Sari la conținut

ola_nicolas

Editori
  • Număr conținut

    1.749
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    73

Orice postat de ola_nicolas

  1. 🙂🙂🙂 ... Cei trei condensatori in paralel sunt pentru compensarea factorului de putere. Nu au legatura cu rezonanta. Au si cehii "falitii" lor.
  2. @dumitrumy: Ok. Ati gasit probabil cele mai profesionale argumente posibile. Chiar daca capacitorii sunt in paralel, in principiu problema se pune absolut la fel. De ce schema rusului nu este in rezonanta, iar schema in cauza (deosebit de originala - dupa cum se vede) este???!!! In imaginea linkata urmatoare, apare o schema de cuptor pentru incalzit / topit metale, care difera nesemnificativ (din punct de vedere principial) de ambele scheme de mai sus: Nu am putut copia textul lung de acolo, ca sa-l postez aici, insa acolo se mentioneaza ca schema este cu rezonanta, iar frecventa de rezonanta se regleaza in domeniul 22... 90 kHz din potentiometru. Pentru verificare, va rog sa va duceti pe linkul: http://danyk.cz/induk2_en.html si sa cititi instructiunile tehnice, fie in original, fie in traducere google. De altfel si schema rusului, fiind discutata pe un forum rusesc, se specifica acolo, pentru cine vrea sa inteleaga ca ea este una in rezonanta. Eu personal nu cunosc limba rusa si am folosit o traducere google. Linkul pentru acel forum este dat in celalalt topic. Cam asta este esenta. In rest nu va faceti probleme, atunci can ma voi apuca sa realizez o sursa in comutatie, ma voi apleca asupra studiului, atata cat va fi nevoie. In rest l-ati gasit pe cel mai "semnificativ" constructor electronist ca sa-i luati apararea - ma refer bineinteles la @c_anicai. A realizat un invertor de sudare, care sustine ca ar asigura 120 A, fara sa masoare curentul. In ceea ce va priveste, am facut o incercare de readucere in normalitate a unor relatii, care nu este firesc sa fie atat de tensionate intre doi oameni care nu se cunosc decat prin prisma opiniilor lor. Ati reactionat exact ca intotdeauna - cu vanitate. Nu va suparati. Eu sunt pensionar. Maine, poimaine mor, fara ca cineva de pe acest forum sa stie cine am fost. Ce anume va face atat de vahement la adresa mea (inca de la primele opinii schimbate pe elforum) incat sa aveti asemenea reactii???!!! Lasati, nu va obositi sa-mi raspundeti. Nu avem nimic de impartit si in nici-un caz eu nu concurez cu un profesionist in domeniu. Dar acest comportament este descalificant. Nota in atentia lui @donpetru: Dupa ce voi incheia acest mesaj, voi reveni la starea de ignor in ceea ce il priveste pe @dumitrumy. Sper sa faca si dumnealui la fel. Si mai ales, sper sa o faca si @c_anicai pentru a putea sa discutam civilizat pe acest forum.
  3. Propun un exercitiu de logica celorlalti (cei neimplicati in conflictul mizerabil intretinut de @c_anicai). Am mixat in atasamentul urmator schema rusului, cu schema lui @c_anicai. Deci sa intelegem ca cele doua scheme sunt diferite?! Adica in timp ce cea a lui @c_anicai este rezonanta, cealalta nu este rezonanta?! Oare asa sa fie?! Pai hai sa analizam: In schema din dreapta mai apar in plus un condensator obtinut prin inserierea a 12 capacitori de 12 nF fiecare si un inductor de 30 uH. Asta inseamna ca s-a introdus un condensator de 1nF, care atunci cand schema lucreaza, apare in mod formal ca fiind inseriat cu fiecare dintre cele doua grupuri de 4 capacitori a 0.33uF fiecare, adica echivalent cu 0.33/4=82.5 nF. Daca se fac calculele specifice, rezulta ca valoarea echivalenta a capacitatii necesare este de (1+82.5)/(1x82.5) = 83,5/82.5 = 1.012 nF, adica aproximativ 1 nF. Pai nu era si mai rational dar si mai economic sa se utilizeze in locul celor doua grupuri de 4 capacitori de 0.33uF, doua grupuri a cate 8 capacitori de 8.2 nF/200 V ???!!! Era economic pentru ca in loc de 12+8 = 20 de capacitori, s-ar fi utilizat numai 2x8 = 16 capacitori de 8.2 nF si in plus era rational, deoarece nu mai trebuiau achizitionate doua valori diferite. S-ar fi realizat o capacitate echivalenta de 1.025 nF in loc de 1.012 nF. Despre inductorul de 30 uH (15.5 spire?! - oare cum se poate realiza practic acea jumatate de spira?!) nu mai discut. Este posibil asa dupa cum apreciam si intr-o interventie anterioara sa fie nevoie de el pentru compensarea inductantei primarului. Faceti exercitiul si puneti pe un simulator schema si analizati-o si asa cum este, dar si cum am specificat eu aici si veti vedea care sunt diferentele.
  4. Asa deci?! Revenim la "razboiul rece"?! In acest caz du-te inapoi pe celelalt topic si citeste ultima mea postare in care ti-am propus sa nu ma mai citezi in forum si sa ignori orice mesaj al meu. Esti capabil sa faci acest lucru, sau este nevoie sa-l solicit pe @donpetru sa inchida si acest topic?! Nu eu am nevoie de instructie suplimentara. Ti-am linkat clipuri video, care oglindesc cum este bine si cum este rau. Le-ai ignorat pe toate si continui sa ma sfidezi, desi insist ca fiecare sa-si vada de treaba lui. Si cu domnul @dumitrumy am acelasi fel de relatii, dar el le-a respectat pana acum. Am venit aici pe topicul sau, la provocarea lui, crezand ca si-a schimbat optica. Poate si-a schimbat-o, sau poate nu, Ramane de vazut. Parerea mea esta ca multi dintre cei care discuta pe acest forum ar trebui sa reia cursurile medii (daca le-au facut vreodata) de la inceput. Nota - in atentia lui @donpetru: Daca @c_anicai a inteles ideea de ignor reciproc, atunci ar fi bine sa nu ma mai provoace in acest forum.
  5. Ok! Am inteles ca ti-ai insusit morala de la discutia din celelalt topic. Eu nu sunt de rea credinta. Gandesc pozitiv si prefer relatiile firesti / normale cu oricine. Daca crezi ca poti respecta niste norme uzuale in discutii (mai ales fara glume de 2 bani / mistouri) atunci de ce nu am fi prieteni?! Discutand despre rezonanta serie, ea se regaseste la circuitul prezentat de mine in felul urmator. Condensatorii C11 si C12 sunt permanent in antifaza, deoarece C11 are in permanenta o borna la plusul sursei de alimentare, in timp ce C12 are o borna in permanenta la minusul acestei surse. Driverul IR2153 comanda alternativ deschiderea sau blocarea tranzistoarelor Q1 si Q2. Atunci cand va conduce Q1, se va incarca condensatorul C12 prin bobina primara a trafului, iar cand va conduce Q2, se va incarca C11 prin intermediul aceleiasi infasurari. Sensul curentului va fi de buna seama diferit pentru cele doua cazuri. Primarul trafului are o inductanta, care se calculeaza de asa maniera incat cu fiecare dintre cei doi condensatori (identici ca valoare) sa realizeze rezonanta serie la o anumita frecventa reglata prin intermediul driverului IR2153. Daca ne apropiem de aceasta frecventa, curentul de incarcare al oricaruia dintre cei doi capacitori va creste, iar daca ne indepartam de frecventa de rezonanta, atunci curentul prin primarul trafului Tr1 va scadea, din cauza impedantei circuitului, care este minima la frecventa de rezonanta. De regula frecventa de rezonanta se alege catre capatul potentiometrului Rv2 (care impreuna cu capacitorul C9 stabilesc frecventa) si anume catre capatul unde frecventa este maxima. Cam acesta este mecanismul in schema in speta. Daca din motive care tin de buna dimensionare si functionare a transformatorului TR1 este greu de obtinut rezonanta doar considerand inductanta proprie a acestuia, atunci se mai inseriaza in circuit un inductor care sa compenseze. Cam asta este ideea. Oricum este bine ca din cand in cand sa mai punem mana si pe fizica de nivel mediu, pentru a ne reaminti principiile si legile de baza ale fenomenelor.
  6. Domnului @dumitrumy: Raspund prin exceptie provocarii lansate pe celalalt topic. Structura de racordare a trafului. in conformitate cu traseele desenate de mine cu rosu in atasament, stiu ca este tipica sistemului rezonant. Alta schema eu nu am mai atasat nicaieri. S-ar putea ca sistemul condus prin IR2153 sa mai admita si alte tipuri de structuri, desi eu nu le-m intalnit pana acum. Eu sunt deschis la a invata mai mult, si / sau mai multe. As dori totusi sa raspundeti scurt si la obiect, dupa care sa revenim la starea de ignor reciproc. Activitatea de pe doua forumuri, m-a invatat ca vanitatea dumneavoastra este mai puternica chiar si decat adevarul tehnico-stiintific, iar caile de intelegere reciproca intre noi sunt practic inexistente. Am onoarea.
  7. Ai cu aproximatie varsta copilului meu "domnule", si nu-mi aduc aminte sa fi convenit sa-mi vorbesti la persoana a 2-a singular ... "domnule". Ai epuizat argumentele si ai trecut la atacul la baioneta "domnule"???!!! Sa fii sanatos "domnule", impreuna cu clipul tau video, in care "test" inseamna doar aprecierea vizuala a rezultatului procesului de sudare. Altminteri sa stii ca invertoarele cu integratul IR2153 sunt numai cu rezonanta. De aceea precizarea din titlul clipului este un fel de pleonasm. In rest nu-ti face probleme, eu am cu ce sa sudez. Am doua invertoare, un transformator de sudura comercial si un transformator de sudura realizat de mine pe la varsta de 30 de ani. Este in serviciu de mai bine de 35 de ani dar (ceea ce este mai important) eu am apreciat corect tensiunile in gol si nu am fost sanctionat de nimeni ca am distrus reteaua locala. Poate cu aceasta ocazie mai trece pe aici si @donpetru sa mai faca curatenie. Atatea mizerii ai scris "domnule" in ultimele 4... 5 pagini ale acestui topic, incat ai oferit celor ca tine material de "studiu" intens pentru urmatorii 3... 4 ani. Cam asta am avut de spus "domnule" si orice raspuns in plus, de genul celor pe care le-ai postat in ultimele zile (pe care de altfel nu il astept) ar trebui sa fie suficient ca domnul @donpetru sa ia in calcul (in mod serios) daca mai meriti un cont pe acest portal, sau daca nu. Ar fi bine ca pe viitor sa nu mai dai citate din postarile mele si sa eviti sa mai raspunzi (fie direct, fie indirect) la acestea in forum. Te "salut" cu "respectul" pe care il meriti "domnule".
  8. In ceea ce priveste originalitatea schemei, in Application Note AN-998 de la International Rectifier. se da schemaa tipica din fig. 4 a documentului pdf, utilizabila ca balast pentru lampi fluorescente, si nu difera cu nimic de schema in discutie, inclusiv cea cu controlul tensiunii la iesire, reprezentata in fig. 7. Aici este un search in limba rusa pe google, care a returnat mai mult de 60 de linkuri pentru aparat de sudare cu IR2153: https://www.google.ro/search?q=ir2153+сварочный+аппарат&source=hp&ei=pMb_YN_tI8aS1fAPzLCboAU&iflsig=AINFCbYAAAAAYP_UtH1n9mDXZzJy3vVCI8pH5v0iFnqh&oq=ir2153+сварочный+аппарат&gs_lcp=Cgdnd3Mtd2l6EANQrQ1YrQ1gw1loAXAAeACAAeIBiAHiAZIBAzItMZgBAKABAqABAaoBB2d3cy13aXo&sclient=gws-wiz&ved=0ahUKEwjfz7Om7YLyAhVGSRUIHUzYBlQQ4dUDCAc&uact=5 Aici este proiectul unui rus, prezentat pe un forum: https://forum.cxem.net/index.php?/topic/166752-сварочник-на-ir2153/ Uite si schema utilizata: Aici este o colectie de imagini de la aceeasi cautare: https://www.google.ro/search?source=univ&tbm=isch&q=ir2153+сварочный+аппарат&sa=X&ved=2ahUKEwiylrqs7YLyAhUhA2MBHbzjBDQQjJkEegQIBhAC#imgrc=Jwhowww0kk3QsM Aici am dat o cautare (tot in limba rusa) pentru subiectul Incalzitor prin inductie cu IR2153: https://www.google.ro/search?q=индукционный+нагреватель+на+ir2153&ei=BMb_YNLzEI6iUtu_ougF&start=0&sa=N&ved=2ahUKEwjShfvZ7ILyAhUOkRQKHdufCF04WhDy0wN6BAgBEEE&biw=1680&bih=869 Aici este o colectie de imagini de la cautarea de mai sus: https://www.google.ro/search?sa=N&biw=1680&bih=869&source=univ&tbm=isch&q=индукционный+нагреватель+на+ir2153&ved=2ahUKEwif39Dm7ILyAhWQ0eAKHfkAC3UQjJkEegQICBAC Aici este o colectie de clipuri video. tot de la respectiva cautare: https://www.google.ro/search?sa=N&biw=1680&bih=869&tbm=vid&q=индукционный+нагреватель+на+ir2153&ved=2ahUKEwif39Dm7ILyAhWQ0eAKHfkAC3UQ8ccDegQIFBAD Cam tot ceea ce am putut sa vad, sunt varietati mai mult sau mai putin identice cu schemele prezentate de producator in AN-998. Asa dupa cum am mai spus, incalzitoarele prin inductie merg cu amperajul mult peste limita a 1000 A.
  9. @flomar60: Cine dorea isi putea construi invertoare cu diferite destinatii, dupa schemele existente in literatura electronica romaneasca. Urmatoarele scheme au fost extrase respectiv din cartile 73 scheme pentru radioamatori - vol II de Aurel Sahleanu si Neboisa Rosici disponibila in 1975, si din Cartea radioamatorului editia aII-a de Gh Stanciulescu, disponibila in 1981. Mai sunt inca multe altele. Cine are timp si il intereseaza, sa caute prin cartile de dinainte de 1989. Ca sa nu mai vorbesc de schemele aparute in Tehnium.
  10. Pentru cei pe care ii intereseaza lucrarea lui P. R. Mallory - Fundamental Principles of Vibrator Power Supply Design, o pot descarca de aici in format pdf: http://www.tubebooks.org/books/mallory_vibe.pdf Lucrarea este editata in 1947, dar tehnologia dateaza de pe la inceputul secolului XX. Printre altele, aceasta lucrare dovedeste ca in timpul vietii noastre (indiferent de perioada) a existat in permanenta cel putin o tehnologie de tip SMPS, iar afirmatia ca "nu au existat surse in comutatie" este falsa.
  11. Numai pentru cei care inteleg, sau sunt deschisi catre a intelege si a invata, am ales de pe internet doua clipuri video - romanesti amandoua. Primul film il prezint cu subtitlul "asa nu" si se poate vedea in print-sreenul din primul atasament-imagine cum autorul clipului prezinta aparatul cu care va masura curentul, si anume un UNI-T cu doua scale de curent alternativ. Autorul clipului a setat aparatul pe scala 200/400 A. Restul veti vedea urmarind in intregime clipul video. Al doilea clip, pe care l-am sub-intitulat "asa da" si am facut 7 print-screenuri, pentru a evidentia rezultatele masuratorilor. Autorul clipului, a utilizat in mod corect un clampmetru de tip FLUKE, setat tot pe scala de 200/400 A, dar pentru curent continuu. asa nu: Si acum urmariti clipul. In final veti vedea cum autorul clipului este complet derutat caci nu mai obtine cei 70... 80 A pe care-i anticipa, ci numai vreo 20... 22 A. Nu stiu ce meserie are, dar este clar ca desi este dotat din punct de vedere tehnic, nu stie sa faca o masuratoare corecta a unui curent, folosind scala de alternativ, pentru curent continuu. Oare acest clip era citat mai sus de @c_anicai, atunci cand vorbea despre "curent fals", sau "curent chinezesc"?! Nu stiu. Curiosii pot sa-l intrebe postand in topic. asa da: Din cauza ca @donpetru a limitat cantitatea maxima incarcata sub forma de atasamente, am fost nevoit sa atasez doar doua dintre cele 7 teste pe care autorul clipului le-a facut cu electrod de 2.5 mm. Restul va invit sa le remarcati fiecare in parte urmarind clipul de mai jos. Asadar, putem trage o CONCLUZIE: Cu electrod de 2,5 mm se poate suda si cu 66.8 A, si cu 80.4 A, si cu 96.2 A, si cu 106 A, si cu 113.2 A, si cu 147.2 A, si cu 196.2 A. Dintre toate aceste amperaje, utilizatorul cu experienta in sudare, isi va alege cel mai convenabil regim. Altceva, ce as mai putea spune. Sa traga fiecare concluziile care se impun.
  12. Ai reactii de om fara discernamant. Unde am sustinut eu ca tensiunea in arc este de 50 V???!!! Uite cine sustine asta: In plus ti-am demonstrat documentat ca plaja tensiunilor in sarcina pe arcul electric este mult mai larga de 20... 30 V. Ai tendinta de a simplifica totul. Ai prins din zbor niste sabloane vanturate pe forumuri si le iei cu titlu de adevar irefutabil. Mai gandeste-te cine este "domn" si cine "nedomn". Ti-am mai spus ca schema functionala este cea recomandata de producatorul driverului IR2153. Apoi, daca crezi ca ai inovat utilizand un ventilator alimentat de la iesire, eu cred ca asta este o chestiune fara rost si / sau justificari tehnice. Exista ventilatoare alimentate de la 230 Vca. Orice poticnire in sarcina al invertorului, cum ar fi lipirea electrodului, va duce la oprirea ventilatorului, sau la nefunctionarea lui corespunzatoare. Nu ai raspuns la intrebarea mea, si nici nu ti-ai cerut scuze, asaincat ma voi opri aici.
  13. Pai dupa ce depasesti toate limitele sociale (scrise sau nescrise dar acceptate de majoritatea) Mai vrei sa discuti numai cu "domni"?! In primul rand, te-am avertizat in 3... 4 randuri asupra faptului ca "glumele" pe care le folosesti sunt neavenite in discutii tehnice principiale. In al doilea rand, la cunostintele efective de electronica de care dai dovada, nu esti in postura de a lua peste picior pe cineva care te critica, si care incerca sa-ti arate unde gresesti. Am fost probabil primul care ti-am recunoscut meritul perseverentei si te-am felicitat pentru terminarea proiectului. Vezi pe la paginile 9 / 10 ale topicului. Mai mult decat atat, daca pozele puse in postarea de acum 9 ore sunt reale, iar acele cordoane de sudura sunt realizate cu invertorul construit de tine, atunci ele nu arata tocmai rau, ba chiar se poate spune ca arata bine pentru un aparat construit in "intuneric", fara masuratori tehnice, si fara parametrii certificati prin masurare. Eu am reactionat la urmatoarea "gluma": Demonstreaza ca afirmatia de mai sus are o valoare de adevar de 100 % si atunci imi cer scuze pentru reactia instantanee din postarea mea anterioara. Dar daca este o alta "gluma" in stilul tau, atunci scuzele ar trebui sa le editezi tu.
  14. Domnule. Chiar esti "bata" de-a binelea. Eu am presupus ca este ceva de acel @c_anicai care se umfla acum 8... 10 ani ca realizeaza el un nou tip de pistol de lipit pe elforum. Cand dadeai scheme si poze pe care iti asumai copiraitul, chiar am crezut ca esti vre-un expert. Astazi, cand stiu ca de fapt, nici macar nu ai terminat acel pistol de lipit, imi dau seama cine esti de fapt. Neispravit este putin spus. Termenul este mult mai jos, dar nu vreau sa spui ca te-am insultat, asa ca eu ma retrag. Am treburi mult mai importante de facut. decat sa te invat electronica. P.S. Apropos. In Agenda Electricianului, ed. 1986, la pagina 298, gasesti "Motoare de curent continuu, alimentate prin convertizoare, pentru actionarile principale ale masinilor-unelte". Cati ani zici ca aveai cand te ocupai de electronica si nu existau inca surse in comutatie?! Eu aveam 31 de ani in '86, si presupun ca daca erai nascut, atunci erai mic copil. Apoi, domeniul masinilor-unelte, este unul la care ma pricep. In 1988, am vazut si am exploatat din toate punctele de vedere prima masina-unealta cu comanda numerica produsa la Infratirea Oradea. Asadar ramane cum am stabilit - am o gramada de treaba.
  15. Circul tau iaftin ma indispune complet. Fa-l de 10 V, ce conteaza pentru tine?! Doar ca la 10 V o sa-ti trebuiasca vreo 240 de amperi ca sa sudezi cu electrod de 2.5.
  16. Uite aici un transformator de sudare cu 37 V. Sursa este Agenda Electricianului - ed. 1986, pagina 262. Si se poate spune ca a fost usurat foarte mult atat de spire in plus. cat si prin micsorarea diametrului sarmei fata de ceea ce prevad normele tehnice. Asta se vede si din faptul ca are o durata activa de numai 30 %.
  17. Ba nu l-am stabilit de loc. Este mai rau decat credeam. Te-am trimis la o documentatie de 2 pagini ca sa citesti domeniul tensiunilor in gol, ai citit cu totul si cu totul altceva, si in ignoranta ta incerci sa-l contrapui ca argument. In cartea tehnica a invertorului LV-300, se da domeniul 28... 32 V pentru tensiunea de sudare in sarcina. Am sa incerc sa gasesc ceva material de la triodina de sudare, unde tensiunile sunt mai mari, si care este mai aproape de invertorul static decat traful de sudura.
  18. Scoala generala nr. 6 din Constanta, actualmente facultatea de Arte Plastice de pe malul marii. La Casa Pionierilor am renuntat sa ma mai duc (prin clasa a 8-a) cand am vazut ca ne punea sa realizam electromagneti pentru relee. Ca de altfel la fel cum procedezi si acuma Eu nu am facut glume cu nimeni. Am incercat doar s-ti atrag atentia la greseli de tot felul. Este in functie de ceea ce vrei sa obtii. Aceea este o recenzie de 2 pagini despre transformatorul de sudura. Exista documentatie mult mai serioasa.
  19. Din nou faci glume de prost gust cu mine. Tensiunea de amorsare standard este intre 70 si 80 V. Citeste aici: http://mircea-gogu.ro/pdf/Curs Masini electrice/capitolul_II.pdf la paginile 44 / 45 despre transformatorul de sudura, caracteristici externe si altele, despre care ti-am mai relatat si pana acum. Sursele de IT din televizoarele an/color cu CRT (de pana la aparitia "plasmelor") sunt surse in comutatie in regim rezonant. La inceputul televiziunii (anii '30... 40) au fost cu triode/pentode de mare putere lucrand in regim de impulsuri, apoi s-a trecut la cele tranzistorizate. Inainte de a aparea comutatia statica cu tranzistoare si/sau dispozitive semiconductoare (incepand probabil de prin anii 1900... 1910) au existat scheme de alimentare in comutatie cu electromagneti. Am si o carte in biblioteca mea electronica despre aceste tipuri de comutatoare "statice". Cand voi avea timp am sa o caut si am sa pun pe forum un linc catre saitul de unde se poate descarca aceasta carte. Imi amintesc ca intr-una din clasele gimnaziale, maistrul instructor care asigura orele de practica, ne-a pus sa realizam un dispozitiv electromagnetic in comutatie. Nu l-am utilizat in scheme de alimentare, ci doar ca material didactic. Era practic un fel de flip-flop fara tranzistoare, sau tuburi electronice. Cand l-am terminat am fost pur si simplu extaziat de ceea ce am reusit sa fac, caci nu eram mai mare decat in clasele 6 / 7.
  20. Tensiunea de 50 de volti este tensiunea de testare dupa fabricare in laboratoarele producatorului si nu neaparat o tensiune de sudura "industriala". Oricum ar fi acesti parametri indicati de producatorul electrozilor, ne dau informatii despre caracteristicile limitative ale procesului de sudare, oricare ar fi tensiunea in sarcina a invertorului. De aceea te-am si facut atent in repetate randuri ca amperajul in circuitul electrodului, poate fi mai mare decat cel specificat de fabricant. Ai insa un "fix" pe care nu-l poti depasi.
  21. Din nou citesti din doua in doua randuri, sau din trei in trei - nu stiu. Acea tensiune de 50 de volti este trecuta pe pachetul de electrozi si nu poate fi o tensiune in gol, deoarece in acest caz producatorul nu ar mai indica un domeniu de 60... 90 de amper pentru curent, ci de 0... 0 A. Daca tensiunea in gol ar fi catre 70 V, sau mai mare, asa dupa cum indica unele carti tehnice, atunci tensiunea in sarcina, s-ar putea apropia probabil de 50 V avand in vedere diagrama de variatie a caracteristicii externe. Din nou faci glume de prost gust. Oricat de scazut ar fi nivelul unei discutii tehnice, asemenea "glume" nu se fac. Amperul are o definitie fizica exacta si nu exista "amperi falsi", sau "amperi chinezesti", sau oricum vrei sa-i mai numesti. Daca vrei sa te retragi de pe acest forum, sau de pe altul, nu cred ca ar fi un lucru rau, dupa modul in care iti tratezi partenerii de discutie. Cand am sa fac eu astfel de glume proaste cu tine, atunci sa-ti permiti "glume" de acest gen intr-o discutie tehnica pe orice forum.
  22. Pentru cei care nu au impresii si/sau idei preconcepute si care sunt capabili sa inteleaga explicatiile tehnice si sa-si modifice o eventuala imagine / idee pe care si-a facut-o anterior, as vrea sa spun ca arderea unui electrod in urma amorsarii arcului electric la o instalatie de sudare, nu se datoreaza in exclusivitate curentului (amperajului) prin circuitul electrodului de sudura. Procesul de sudare, este unul complex si presupune topirea locala a metalului de sudat. Pentru topirea locala, trebuie sa se cheltuiasca o anumita cantitate de energie (in Joule) in functie de proprietatile fuzibile ale materialului de sudat. Daca se imparte energia (in Joule) la timpul de functionare (in secunde) al procesului de sudare, rezulta puterea activa (in Watt) de care trebuie sa fie capabila instalatia de sudare. Aceasta putere se obtine daca inmultim tensiunea la bornele instalatiei cu curentul prin circuitul electrodului si cu factorul de putere al instalatiei de sudare. Pe pachetele de electrozi, diferitii producatori, dau informatii despre puterea necesara la iesirea aparatului de sudare care urmeaza a fi utilizat. Reiau aici exemplul cu electrozii de 2.5 mm, pe pachetul carora producatorul a inscris domeniul de curent de 60... 90 A utilizabil intr-o instalatie de sudare avand o tensiune la borne (in sarcina) de 50 V. S-a utilizat un interval de curent, deoarece cu acelasi electrod se pot suda materiale cu gabarite diferite. Astfel, cu valorile mai mici, se vor suda piese usoare, de mici dimensiuni, in timp ce valorile mari (catre 90 A) se utilizeaza la piesele mai mari. Daca consideram un factor de putere (des intalnit in practica) de 0.8, atunci puterea activa necesara topirii locale a metalului de sudat este situata in intervalul 50x60x0.8 = 2400 W si 50x90x0.8 = 3600 W pentru electrodul cu diametrul de 2.5 mm mentionat. Daca nu utilizam factorul de putere, atunci calculele se simplifica, dar vom cunoaste doar puterea aparenta la bornele instalatiei de sudare, inmultind tensiunea cu curentul - 50x60 = 3000 VA si respectiv 50x90 = 4500 VA, prin care de asemenea ne putem face (cu aproximatie) o imagine asupra energiei cheltuite in procesul de sudare. Timp de mai bine de 100 de ani, sudarea s-a realizat cu aparate de sudare tipice, cum ar fi invertorul rotativ (triodina) in curent continuu si transformatorul de sudare in curent alternativ. In aceasta suta de ani, s-au pus la punct tabele de curenti necesari diferitelor tipuri de electrozi. Pentru aceasta insa a fost standardizata caracteristica externa cazatoare a unui aparat de sudare. Teoria (in special in Romania) a ramas cea de acum 20... 30 de ani, desi intre timp au aparut invertoarele statice de sudare, care sunt din ce in ce mai des utilizate in practica. Pentru a realiza insa caracteristica externa standard la un invertor static, acesta ar trebui sa aiba o anumita complexitate. Pretul unui astfel de invertor complex, nu ar fi insa accesibil oricui, si de aceea producatorii de invertoare statice de sudare au renuntat la a asigura aceasta caracteristica externa cazatoare standardizata, astfel incat exista diferente de la un invertor la altul (in ceea ce priveste caracteristica externa cazatoare) Astfel, prin utilizarea diferitelor invertoare, cu acelasi tip de electrod se poate suda utilizand valori diferite ale curentului (amperajului) prin circuitul electrodului. Intr-o alta ordine de idei, mie (cel putin) mi se pare ridicol ca cineva sa se apuce sa aprecieze curentul de sudare prin circuitul electrodului (100... 110 A) fara sa-l masoare in prealabil, facand niste analogii de genul "... gaureste tabla de 3 ...", dar "... nu gaureste tabla de 8 ...". Nu in ultimul rand, dupa aspectul probelor de sudare furnizate in postarea anterioara, apreciez ca parametrii caracteristicii externe cazatoare ai invertorului cu care s-a sudat, nu sunt bine stabiliti, hafturile de sudura din imaginile atasate fiind in mod evident de proasta calitate. Cu alte cuvinte, la tensiunea (in sarcina) de la bornele aparatului, trebuie in mod evident adoptat un curent de sudare mai mare, astfel incat puterea aparenta la iesirea invertorului sa fie cuprinsa intre 3000 VA si 4500 VA in functie de grosimea tablei si / sau masivitatea pieselor care se sudeaza.
  23. Eu nu ma cert cu nimeni. doar combat niste nonsensuri (ca sa nu le spun tampenii). Ultima postare a lui c_anicai, s-ar putea sa mi se adreseze mie, dar nu despre asta s-a discutat mai sus. Acum dupa ce si-a dat cu stangul in dreptul, face divagatiuni si incearca ocolisuri pentru a iesi din situatia jenanta de a nu sti ce masoara un voltmetru de c.c. si cum anume. Crede ca doar daca este filtrata, o tensiune continua este masurabila. Eu am purtat acest dialog pentru a evidentia procedurile corecte si nu de nevoia de a ma certa cu cineva, pentru ca in fapt nu prea am cu cine. Eu am mijloace pentru masurarea inductantelor si a capacitatilor (asta doar ca sa nu-si faca griji c_anicai) doar ca la masurarea tensiunii continue folosesc un voltmetru. Rezultatul este cel mai rapid si imediat utilizabil, fara calcule complicate. Despre ce anume se face cu un generator de functii, asta este (cred) in afara subiectului de fata.
  24. @c_anicai: Curentul continuu este curentul la care oricare dintre cele doua borne isi pastreaza in permanenta aceeasi polaritate. Voltmetrul (de curent continuu) face exact ceea ce "stie" mai bine sa faca - masoara media tensiunii la borne. Pana la urma, cred ca mai bine faci ca nu dai banii pe aparete de masura, carora nu le stii nici rostul si nici nu intelegi ceea ce pot sa faca. Tensiunea continua de la bornele invertorului se masoara ca in clipul video de mai jos.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.