor K3, care nu este definit. In schimb, am citit si eu asanumitul Ordin 121/2015 privind "procedura de determinare a consumului de energie ...", care este o gaselnita 100% birocratica. Probabil ca cei doi din filmuletul atasat, se refera la acel factor K din acea "procedura". As vrea sa stiu si eu spre exemplu, cum stabileste tehnicianul care citeste contoarul, daca unul dintre cele trei contoare montate pe faze s-a rotit invers, pentru a stabili valoarea K=3 !? Am inteles ca in cazul in care unul dintre contoare se roteste invers, el inregistreaza o energie negativa, care daca se considera circuitul simetric si echilibrat, atunci anuleaza inregistrarea unuia dintre celelalte doua contoare de faza, si ca atare in acest caz se inregistreaza o valoare teoretic de trei ori mai mica decat consumul real. Cine ii spune insa tehnicianului care citeste contoarele ca este vorba despre un caz de rotatie inversa a unuia dintre contoare?! In realitate un utilizator nu isi repartizeaza simetric si echilibrat consumatorii pe cele trei faze, si ca atare, contoarele vor inregistra in intervale egale de timp, valori diferite. Spre exemplu, un utilizator industrial. poate sa aibe pe o faza conectate un numar mare de cuptoare termice, care consuma energie aproape 100% activa, in timp ce pe celelalte doua faze sa aibe conectate combinatii in proportii diferite de consumatori activi si reactivi - de regula inductivi. Este un caz tipic in care niciodata cele trei contoare nu vor inregistra in intervale de timp egale, valori de energie electrica egale. Astfel, atata timp cat utilizatorul a respectat indicatiile furnizorului si si-a montat baterii corespunzatoare de condensatoare pentru compensarea energiei reactive, inclin sa dau dreptate antreprenorului din filmulet, care acuza furnizorii de energie, de furt calificat.
  5. Nu cred ca acesta este factorul K la care se refera filmul. Fiind vorba despre energie obtinuta prin conversie de curent continuu, mai degraba este vorba despre factorul formei de unda, definit (printre altele) si in lucrarea Transformers & Inductors for Power Electronics - Theory, Design & Applications de W. G. Hurley & W. H. Wolfe, care poate fi descarcata, spre exemplu de aici: https://www.academia.edu/35893608/Transformers_and_Inductors_for_Power_Electronics_Theory_Design_and_Applications_pdf Factorul formei de unda K, este definit la pagina 110 a lucrarii citate, de ecuatia (4.63) tinand cont si de ecuatiile anterioare. In atasament am reprodus o parte din pagina in cauza.
  6. Ai intrebat de un standard romanesc. Si asa ar fi normal, sa discutam pe standarde romanesti.
  7. Depinde de standardul de constructie al conductorului / cablului. Tabelul urmator a fost extras din Agenda Electricianului editia 1986. Pentru conductoare din aluminiu, se pare ca standardul a fost actualizat in 1989:https://www.chorus.ro/files/cataloage/echipamente/specificatii-tehnice-Icme-Ecab-AFY.pdf
  8. Un standard romanesc, care clasifica cablurile dupa rezistenta la foc, este STAS 11388/7-80. Conductoarele uzuale in izolatie de PVC si trase prin copex sub tencuiala, sunt standardizate in mai multe STAS-uri. In exemplul initial (FY / MYF) este aplicabil standardul STAS 6865-80. Litera F la inceputul codului (ex. FY) indica un conductor pentru instalatii fixe. Litera M la inceputul codului (ex. MYF) indica un conductor pentru instalatii mobile. Nu stiu daca STAS-urile citate au mai fost acualizate dupa 1980. Dupa 1989, in mod cert s-a renuntat la uilizarea si actualizarea standardelor romanesti, fiind subsituite de-a valma cu diferite standarde europene. Tipic romanesc - ne negam cultura si traditiile, pentru a le adopta pe ale altora.
  9. ... ???!!! ... Nu exista motive logice si / sau de oricare alta natura pentru a nu alege sa cumperi o DACIA. Fie ca ai bani pentru o masina noua, fie ca nu ai bani decat pentru o masina SH, DACIA este o marca care merita tot respectul. De altfel, a si avut tot respectul din partea unui investitor gigantic precum RENAULT, care nu a stat pe ganduri ca sa o cumpere. In plus, dupa toata pandemia din lume, Renault a redus investitiile in alte tari ale lumii, dar nu si in Romania. Dimpotriva, DACIA are planuri mari de viitor, printre care si o masina 100 % electrica, la un pret nu prea mare. Toate astea ne duc cu gandul ca nu exista motive logice si / sau de oricare alta natura pentru a nu alege sa cumperi o DACIA. Dimpotriva, ca romani avem toate motivele (altele decat cele logice) de a cumpara un produs realizat in tara, si cu materiale aproape in intregime provenind din tara.
  10. Masa totala rulanta (MTR) este de 2825 kg la Duster, versus numai 2418 la Logan MCV Stepway. Diferenta de 407 kg, este suficienta ca Duster sa consume mai mult. In plus la tractiunea 4x4 randamentul este putin mai mic, din cauza lantului de transmisie specific autoturismelor de teren.
  11. Probabil ca "para" de desfundat sifoanele cuvetelor este cel mai bun exemplu.
  12. Mediul este elastic doar pana la atingerea limitelor de deformare permanenta, sau remanenta. In exemplul cu piesa din otel arc cu duritatea de 55... 60 HRC, pe care l-am dat mai sus, in cazul caruia mediul este cu mult mai elastic, fara a atinge limite de elasticitate infinite. A fi compresibil, este echivalent cu faptul ca un mediu isi variaza volumul. Un fir metalic intins, se va lungi, dar isi va micsora aria sectiunii astfel incat mediul isi va conserva acest volum, daca se aplica axiomele de elasticitate. La fel si un corp compimat, se va scurta intre anumite limite (de rezistenta) dar isi va conserva volumul prin cresterea dimensiunilor relative corespunzatoare celorlalte doua directii de coordonate geometrice. Pe de alta parte o unda elastica este o unda la care un punct oarecare oscileaza de o parte si de alta a unui punct de echilibru static, considerat fix. Un arc elicoidal incastrat la un capat, oscileaza iar un punct oarecare va ocupa pozitii de o parte sau de alta a punctului de echilibru static, considerat in acest caz fix. Intr-un tub sub forma de "U" umplut cu apa, aceasta va oscila (daca este scoasa din pozitia de echilibru) iar consecinta va fi variatia periodica a nivelului suprafetei libere in cele doua ramuri ale tubului (fara variatie a volumului) in jurul unei pozitii de echilibru static stabilita in mod conventional. Asadar, intotdeauna trebuie stabilita initial o pozitie de echilibru static, iar oscilatiile elastice se vor desfasura in raport cu aceasta pozitie de echilibru. Conform fizicii clasice, aceasta conditie de oscilatie elastica este absolut suficienta pentru producerea si propagarea sunetului. Asadar un mediu lichid, sau solid aflate in oscilatie, nu isi vor modifica volumul. Singurul mediu elastic care conform fizicii clasice isi variaza volumul in timpul oscilatiilor este cel gazos, care raspunde teoremei gazului perfect PV=mRT. Constanta lui Hooke, defineste de fapt plasticitatea corpului si ne da informatii despre cat se poate lungi sau comprima un corp intins / comprimat dupa o directie si care se comprima / intinde relativ la celelalte doua directii, astfel incat volumul mediului respectiv sa ramana constant. Pentru a fi considerat elastic, mediul respectiv trebuie intins / comprimat, mai putin decat limita de deformabilitate permanenta. Cu alte cuvinte conditia de oscilatie libera, este aceea de a nu se forta mediul respectiv pana la limita deformatiilor plastice remanente. Constanta lui Hooke nu poate fi infinita, tocmai din cauza faptului, ca orice mediu real este unul partial elastic, dar asta nu inseanma ca pentru a oscila acel mediu trebuie sa isi modifice volumul, adica sa raspunda unei legi de variatie a volumului, asemanator cu legea gazelor perfecte. Cu alte cuvinte, cred ca ati confundat compresibilitatea cu variatia dimensiunilor unui mediu de-a lungul unei singure directii geometrice a spatiului. Realitatea este cu totul alta. In tehnica, in special la prelucrarile prin deformare plastica (stantarea si / sau matritarea la rece) principiul conservarii volumului este unul bine-cunoscut. Prin aplicarea limitelor fizice de rigoare, aceluiasi principiu i se supune si un mediu lichid. Acest principiu este echivalent cu sintagma "practic incompresibil", desi teoretic orice lichid are o anumita limita de incompresibilitate. In mod evident este vorba despre energii dezvoltate complet diferite intre fenomenele pe care le descrieti. Sunetul este produs si insotit de energii de mica amploare, in timp ce un corp lovit cu ciocanul, este cu totul altceva. Daca acel corp este un otel de arc recopt, si / sau normalizat, atunci, lovitura ciocanului va lasa in el un crater, mai putin sau mai mult evident. Daca insa acel corp este calit la duritatea de 55... 60 HRC, ciocanul va fi respins cu o forta egala si de sns contrar, iar deformarea remanenta, va fi practic zero. Pentru a mari rigiditatea unui otel arc, este necesara si suficienta aplicarea unui tratament termic de calire. Ceea ce definiti drept "forjare" este un tip de prelucrare plastica a unui material - in speta otelul de arc. Forjarea este un procedeu de prelucrare plastica la cald. Cea pe care o definiti dumneavoastra se numeste matritare la rece, in cuib inchis a unui metal. Daca exista de-a lungul axelor de coordonate spatii libere disponibile pentru expansiunea materialului, atunci va rezulta un corp geometric nou (cu respectarea principiului de conservare a volumului) de o forma diferita fata de cea initiala. Daca in matrita nu au fost prevazute insa astfel de spatii libere, atunci toata energia de lovire cu berbecul presei in timpul actiunii (sau in cazul in speta energia exploziei controlate) se va transforma in energie termica, care va aduce la temperaturi mari mediul considerat. In functie de timpul de racire, mediul se va cali la parametri diferiti. Ceea ce am descris mai sus sunt parti ale unei teorii tehnice, pe care le-am invatat in facultate si le-am exersat permanent ca profesionist. Teoria fizica este in mod evident diferita, deoarece va tine cont atat de gradul de incompresibilitate a lichidelor, cat si (mai ales) de axiomele geometriei mediului. In mod evident geometria tehnica este una de tip euclidian, in timp ce geometria cosmica este una de tip neeuclidian. In plus, timpul este condiderat liniar si necomprimabil la teoriile tehnice, in timp ce timpul relativist al teoriilor fizice este neliniar si comprimabil. La teoriile tehnice, nu se tine cont in general de transformarile la nivel de microcosmos, in timp ce la teoriile fizice, aceste transformari sunt luate in consideratie. Asa dupa cum spuneam, o teorie tehnica devine relativ repede o suma de teoreme si legi bine stabilite, in timp ce o teorie fizica are nevoie de decenii, sau chiar de secole, timp in care tehnologia umana se dezvolta in mod suficient pentru a demonstra ca orice fenomen posibil sau probabil este in conformitate cu acea teorie fizica. Tocmai din aceste cauze, teoriile fizice duc la implicari individuale mult mai pasionale decat teoriile tehnice. In schimb ceea ce la un moment dat pare "batut in cuie", poate fi spulberat instant, printr-o singura experienta, asa dupa cum a fost spulberata dupa cateva secole, teoria "eterului universal" a lui Newton, printr-o simpla experienta - Michelson-Morley. De aceea, inteleg perfect, de ce teoria "cavitatiei" va pasioneaza intr-o asemenea maniera, spre deosebire de mine, care nu am retinut din ea decat aplicatii foarte practice, care insotesc trecerea fluidelor prin conducte. Asadar (inca odata) spor la discutii.
  13. Nu am nimic cu noile descoperiri conform carora apa si alte lichide nu sunt perfect incompresibile. Acelasi lucru l-am invatat si eu la cursurile liceale de fizica. Problema este ca ... undele sonore (sunetul) sunt oscilatii ale mediului, produse de vibratiile unor corpuri materiale ..." si in consecinta "... vor avea proprietatile undelor elastice ...". Am citat din Compendiul de Fizica ed. 1972, cap. 12 - Acustica, par. 12.1 - Producerea si propagarea sunetelor, pg. 245. "Miscarea oscilatorie imprimata unor particule ale mediului se propaga din aprope in aproape in toate punctele sale, iar procesul acesta de propagare a oscilatiei, poarta numele de unda. Undele care se propaga in medii elastice sunt numite unde elastice. ...". Am citat din nou din acelasi Compendiu de Fizica, cap. 11 - Unde elastice, par. 11.1 - Miscarea ondulatorie. Propagarea undelor in medii elastice, pag. 227. Asadar, pentru a se propaga sunetul are nevoie de un mediu elastic, nu compresibil. Foarte elastic este si un otel de arc calit la 55... 60 unitati HRC, pe care nu mai putem sa-l suspectam ca ar mai fi compresibil. De altfel, cand eram mic, "inventasem" telefonul cu fir metalic intins, format din doua cutii de conserve gaurite pe fund, intre care se intindea un fir metalic subtire. Am facut la un moment dat proba cu un fir lung de aproape 50 de metri. Cel care vorbea, soptea ceva la unul din capete, iar soapta se auzea foarte clar la celalalt capat. Asadar faptul ca apa nu este perfect incompresibila, nu joaca nici un rol in transmiterea sunetului. In schimb presupunerea ca majoritatea lichidelor pot fi considerate incompresibile, joaca un rol foarte important in tehnica si in special in hidraulica. Au fost sintetizate inclusiv diamante utilizand super-prese hidraulice. Asadar observatia dumneavoastra este relativ nesemnificativa. In alta ordine de idei, credeti-ma ca principiile cavitatiei tehnice, le cunosc foarte bine, studiindu-le chiar la cursurile de hidraulica. Teoria tehnica a cavitatiei are cu totul alte resorturi, chiar daca considera vibratiile printre cauze. Una dintre deosebiri, este asa dupa cum mai spuneam, faptul ca se aplica unei geometrii perfect descrise de cea euclidiana, in timp ce teoria fizica, despre care incercati sa ne dati relatii este aplicabila unor spatii neeuclidiene. Concluzia este ca ipotezele fiind diferite, teoriile sunt si ele diferite.
  14. Am inteles ca este un fenomen omniprezent in univers. Nici nu este greu de ghicit. Liniile si suprafetele cave sunt definite de geometriile neeuclidiene. Am mai inteles ca teoria actuala incearca sa dea si explicatii fizice acestor notiuni geometrice speciale. Gaura in vid este insa, asa dupa cum spuneam un nonsens logic, chiar daca privim vidul ca fiind "spatiu-timp". Cam astea sunt singurele impresii pe care mi le face acest soi de teorie fizica. In plus, mult timp am crezut (citind topicurile dumneavoastra) ca va referiti la fenomenul tehnic de cavitatie, care este cu totul altceva - desprinderea unor particule de materie (in prezenta apei, sau a unor alte lichide, considerate incompresibile) care fac ca o suprafata (euclidiana) plana sa se deformeze, catre o suprafata cava - tot in sens euclidian. Ma bucur ca am inteles in sfarsit ca este vorba despre o teorie fizica la moda. Va urez succes si parteneri de discutie mai bine informati decat mine. Spor.
  15. Lumea fizicii a fost impartita timp de mai bine de 3 secole de teoria eterului universal. Gigantul Newton si multi alti fizicieni de top au fost adeptii acestei teorii, pana la sfarsitul secolului XIX, cand experienta esuata Michelson-Morley a demolat definitiv acest concept. Nu sunt fizician amator, desi mi-a placut fizica (atat cat am invatat pana la absolvirea liceului) si nu stiu daca s-au emis alte teorii similare intre timp. Stiu doar ca o concluzie a fost pusa de Albert Michelson, singurul care a primit vreodata un premiu Nobel pentru o experienta esuata. El a spus ca eterul nu exista, exista doar un imens spatiu gol, denumit vid echivalent cu gol sau nimic. Asadar, mie mi se pare ca notiunea de "gaura in vid" este un nonsens logic si nu stiu ce interpretare fizica ar putea avea.Tot un nonsens mi se pare eterna peroratie a adeptilor energiei extrase din vid. Spui vid, spui gol, sau nimic. Deci energie din nimic nu poate fi extrasa, asa cum nici gaura in nimic nu se poate face. Atata cat inteleg eu din aceasta teorie a cavitatiei, cavitatia insasi ar fi o notiune fizica care o inlocuieste pe cea de "spatiu deformat", probabil pentru a o deosebi de notiunea geometrica similara. O fi asa, sau nu o fi, nu stiu ...?!
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.