Sari la conținut

ola_nicolas

Editori
  • Număr conținut

    1763
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    76

ola_nicolas a câștigat ziua ultima dată pe Octombrie 7

ola_nicolas a avut cel mai apreciat conținut!

Despre ola_nicolas

  • Dată Naștere 11/28/1955

Profile Fields

  • Oras
    Olt county

Vizitatori Recenți Profil

14527 vizualizari profil

ola_nicolas's Achievements

Senior Member

Senior Member (4/6)

235

Reputație Comunitate

  1. Am recitit acest topic dupa mai bine de 5 ani. In primul rand m-a frapat faptul ca desi ultimele 5 postari consecutive, sunt ale mele, in mod aparent dialoghez cu cineva. Mi-am amintit apoi ca dialogul era intre mine si @flomar60 cu putin inainte de a parasi forumul TA si de a solicita stergerea postarilor. Cine nu cunoaste aceasta istorie, ar avea probabil tendinta sa ma trimita la un club al “glumetilor” din cauza ca vorbesc singur. In alta ordine de idei, ramasesem dator cu promisiunea ca voi monta un ventilator pe traful de sudura in cauza. Am facut acest lucru in aceasta vara, si functionarea s-a inversat, in sensul ca daca inainte sudam (cu electrod de 2.5) 10 minute si asteptam apoi alte 20 de minute repornirea transformatorului (o incarcare activa de 30 %) acum sudez circa 20 de minute si astept alte 10 minute sa reporneasca. Incarcarea activa a crescut la 60 %, adica s-a dublat. De ce asa tarziu?! Simplu. M-am pensionat incepand cu luna decembrie 2020, dar prima pensie mi-a venit prin mai 2021. Lucrarea propriuzisa (atasarea ventilatorului, care a costat 35 de lei) am efectuat-o prin august, iar acum, pentru ca am ceva timp liber la dispozitie m-am hotarat sa scriu aceste amanunte in topic. Din cauza timpului nefavorabil nu pun acum poze. Intre timp mi-am mai sporit zestrea de ustensile de sudare cu doua invertoare, care cu electrod de 2,5 au o rata de incarcare activa de 100 %. Cel putin pana in acest moment nu am semnale ca ar fi altfel. Trebuie sa spun insa ca datorita modificarilor si imbunatatirilor facute trafului analizat in acest topic, am o mare satisfactie oridecate ori ma hotarasc sa il utilizez la vre-o operatie de sudare.
  2. Dar pompa de injectie a unui submarin, la ce presiuni lucreaza oare?! Ca idee, pompele de injectie cu rampa comuna (common rail) au fost inventate pe la inceputul secolului trecut si au fost initial utilizate pe marile motoare navale. Tehnologia timpurie a motoarelor diesel, nu a permis insa punerea in valoare a unor caracteristici specifice ale pompei in cauza. Lasand la oparte istoria, o pompa clasica de injectie, are (de asemenea) presiuni de precomprimare a motorinei de peste 1500... 2000 barr. Problema ete ca o mare parte din aceasta presiune se pierdea in procesul de pulverizare in duza injectoarelor, pentru obtinerea asanumitei “ceata” de motorina. La motoarele navale, care functionau cu dubla alimentare (motorina / pacura) era necesara o presiune de precomprimare a combustibilului mai mare in cazul pacurei preincalzita la aproximativ 110 ºC. La injectia directa insa, presiunea in cilindri la sfarsitul procesului de compresie, atingea maximumuri de 300... 400 barr. Datorita unor motive tehnice care nu fac obiectul acestui topic, raportul optim de comprimare utilizabil in motoarele diesel este in medie de 14... 23. In atelierele de reparatii ale motoarelor diesel, se utilizeaza de multa vreme dispozitive de ridicare a diagramelor de presiune pentru fiecare dintre cilindrii unui motor. Asadar, dupa ce ai ridicat o asemenea diagrama pentru motorul care te intereseaza, vei sti exact la ce presiune se face injectia in mod concret. Aceasta, deoarece ceata de injectie nu mai are caracteristica unui lichid, ci raspunde mai degraba legii gazelor perfecte p*v=m*R*T. Cineva care nu se informeaza decat in exclusivitate de pe internet, nu va sti insa aceste lucruri, si va blufa asijderea userului care a postat anterior. Pentru a intra in detaliile tehnice ale unui anumit proces, ar trebui insa sa studieze temeinic o carte de specialitate.
  3. Reiau intrebarea pusa intr-un alt topic, dar in legatura cu aceleasi probleme. La freza FUS32 / FUS25 detinute de initiatorul topicului exista o problema practica si / sau specifica anume, sau pur si simplu pe cineva deranjeaza valorile tensiunilor masurate, nu se stie cu ce acuratete?! Sfatul meu dezinteresat, ca posesor si utilizator al mai multor masini unelte (printre care si o freza FUS22) este acela de a nu se interveni asupra componentelor tabloului electric de comanda, decat in cazul unei probleme reale, in sensul ca masina unealta nu realizeaza una, sau mai multe functii pentru care a fost proiectata si construita. Si masinile mele unelte au fost proiectate si construite tot pe vremea cand standardul tensiunii trifazate era de 380 V. Si eu utilizez actualmente aceste masini-unelte in noile conditii, in care standardul s-a modificat. Cu toate acestea nu am intervenit cu nimic in schemele de comanda ale masinilor unelte pe care le am. Un transformator are suficiente posibilitati practice de a se adapta unor noi standarde de tensiune. Eu insa ma indoiesc ca freza in cauza nu va functiona foarte bine in noile conditii, fara nici-o interventie asupra ei. In ceea ce priveste masuratorile care se fac asupra unor scheme de comanda cu relee si / sau contactoare, trebuie sa se studieze foarte bine indicatiile unui eventual tester electronic de ultima generatie, deaoarece nu intotdeauna aceste indicatii au acuratetea necesara. Este mult mai indicat a se efectua eventualele verificari prin masurarea tensiunilor cu ajutorul unui tester clasic (cu echipaj mobil si scala analogica) deoarece in schemele de comanda cu relee si /sau contactoare exista intotdeauna posibilitatea ca pe aceleasi borne supuse verificarii sa existe si tensiuni de retur, caz in care in mod sigur indicatia testerului digital va fi viciata. De asemenea, sfatul meu este acela ca in cazul in care cel in cauza nu a lucrat inainte cu masini unelte, sa solicite mai bine serviciile unui electrician specializat in masini-unelte, chiar daca el insusi are o profesie in specialitati electro. Schemele de comanda cu relee si / sau contactoare au niste specificitati, pe care un electrician specializat in alt domeniu nu va sti sa le rezolve.
  4. Si problema / problemele care sunt de fapt?! Sa nu-mi spuneti ca ati achizitionat un FUS32/FUS25 doar asa ca sa va ocuoati cu verificari si masuratori la instalatia electrica. O problema tehnica la o masina unealta, poate fi spre exemplu de tipul: nu functioneaza avansurile, sau nu functioneaza semnalizarea comenzilor, sau nu functioneaza lampa de iluminat local, sau nu functioneaza ambreajul electomagnetic, sau nu merge pompa de racire, sau etc. Asa ca definiti aici in acest topic, care sunt problemele despre care vorbiti din punct de vedere al functionalitatii utilajului, adica din punctul de vedere al ceea ce trebuie sa faca si nu face. Ati putea incepe (spre exemplu) cu ce tip de masina aveti exact, deoarece intre FUS32 si FUS25 exista diferente destul de importante, cum ar fi marimea fizica a utilajului, marimea curselor dupa cele 3 axe, puiterea electrica (totala) trasa de la reteaua trifazata, etc.
  5. R.W. Erickson Fundamentals_of_Power_Electronics_Appendix_A Poate ca articolul citat in primul post, raspunde acestor chestiuni, insa dupa cum spuneam, nu toti cei care citesc inteleg. In schimb exista manuale de proiectare consacrate, care trateaza problemele mai pe intelesul oricui, si in plus ofera rezolvari grafice, sau grafo analitice suficient de inteligibile. A se vedea spre exemplu manualul lui R.W. Erickson - Fundamentals of Power Electronics - editia 1997. Astfel, functiile analitice ale efectului de proximitate sunt expuse chiar incepand de la pagina 1 a manualului. Apoi in capitolul 12 - Basic Magnetics Theory, sunt date si graficele de variatie ale acestor functii, care se pot folosi in proiectarea practica imediata. Astfel in subcapitolul 12.4. Eddy currents in winding conductors este prezentata teoria efectului de suprafata (skin effect) la paragraful 12.4.1. Efectului de proximitate (the proximity effect) ii sunt alocate mai multe paragrafe, in care se pot regasi excelente diagrame direct aplicabile in proiectare, inclusiv de catre un utilizator mai putin deprins cu ele. Exista acolo varii exemple de proiectare a transformatoarelor, cu sau fara utilizarea infasurarilor intercalate (interleaved windings). Mai multe nu pot eu sa scriu aici. Sa citeasca si sa aprecieze fiecare. Nu este cazul. Eu ma refeream la socuri prin electrocutare la bornele unui condensator monopolar (sau electrolitic, asa dupa cum este mult mai cunoscut). Asadar, la un astfel de condensator, nu exista decat o singura borna polarizata, care este plusul, cealalta fiind conectata aproape sistematic la masa (nulul) circuitului. Asadar, din punctul meu de vedere, daca ai atins plusul acestui tip de condensator, esti la fel de expus, ca si in cazul in care le-ai atins din neglijenta pe amandoua simultan. Rusii - spre exemplu, nu foloseau in anii '50, '60 rezistoare de mare rezistenta (sute de kohm) pentru descarcarea lenta a capacitorilor monopolari, dupa scoaterea din uz a aparaturii electronice. De aceea, condensatorii de mare capacitate si mare voltaj ramaneau incarcati uneori si mai multi ani la valori ale tensiunilor la borne mari. In aparatura cu tuburi, o tensiune continua de alimentare de 300 V, era una destul de raspandita, valoare la care condensatorii se incarcau pana aproape de limita celor 400 V pentru care erau in mod uzual fabricati. Ca practicant incepator, am patit de mai multe ori sa ma expun electrocutarilor, cu aparate electronice cu tuburi, pe care numai eu le utilizam. Odata, m-am "ars" asa dupa cum spuneam, dupa mai multe luni de neutilizare a unui montaj, pe care ulterior l-am dezmembrat pentru a construi altceva. La dezmembrarea condensatoarelor electrolitice s-a dovedit ca cele cateva luni de zile in care montajul nu mai fusese pus sub tensiune, nu au fost suficiente ca acestia sa se descarce complet.
  6. Unde este "golania"?! Pana la urma, sunt obligat sa raspund intr-un limbaj mai ferm - sa spunem. Nu inteleg, ce anume din notiunea de ignor nu - intelegi. Eu am specificat clar: Nu ne citam in nici-un fel, nu raspundem la opinii nici direct, nici indirect. Fiecare isi expune propria opinie - buna sau rea este a lui. Daca cineva vrea sa ne spunem parerea relativ la subiect, atunci o facem, dar fara a o contrapune opiniei celuilalt. De fapt aceste idei se regasesc intr-un fel sau altul si in regulament. Cine nu poate sa aprecieze, sau sa tolereze opinia altcuiva, atunci cel putin poate sa o ignore. Mai mult decat atat, mesajul tau (pe care l-am citat in postarea anterioara) miroase de la o posta a provocare intentionata. Eu nu cred ca nu ai inteles ce am vrut sa spun cu condensatorul care se descarca prin corpul omenesc. Apreciezi putinele cuvinte pe care le-am scris, iar restul se poate "citi" printre cuvinte. N-am sa ma apuc sa fac opere beletristice si / sau stiintifice intr-o postare, doar ca sa inteleaga cei fara cunostinte elementare de electronica. Sa faca bine si sa se documenteze fara sa provoace discutii fara sens. Pai, daca nu citam si nu comentam, atunci cu atat mai putin avem voie sa provocam. Asa cred eu ca este civilizat. Hai sa ne civilizam, si in acest mod sa ne respectam, cel putin incepand de aici inainte.
  7. Se pare ca nu vrei de loc sa respecti o conventie civilizata. Pai domnule, ca sa-ti raspund, mai intai trebuie sa observ cat de prost gandesti si mai ales interpretezi. La asemenea asertiuni ma astept din partea unor neinitiati, nu din partea unora care au pretentia de profesionisti. Ai mai facut odata "varza" toata teoria redresarii, ca sa ma combati cu tot dinadinsul. Ce ai zice daca atingi concomitent (cu un deget, sau cu o portiune a palmei) ambele terminale ale condensatorului - fie inainte, fie dupa indepartarea de pe PCB a acestuia?! O parte din energia stocata se scurge la pamnt, in timp ce o alta formeaza un circuit "direct" de la o borna la alta, prin corpul omenesc. Sunt foarte curios, cat timp ai sa mai faci pe "prostul" citandu-ma fara rost?!
  8. Un conductor prin care trece un curent alternativ de o frecventa de peste 10 kHz, nu se mai comporta ca un conductor cilindric plin, deoarece conform teoriei, curentul circula doar printr-o coroana circulara a sectiunii lui transversale. Asadar formulele matematice stabilite pentru transformatoare / bobine cu miez feromagnetic nu mai sunt valabile. Astfel, daca la transformatoarele de mica frecventa, densitatea de curent se refera la intreaga sectiune transversala a conductorului de forma cilindrica, la frecvente mari aceasta densitate de curent se refera doar la portiunea de la suprafata ("pielea") acestui cilindru prin care curentul circula considerand distanta de patrundere. Asadar, curentul nu va mai circula decat printr-un conductor "tubular" avand diametrul exterior acelasi cu conductorul cilindric de baza, dar din care (de voie, de nevoie) trebuie sa indepartam partea centrala interioara a acestuia. Acest "tub" prin care circula curentul, nu va mai avea aria transversala egala cu a cercului de baza, in timp ce noi continuam sa utilizam ca referinta pentru densitatea de curent, aceeasi suprafata circulara, deoarece cam toata teoria si tabelele existente sunt intocmite in baza acesei forme cilindrice a conductorului. Sa luam si un mic exempu pentru o mai buna intelegere. Daca luam ca baza de calcul o densitate de curent de 4 A / mmp si un conductor cilindric cu diametrul de 3 mm, atunci in mod strict teoretic, prin acel conductor va putea trece un curent maxim de 4*π*3*3/4 = 28.27 A. Hai sa consideram o frecventa de o asemenea valoare incat distanta de patrundere sa fie de 1 mm. In acest fel, din conductorul cilindric, vom da la oparte un "miez" cilindric interior cu diametrul de 1 mm. Astfel curentul va circula numai printr-o portiune "tubulara" a conductorului avand suprafata transversala mai mica decat suprafata circulara de referinta, fata de care s-a considerat initial densitatea de 4 A / mmp. Astfel corectand calculele, vom avea 4*π*(3*3-1*1)/4 = 25.13 A. Se vede clar faptul ca daca luand o densitate de curent de 4 A / mmp ne bazam pe trecerea unui curent de 28.27 A, de fapt la frecventa considerata, prin conductor nu va putea trece (fara sa se incalzeasca) decat 25.13 A. Asadar, va trebui fie sa supradimensionam circuitul, pentru a face economie de spatiu de bobinaj, fie sa alegem un conductor mai mare in diametru, astfel incat per total cei 28.27 A necesari sa circule printr-un conductor tubular avand aria transversala de aceeasi marime cu aria circulara pentru care s-a facut calculul de referinta atunci cand s-a ales densitatea de curent de 4 A / mmp. Bineinteles ca explicatiile de mai sus sunt pur intuitive. In realitate pot interveni multe alte fenomene, pe care daca le luam in calcul, va trebui sa modificam toata teoria bobinarii cu conductor circular din cupru. Ca alternativa se poate inlocui conductorul masiv cu diametrul de 3 mm (in exemplul nostru) cu lita de radiofrecventa, sau se poate bobina cu conductor multiplu cu diametrul de 2 mm (sau mai mic) si care totalizeaza o arie a suprafetei transversale echivalenta cu a conductorului cu diametrul de 3 mm.
  9. Tinerii romani care au chemare pentru universitatile tehnice, devin de buna seama ingineri cautati. Cu atat mai cautati cu cat tarile vestice, unde se angajeaza de obicei nu au cheltuit absolut nimic cu educatia lor. In plus, romanii (Cu precadere) accepta salarii sub standardele occidentale. De faptul ca inca in Romania se pregatesc buni ingineri, ar trebui sa profite Romania, care a suportat toate cheltuielile cu educatia lor, si nu occidentul.
  10. ... Care scoli!? Cele care inca si-au pastrat consistenta de altadata s-au inchis din cauza pandemiei. Tot tineretul studios face cursurile la fara frecventa, ca sa nu spunem pe sleau ca de fapt le face la "fara sa invete". Altminteri, lasand la oparte modestia (scuze pentru asta) cam 90 % din electronica pe care o stiu (vorbind din punctul de vedere al teoriei) am invatat-o ca autodidact in timpul liceului. Cand unii dintre colegii mei isi toceau pingelele prin discoteci, baruri de noapte si alte institutii asemanatoare, eu eram clientul fidel al bibliotecilor - in mod special al Bibliotecii Municipale din Constanta, unde imi petreceam 90 % din timpul liber - pe atunci sambata seara si duminica toata ziua. In facultate (chiar daca se numea Electromecanica) am facut un simplu curs generalist de Electronica si unul de Automatizari - tot generalist. In schimb, in facultate am beneficiat de o biblioteca tehnica mult mai specializata si am continuat sa invat din plin ca autodidact. Alte vremuri! In ziua de astazi, nici bibliotecile nu mai sunt ceea ce au fost. Daca la BM Constanta (in anii '70... '80) programul salii de lectura incepea la ora 8.00 si se incheia la 23.00, La BM Slatina - cea mai apropiata de mine programul incepe tot la 8.00, dar se termina la 16.00, caci doar s-au castigat drepturi democratice odata cu revolutia din '89. Pana mai ieri eram salariat. Am lucrat multi ani chiar in Slatina. Eu incheiam programul de lucru la 16.00 (dupa 1990) si de multe ori as fi mers sa ma documentez in biblioteca. Dar unde sa te duci?! Astazi sunt pensionar, dar nu-mi permit sa fac naveta (50 km dus-intors) ca sa studiez pana la 16.00. Noroc ca exista internetul, dar mai ales noroc cu faptul ca sunt atat de deprins cu studiul incat stiu exact ce sa caut si unde sa caut.
  11. Materialul linkat este un articol de cercetare, pe care o fac oameni de stricta specialitate. Un asemenea material il inteleg doar cativa dintre participantii la discutie. De aceea, marea majoritate o "ard" cu practica. Adica (mai pe intelesul oricui) practica inseamna sa ii spui ucenicului mura in gura: "mai pune un tranzistor ici, o dioda colo si in rest rezistente, condensatoare si bobine cat cuprinde". Pai daca exista la nivelul forumului unii care se apuca sa faca tehnologie in comutatie, fara sa masoare sau sa verifice circuitele, va dati seama cam cati s-ar apuca sa citeasca un asemenea articol, si mai ales cam cati l-ar intelege!?
  12. Robotica este o asanumita stiinta de granita. Adica este o interferenta sensibil egala a electronicii cu mecanica. Problema cu robotica este mecanica. Mecanica este o meserie grea la propriu. Daca la electronica mai pui o rezistenta colo, un condensator dincolo, o bobina, un traf si in rest tranzistoare si diode, ale caror roluri si specializari sunt fara numar in ziua de astazi, La mecanica nu prea este asa. Chiar daca ici-colo se mai utilizeaza componente standard, precum motoarele pas cu pas, sau elementele hidro-pneumatice standardizate, tot ceea ce tine de legatura dintre ele este extrem de greu de realizat, cu precadere pentru un hobby-ist. Privind apoi lucrurile intr-o alta ordine de idei, o meserie cu o asemenea "greutate", ar trebui sa mai beneficieze si de un nucleu de oameni foarte pasionati de a o face, pentru a se putea injgheba topicuri de discutii interesante, iar pe baza lor sa aiba de invatat cei tineri si foarte tineri. Cu 12 ani in urma, am initiat pe ElForum un topic despre strungarie. Pana in acel moment, intr-o perioada de existenta de mai bine de 5 ani ai acelui forum, s-au mai initiat la aceeasi sectiune (masini unelte si scule) doar 3 topicuri, care s-au epuizat in cateva postari razlete. Topicul initiat de mine a ajuns (in final) la un numar de aproape 50 de pagini si concura la "mustata" cu marile topicuri de electronica in ceea ce priveste vizitele membrilor si/sau nemembrilor acelui forum. Ulterior, vazand audienta acelui subiect, Vasile mi-a propus si eu am acceptat rolul de moderator al sectiunii masini unelte si scule, care s-a dezvoltat in mod vertiginos, beneficiind de un nucleu de oameni foarte pasionati de prlucrari mecanice. Cam asta ar trebui sa se intample si aici cu sectiunea de robotica propusa, ca sa nu mai vorbesc ca exista multe alte sectiuni unde lucrurile au nevoie de dezvoltari asemanatoare.
  13. 🙂🙂🙂 ... Cei trei condensatori in paralel sunt pentru compensarea factorului de putere. Nu au legatura cu rezonanta. Au si cehii "falitii" lor.
  14. @dumitrumy: Ok. Ati gasit probabil cele mai profesionale argumente posibile. Chiar daca capacitorii sunt in paralel, in principiu problema se pune absolut la fel. De ce schema rusului nu este in rezonanta, iar schema in cauza (deosebit de originala - dupa cum se vede) este???!!! In imaginea linkata urmatoare, apare o schema de cuptor pentru incalzit / topit metale, care difera nesemnificativ (din punct de vedere principial) de ambele scheme de mai sus: Nu am putut copia textul lung de acolo, ca sa-l postez aici, insa acolo se mentioneaza ca schema este cu rezonanta, iar frecventa de rezonanta se regleaza in domeniul 22... 90 kHz din potentiometru. Pentru verificare, va rog sa va duceti pe linkul: http://danyk.cz/induk2_en.html si sa cititi instructiunile tehnice, fie in original, fie in traducere google. De altfel si schema rusului, fiind discutata pe un forum rusesc, se specifica acolo, pentru cine vrea sa inteleaga ca ea este una in rezonanta. Eu personal nu cunosc limba rusa si am folosit o traducere google. Linkul pentru acel forum este dat in celalalt topic. Cam asta este esenta. In rest nu va faceti probleme, atunci can ma voi apuca sa realizez o sursa in comutatie, ma voi apleca asupra studiului, atata cat va fi nevoie. In rest l-ati gasit pe cel mai "semnificativ" constructor electronist ca sa-i luati apararea - ma refer bineinteles la @c_anicai. A realizat un invertor de sudare, care sustine ca ar asigura 120 A, fara sa masoare curentul. In ceea ce va priveste, am facut o incercare de readucere in normalitate a unor relatii, care nu este firesc sa fie atat de tensionate intre doi oameni care nu se cunosc decat prin prisma opiniilor lor. Ati reactionat exact ca intotdeauna - cu vanitate. Nu va suparati. Eu sunt pensionar. Maine, poimaine mor, fara ca cineva de pe acest forum sa stie cine am fost. Ce anume va face atat de vahement la adresa mea (inca de la primele opinii schimbate pe elforum) incat sa aveti asemenea reactii???!!! Lasati, nu va obositi sa-mi raspundeti. Nu avem nimic de impartit si in nici-un caz eu nu concurez cu un profesionist in domeniu. Dar acest comportament este descalificant. Nota in atentia lui @donpetru: Dupa ce voi incheia acest mesaj, voi reveni la starea de ignor in ceea ce il priveste pe @dumitrumy. Sper sa faca si dumnealui la fel. Si mai ales, sper sa o faca si @c_anicai pentru a putea sa discutam civilizat pe acest forum.
  15. Propun un exercitiu de logica celorlalti (cei neimplicati in conflictul mizerabil intretinut de @c_anicai). Am mixat in atasamentul urmator schema rusului, cu schema lui @c_anicai. Deci sa intelegem ca cele doua scheme sunt diferite?! Adica in timp ce cea a lui @c_anicai este rezonanta, cealalta nu este rezonanta?! Oare asa sa fie?! Pai hai sa analizam: In schema din dreapta mai apar in plus un condensator obtinut prin inserierea a 12 capacitori de 12 nF fiecare si un inductor de 30 uH. Asta inseamna ca s-a introdus un condensator de 1nF, care atunci cand schema lucreaza, apare in mod formal ca fiind inseriat cu fiecare dintre cele doua grupuri de 4 capacitori a 0.33uF fiecare, adica echivalent cu 0.33/4=82.5 nF. Daca se fac calculele specifice, rezulta ca valoarea echivalenta a capacitatii necesare este de (1+82.5)/(1x82.5) = 83,5/82.5 = 1.012 nF, adica aproximativ 1 nF. Pai nu era si mai rational dar si mai economic sa se utilizeze in locul celor doua grupuri de 4 capacitori de 0.33uF, doua grupuri a cate 8 capacitori de 8.2 nF/200 V ???!!! Era economic pentru ca in loc de 12+8 = 20 de capacitori, s-ar fi utilizat numai 2x8 = 16 capacitori de 8.2 nF si in plus era rational, deoarece nu mai trebuiau achizitionate doua valori diferite. S-ar fi realizat o capacitate echivalenta de 1.025 nF in loc de 1.012 nF. Despre inductorul de 30 uH (15.5 spire?! - oare cum se poate realiza practic acea jumatate de spira?!) nu mai discut. Este posibil asa dupa cum apreciam si intr-o interventie anterioara sa fie nevoie de el pentru compensarea inductantei primarului. Faceti exercitiul si puneti pe un simulator schema si analizati-o si asa cum este, dar si cum am specificat eu aici si veti vedea care sunt diferentele.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.