Jump to content

gsabac

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,249
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    255

gsabac last won the day on November 15

gsabac had the most liked content!

Community Reputation

666 Excellent

3 Followers

About gsabac

  • Rank
    Tehnium Azi Expert
  • Birthday 12/18/1946

Profile Fields

  • City
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

4,431 profile views
  1. In afara de "pielea ursului din padure", urmatoarele programe cu reputatie mondiala, gratuite, incurajate de producator, pot realiza aproape orice model experimental sau aparat finit cu microcontrolere si periferice totul programat in BASIC. Pentru viteza maxima, intern programul transforma in ASM si in final in HEX executabil. Sunt programe si module (vezi si TME) realizate de Mikroelectronika, www.mikroe.com unde se gaseste si colectia de programe gratuite, pentru nenumarate familii. Practic setezi programul si in 15 minute poti incerca primul experiment pe breadboard. Eu am realizat doar proiectari: - surse de alimentare digitale simple cu afisaj; - surse de alimentare digitale de precizie cu afisaj pe display sau PC; - voltmetre sau ampermetre de precizie cu afisaj; - am studiat si simulat frecventmetre pana la 20mHz; - am simulat un osciloscop cu microcontroler si altele. Doua poze cu scheme in simulare, hexul realizat cu mikrobasicPRO for PIC si simularea cu HEX-ul in Proteus Asa arata fisierul HEX la voltmetru. :02000000C62A0E :06000600000000000800EC :0E000C00213083120313FD00FD0B0A280800AB :10001A000F3083120313FC004730FD00FD0B132839 :0A002A00FC0B132800000000080082 :1000340083120313ED1B20288613212886176D1BBA :100044002528061326280617ED1A2A2886122B2897 :1000540086166D1A2F280612302806165D183428C5 :10006400861435288610861503208611ED193C2840 :1000740086133D2886176D19412806134228061752 :10008400ED1846288612472886166D184B28061246 :100094004C2806165D18502886145128861086159B :1000A400032086115D1C58280D20592806200800BD :1000B400831203135D106C08ED001A205D14080010 :0E00C400831203135B088A005A0882000800AA :1000D20083160313861186100612861206138613E0 :1000E20083128611861086130613861206120D20BD :1000F2000D200D20861606168615032086110D206A :100102008615032086110D208615032086110D20E9 :1001120006128615032086110D20861503208611EE :10012200861286178615032086110D208613061661 :1001320086150320861106128615032086110D20CE :1001420086150320861106168615032086110D20BA :1001520006128615032086118617061786160616BE :0C0162008615032086110D205D14080096 :10016E00831203132108930083161418C02800006D :0A017E00BB2883121308F0000800EC :1001880083120313FB01FA01F901F801A001730DB1 :10019800F80D7408F8027508031C750FF902760843 :1001A800031C760FFA027708031C770FFB02000185 :1001B800031C0130A002F30D0730FC00730DF80D8D :1001C800F90DFA0DFB0DA00D7408731CFD28F8023B :1001D8007508031C750FF9027608031C760FFA02DE :1001E8007708031C770FFB020001031C0130A002F3 :1001F8000E29F80775080318750FF907760803180C :10020800760FFA0777080318770FFB070001031822 :100218000130A007F30DFC0BE228720DF80DF90D63 :10022800FA0DFB0DA00D7408731C2C29F802750833 :10023800031C750FF9027608031C760FFA0277087B :10024800031C770FFB020001031C0130A0023D29AB :10025800F80775080318750FF90776080318760F5D :10026800FA0777080318770FFB0700010318013016 :10027800A007F20D0730FC00720DF80DF90DFA0D0C :10028800FB0DA00D7408721C5B29F8027508031C8D :10029800750FF9027608031C760FFA027708031C1B :1002A800770FFB020001031C0130A0026C29F8073C :1002B80075080318750FF90776080318760FFA07FB :1002C80077080318770FFB07000103180130A00710 :1002D800F20DFC0B4029710DF80DF90DFA0DFB0D0F :1002E800A00D7408721C8A29F8027508031C750F82 :1002F800F9027608031C760FFA027708031C770FB9 :10030800FB020001031C0130A0029B29F8077508B5 :100318000318750FF90776080318760FFA07770898 :100328000318770FFB07000103180130A007F10D30 :100338000730FC00710DF80DF90DFA0DFB0DA00D3D :100348007408711CB929F8027508031C750FF902A5 :100358007608031C760FFA027708031C770FFB0256 :100368000001031C0130A002CA29F8077508031808 :10037800750FF90776080318760FFA077708031838 :10038800770FFB07000103180130A007F10DFC0BE4 :100398009E29700DF80DF90DFA0DFB0DA00D7408CE :1003A800711CE829F8027508031C750FF902760814 :1003B800031C760FFA027708031C770FFB02000173 :1003C800031C0130A002F929F80775080318750FF6 :1003D800F90776080318760FFA0777080318770FD6 :1003E800FB07000103180130A007F00D0730FC00DF :1003F800700DF80DF90DFA0DFB0DA00D7408701CA9 :10040800172AF8027508031C750FF9027608031CF1 :10041800760FFA027708031C770FFB020001031C12 :100428000130A002282AF80775080318750FF90784 :1004380076080318760FFA0777080318770FFB0773 :10044800000103180130A007F00DFC0BFC297018FF :100458003B2A7408F80775080318750FF90776081A :100468000318760FFA0777080318770FFB070800B9 :10047800B73083120313E1000030E2002130E300BB :100488000030FF30DE00FF30DF00FF30E000FF30DB :100498008316871283126808043A031D562A8316A6 :1004A8008715582A83168711071683129401831615 :1004B800141394138312680894046A08940469084E :1004C8008316940483126A080319712A6B08003A88 :1004D800031D702A83161417772A83126B080319D1 :0C04E800772A831614178312941608005C :1004F40062208A110A128000840ADA0A0319DB0ACC :08050400F003031D7A2A080030 :10050C00982A803083120313E800AB2AC030E8002D :10051C00AB2A9430E800AB2AD430E800AB2A803008 :10052C00E800AB2A831203136808013A0319872ADF :10053C006808023A03198C2A6808033A03198F2AAF :10054C006808043A0319922A952A6903F00068088E :10055C00F0077008E8007008ED001A205D10EB0140 :10056C006B086A07840000080319C42A6B086A0721 :10057C0084000008EC005A20EB0AB62A5D1408002F :10058C00AC2469200C30ED001A200130ED001A204B :10059C000130E8000130E9003330EA0086220230F5 :1005AC00E8000130E9002230EA0086220B30FB0023 :1005BC002630FC005D30FD00FD0BE22AFC0BE22A2C :1005CC00FB0BE22A000000000130ED001A20013084 :1005DC00E8000B30E9005530EA0086220230E800D2 :1005EC000130E9004430EA0086228316071083129A :1005FC00E801E901EA010130EB003C22C03083162E :10060C009400203083129400831686018312071005 :10061C00A101B72070088316B000B101B201B3017B :10062C001F30B0050030B105B205B3058312A1012E :10063C00B72070088316AC00AD01AE01AF01831278 :10064C00A101B72070088316A800A901AA01AB016B :10065C008312A101B72070088316A400A501A6017E :10066C00A7018312071483162A08F3002908F20045 :10067C002808F100F00124088312E40083162508F1 :10068C008312E500831626088312E60083162708DA :10069C008312E7007008E40771080318710FE5076F :1006AC0072080318720FE60773080318730FE70735 :1006BC0083162D08F3002C08F200F001F1017008EC :1006CC008312E40771080318710FE5077208031809 :1006DC00720FE60773080318730FE7070130E80081 :1006EC000130E9004130EA0086224030F40042300B :1006FC00F5000F30F6000030F7006408F0006508D4 :10070C00F1006608F2006708F300C4207008DC00F2 :10071C007008303EEC005A20A030F4008630F50012 :10072C000130F6000030F7006408F0006508F100B5 :10073C006608F2006708F300C4200A30F400F501E3 :10074C00F601F701C4207808F0007908F1007A0866 :10075C00F2007B08F3007008DC007008303EEC00FF :10076C005A202E30EC005A201030F4002730F500BF :10077C00F601F7016408F0006508F1006608F20064 :10078C006708F300C4200A30F400F501F601F70104 :10079C00C4207808F0007908F1007A08F2007B0890 :1007AC00F3007008DC007008303EEC005A20E83092 :1007BC00F4000330F500F601F7016408F000650859 :1007CC00F1006608F2006708F300C4200A30F40058 :1007DC00F501F601F701C4207808F0007908F10062 :1007EC007A08F2007B08F3007008DC007008303ED9 :1007FC00EC005A206430F400F501F601F7016408AE :10080C00F0006508F1006608F2006708F300C420E8 :10081C000A30F400F501F601F701C4207808F00065 :10082C007908F1007A08F2007B08F3007008DC000C :10083C007008303EEC005A200A30F400F501F60145 :10084C00F7016408F0006508F1006608F20067081B :10085C00F300C4200A30F400F501F601F701C420BE :10086C007808F0007908F1007A08F2007B08F300B0 :10087C007008DC007008303EEC005A200A30F4009E :10088C00F501F601F7016408F0006508F10066084F :10089C00F2006708F300C4207808F0007908F10032 :1008AC007A08F2007B08F3007008DC007008303E18 :1008BC00EC005A200330FB000830FC007730FD00C0 :1008CC00FD0B662CFC0B662CFB0B662C0C2B6D2C81 :1009580022308400383083120313F0007330DA0039 :080968000430DB007A220800D4 :1008E6004D344F3444344534203436342034313496 :1008F6002F34323420344434493447344934543460 :020906000034BB :100908004D3469346C34693456346F346C3474340F :0C0918006D34653474346534723400347E :0609240056343D3400349E :10092A004D344F3444344534203436342034313451 :10093A002F3432342034443449344734493454341B :02094A00003477 :0A094C00203420346D34563400349A :02400E004A2F37 :00000001FF @gsabac
  2. Sunt multe versiuni de Basic pe PC, QBasic, Visual Basic 6-SP6, 2008, 2010, 2013 merg pe XP si W7 si urmatoarele pentru pentru rularea pe W10. Inca de acum 20 de ani s-a depasit handicapul vitezei prin folosirea a doua compilatoare, unul cod P si celalalt Native Code in 4 variante. Sunt la fel de rapide ca programele scrise in C. Cu aceste programe in afara de QBasic puteti face chituri executabile. O alta serie de programe care creaza fisiere HEX din BASIC, ce sunt executate direct de catre microcontrollere cuplate direct la periferice: Eu recomand Mikro Basic PRO, for PIC, for dsPIC, for AVR. Am scris acestea pentru ca am vazut ca sunteti singurul care este interesat si "cine zice ala E". Voi continua numai daca postati lucrativ cu Basicul! Spor! @gsabac
  3. Am redus inductanta la maximum prin folosirea unei constructii de rezistenta antiinductiva. Practic am impaturit sirma in doua si am torsadat usor. Rezultatul este neplacut, prin scaderea virfului de tensiune de la 25V la 16V dar durata a ramas neschimbata. Dupa aceasta noua masuratoare constat ca nu pot face nici niste teste de precizie scazuta, asa cum doream. De fapt in topic nu mai activeaza niciun user care sa vrea sa construiasca acest stabilizator, asa ca mai ramane sa conversam pe forum. @gsabac
  4. Apreciez ca fenomenul descris teoretic de @prog este corect, m-a facut curios si am trecut la realizarea sa fizica, deoarece la orice simulare se gasesc contestatari. Schema folosita contine doar condensatorii de pe iesire si rezistenta suntului de 0,025 ohmi, aici sursa de putere este condensatorul de pe iesire, ceea ce este mai dificil de crezut . Scurtul il realizez cu un comutator de retea, actionat manual si trasa osciloscopului folosit este declansata de impulsul de tensiune de pe sunt. Realizarea fizica este in poza si schema se deduce cu usurinta. Dupa mai multe scurturi am vazut ca semnalele generate de scurt sunt relativ stabile si le-am desenat pe hartie. Daca aveam un osciloscop digital, probabil as fi reusit sa transfer poza digitala. Tensiunea pe condensator este 30V iar impulsul de tensiune rezultat pe sunt la scurtcircuit duce spre 25V, normal mai mica caci sunt si rezistente pe circuit, rezistenta serie a condensatorului, rezistenta contactului si firele de conexiune. Una peste alta impulsul de curent creste spre 1000A si dureaza cateva zeci de uS. In datele tehnice ale circuitului LM358 se arata: - Differential Input Voltage Range - Equal to theThe Power Supply Voltage (daca circuitul se alimenteaza cu 30V, normal ca tensiune maxima este 30V) Trebuie vazut, citit daca un impuls de 25V si 10uS poate distruge intrarea unui LM358 si in caz afirmativ se poate pune o dioda de protectie. @gsabac
  5. La -100 dB nivelul componentelor spectrale este de 10uV la iesire iar la -120dB de 1uV. Aceste nivele sunt suficient de mari pentru a produce interferente radio la posturile de UUS, fapt reclamat de unii posesori de amplificatoare clasa D de mare putere instalate in masina. As extinde si eu simularea cu tranzistori HEMT GaN care au fronturi mult mai mici decat tranzistorii clasici MOS, dar din pacate simularea dureaza cateva ore si nu se merita, asa ca ma limitez la sesizarile userilor de astfel de sisteme pe automobile. Amplificatoarele clasa D BD(level3) cu iesire simetrica se pot construi in mai multe feluri: 1 - Aplicarea unui semnal de intrare defazat cu 180 de grade pe cele 2 canale si o schema cu autooscilatie; 2 - Defazajul de 180 de grade poate fi utilizat de la semnalul oscilatorului local pe frecventa fixa, mai complicat deoarece are frecventa mare; 3 - Defazajul este in audio si se foloseste un oscilator cu fronturi liniare comun la ambele canale; In toate cazurile iesirea pe sarcina se face diferential, pentru obtinerea tipului de modulatie cu 3 nivele. Avantaje, randament mai bun, disipatie pe tranzistorii finali mai mica si radiatii mai scazute. @gsabac
  6. Semnalul de intrare adunat cu semnalul de reactie negativa, se compara cu semnalul generatorului liniar variabil, pentru realizarea semnalului tip AD care apoi este amplificat pana la nivelul apropiat de tensiunile de alimentare. Se poate folosi o schema asemanatoare cu cea din poza. Graficele rezultate din simulare, punctele In+ si In- pentru intrari si iesirea digitala si analogica la scala 1:50. Dupa cum am mai adus aminte spectrul semnalului de iesire este distribuit pe o gama larga de frecvente si poate ajunge chiar la UUS, o parte este ca in poza de mai jos. Schema completa este mai jos si trebuie remarcat ca se foloseste un driver de 4A cu frecventa maxima de lucru de 8MHz, dar la numai 280KHz cu tranzistori MOSFET clasici. Cu tranzistori HEMT-GaN frecventa se poate mari si in acest fel se micsoreaza dimensiunile si randamentul si creste puterea de iesire. @gsabac
  7. Sunt nenumarate exemple practice si proiecte pe internet, daca sunt studiate, este posibil sa se puna "pata" pe vreun proiect sau vreo schema care poate fi modernizata dupa cunostintele avute si in final sa iti doresti sa o realizezi, dar finalizarea necesita multa determinare si ceva cunostinte tehnice. si practice. Pentru amplificatoare clasa D, AD level 2 sau 3, cu frecventa fixa, se folosesc oscilatoare separate tip RC sau sincronizate cu rezonatoare ceramice. La frecvente de pana la 100KHz se pot folosi circuite operationale obisnuite si spre 400KHz si peste doar AO rapide. Aceste semnale pot fi simetrice sau asimetrice pe unul din fronturi si sunt folosite pentru compararea cu semnalul de reactie, in scopul crearii semnalului digital de comanda. @gsabac
  8. Dupa modul de generare a semnalului PWM amplificatoarele clasa D pot fi autooscilante sau cu frecventa fixa, cu remarca ca cele autooscilante genereaza mai multe interferente in aparatele de radio. Frecventa de oscilatie poate fi in gama 150-500KHz, la frecvente joase se pot folosi componente comune ieftine, dar spre 500KHz doar componente rapide, chiar tranzistori HEMT si driveri pentru tranzistori HEMT. In general, distorsiunile pot cobora pana la 0,01% frecventa la 3dB poate ajunge la 30KHz iar puterea de iesire poate depasi 2000W. Pentru inceput unul din cele mai simple amplificatoare clasa D (AD, level 2) Cu LM311 si este de remarcat ca amplificarea depinde direct de tensiunea de alimentare. Scheme autooscilante cu LM311 sunt multe dar principiul de realizare al semnalului PWM este acelasi si este prezentat in poza. Frecventa semnalului de intrare este 10KHz iar puterea maxima de iesire 150W. @gsabac
  9. Oscilatorul din topic porneste fizic si pe simulare LTspice cu orice valoare de condensator, de la pF la mii de uF si orice rezistenta in limitele din proiect, pe alte modele de simulator cred ca de vina sunt setarile din simulator. In legatura cu modelul nativ propus, cred ca este neoperabil fizic si mega consumator de componente. De fapt de vreo 20 de ani s-au inventat circuitele DDS. Acestea se vand la cativa dolari pe Ebay, cu adaptori pentru Arduino dar merg cu orice alt MC, tipic AD9850 si AD9851. Un exemplu este in link. https://www.on1bes.be/dds_vfo_9850_en.html De asemenea se gasesc aparate gata facute la 50-150$ ca JDS6600. Acum cativa ani am inceput un proiect cu AD98xx ca in poze, dar nefinalizat.. PS. Poate sunt useri care stiu si doresc sa studieze sau sa analizeze exemplele de mai sus, LTsice pentru generator, respectiv Microsoft Visual Studio 2013, Proteus si Mikrobasic de la Mikroe, le postez cu placere. @gsabac
  10. Articolul complet si deci continuarea este la adresa: http://www.iaeng.org/publication/WCECS2015/WCECS2015_pp7-11.pdf Această lucrare descrie un nou concept de amplificator de comutare pe mai multe niveluri, care vizează o eficiență sporită a puterii pentru semnalele analogice cu un factor de creastă foarte ridicat. Câmpurile de aplicații interesante includ amplificatoare de putere audio sau drivere de linie în echipamentele ADSL și VDSL din biroul central. Calculele dovedesc eficiența sa superioară a puterii în comparație cu amplificatoarele convenționale de comutare clasa-D, precum și amplificatoarele liniare de clasă AB și clasa G. O implementare pe siliciu a unui cip driver de linie VDSL cu comutare pe mai multe niveluri este în prezent în desfășurare. Amplificatoarele liniare de clasă AB sunt, fără îndoială, cea mai evidentă alegere atunci când semnalele analogice trebuie tratate cu un grad ridicat de precizie. Există, totuși, anumite aplicații în care aceste amplificatoare liniare de clasă AB suferă de o eficiență energetică foarte slabă datorită factorului de crestă ridicat (definit ca raportul dintre valoarea de vârf și valoarea rms) a semnalului analogic. Exemple tipice sunt semnalele audio sau semnalele ADSL / VDSL, care se comportă în mod normal ca un semnal „zgomotos” cu amplitudine mică cu vârfuri sau rafale sporadice de amplitudine mare. În timp ce tensiunea de alimentare este determinată de partea de amplitudine ridicată a semnalului pentru a păstra puritatea semnalului pe întreaga gamă dinamică, eficiența medie a energiei va depinde în principal de partea de amplitudine mică a semnalului, rezultând valori dezamăgitoare de pierdere de eficienta, de obicei în intervalul de la 45% la 15%. O abordare interesantă pentru a rezolva această problemă este utilizarea în schimb a amplificatoarelor de comutare. Deoarece tranzistoarele de ieșire din amplificatoarele de comutare nu mai acționează ca componente de amplificare liniare, ci doar ca întrerupătoare în stare solidă, eficiența energiei poate fi crescută considerabil. Această lucrare prezintă un tip original de amplificator de comutare, care vizează eficiența maximă a puterii pentru semnalele analogice cu un factor de creștere foarte mare. Cel mai cunoscut amplificator de comutare este amplificatorul de clasa D, denumit deseori amplificator de clasa-S. O versiune simplă de bază a unui astfel de amplificator de comutare de clasă D este prezentată în Fig. 1. Semnalul de ieșire binar de înaltă tensiune este readus printr-un atenuator și un filtru trece-jos înainte de a fi comparat cu semnalul de intrare analogic. Comparatorul decide apoi care dintre cele 2 tranzistoare de ieșire ar trebui activate în încercarea de a compensa diferența detectată între semnalul de ieșire retroalimentat și semnalul de intrare analogic. Când bucla de control este proiectată corespunzător, se dovedește că acest circuit se comportă ca un amplificator de comutare auto-oscilant în care semnalul de ieșire binar VPWM reprezintă o aproximare a impulsului cu lățime modulată (PWM) a semnalului de intrare analogic amplificat, în timp ce oscilația frecvența depinde de dinamica buclei, în principal de caracteristicile filtrului de buclă low-pass. Trimiterea acestui semnal de ieșire binar printr-un filtru trece-jos LC cu pierderi mici, având o frecvență de întrerupere mult sub frecvența de comutare, va produce semnalul analogic amplificat dorit în sarcină [1]. FIG 1. BLOCK DIAGRAM OF A SINGLE-ENDED CLASS-AD SWITCHING AMPLIFIER Există desigur numeroase variații ale circuitului din Fig. 1. Unele dintre ele sunt sincronizate cu un semnal de ceas cu frecvență fixă în loc să se bazeze pe comportamentul asincron auto-oscilant al amplificatorului din Fig. 1. Alte implementări utilizează o ieșire echilibrată configurație în loc de una cu un singur capăt. Fig. 2 prezintă o alternativă echilibrată la circuitul din Fig. 1, prezentând liniaritate îmbunătățită, deoarece armonicele uniforme ale frecvenței de comutare sunt suprimate foarte eficient într-o arhitectură perfect simetrică. Un alt avantaj al unei configurații echilibrate este că tensiunea de alimentare poate fi redusă la jumătate pentru o amplitudine de semnal dată. FIG 2. BLOCK DIAGRAM OF A BALANCED CLASS-BD SWITCHING AMPLIFIER. Deși amplificatoarele de comutare din Fig. 1 și Fig. 2 oferă o eficiență energetică excelentă din punct de vedere teoretic, realitatea poate fi destul de diferită. Semnalul de ieșire binar comută constant cu amplitudine mare (între –Vdd și + Vdd în circuitul din Fig. 1 sau între masă și + Vdd în circuitul din Fig. 2), rezultând o componentă puternică de curent de ieșire la frecvența de comutare. . Amplitudinea mare a acestei componente de curent de ieșire, determinată de intrare impedanța filtrului de trecere scăzut LC cu pierderi mici, va produce o disipare considerabilă a puterii în tranzistoarele de ieșire datorită rezistenței lor la zero, la zero. Pentru semnalele analogice cu un factor de creștere foarte mare, această disipare în tranzistoarele de ieșire poate fi mult mai importantă decât puterea medie a semnalului util în sarcină, producând valori destul de mici ale eficienței energetice. De asemenea, pierderile semnificative de putere dinamică, cauzate de încărcarea și descărcarea continuă a capacităților parazite la frecvență mare de comutare și amplitudine mare de comutare, au un impact negativ asupra eficienței energetice globale. Ambele efecte arată foarte clar că eficiența energetică poate fi îmbunătățită doar prin reducerea amplitudinii semnalului de ieșire de comutare. Cu toate acestea, pentru a menține intervalul dinamic necesar pentru semnalul analogic cu factor de creștere ridicat, nivelurile de comutare ale treptei de ieșire trebuie să fie reglabile la amplitudinea semnalului instantaneu. Circuitul rezultat este un amplificator de comutare pe mai multe niveluri. Foarte puține exemple de amplificatoare de comutare pe mai multe niveluri pot fi găsite în literatură. Acestea utilizează o arhitectură multi-celulară bazată pe conceptul „baterie zburătoare”, unde bateriile reîncărcabile sau „supercondensatorii” sunt necesare pentru alimentarea conexiunii în serie a mai multor celule de comutare [2]. Spre deosebire de acele modele foarte sofisticate, această lucrare propune o arhitectură alternativă mai puțin complexă, utilizând tensiuni de alimentare fixe în loc de „baterii zburătoare”. O diagramă bloc simplificată a acestui nou amplificator de comutare pe mai multe niveluri este prezentată în Fig. 3. Acest amplificator se bazează, de asemenea, pe principiul auto-oscilant ca și în amplificatorul de comutare de clasă D din Fig. -tapa de ieșire a fost înlocuită de un multiplexor cu 4 intrări, format din 4 comutatoare analogice bidirecționale de înaltă tensiune care pot fi implementate ca dispozitive DMOS simetrice. Acest multiplexor analogic de înaltă tensiune produce o aproximare PWM pe 4 niveluri a semnalului analogic de intrare. Un bloc logic important din circuit decide între care dintre cele 4 nivele de tensiune de alimentare ar trebui să comute multiplexorul pentru a minimiza pierderile de putere. În acest scop, un set de comparatoare monitorizează constant puterea instantanee a semnalului de intrare. Când amplitudinea semnalului este foarte mică, logica deciziei selectează tensiunile de alimentare - a×Vdd și + a×Vdd, fracția a fiind un număr mult mai mic decât 1. Când comparatoarele detectează puterea semnalului, pe de altă parte, logica decizională va pune în acțiune tensiunile de alimentare - Vdd și + Vdd. FIG 3. BLOCK DIAGRAM OF A MULTI-LEVEL SWITCHING AMPLIFIER. Există încă mai multe opțiuni cu privire la funcționarea logicii decizionale. Din punctul de vedere al consumului de energie, strategia de comutare ilustrată în Fig. 4 este, fără îndoială, cea mai bună alegere (pentru valorile tipice de Vdd = 25V, a = 0,2 și un câștig al amplificatorului de 10) FIG 4. BASIC SWITCHING STRATEGY FOR A MULTI-LEVEL SWITCHING AMPLIFIER. În funcție de puterea semnalului, logica de decizie selectează întotdeauna tensiunile de alimentare care duc la o amplitudine minimă de comutare. Există, totuși, un dezavantaj important: atunci când semnalul de intrare trece de unul dintre nivelurile de referință ale comparatorului, raportul de sarcină al semnalului de ieșire de comutare se schimbă brusc de la 0 la 100%, sau invers. Simulările detaliate ale circuitelor au arătat că acest lucru duce la un comportament necorespunzător al buclei auto-oscilante. În consecință, precizia semnalului de ieșire filtrat în sarcină se deteriorează semnificativ. Prin urmare, este recomandabil să utilizați în schimb strategia de comutare îmbunătățită din Fig. 5. La o putere ridicată a semnalului, amplitudinea de comutare este oarecum mai mare decât în cazul din Fig. 4, oferind o eficiență energetică ușor redusă, dar pentru parametrii circuitului ales raportul de funcționare nu mai lasă intervalul de 25% la 75%, indiferent intrarea instantanee amplitudinea semnalului poate fi. Bucla de feedback funcționează acum în mod corespunzător în întregul interval dinamic și, prin urmare, strategia de comutare din Fig. 5 este cu siguranță cel mai bun compromis între eficiența energiei și puritatea semnalului. FIG 5. IMPROVED SWITCHING STRATEGY FOR A MULTI-LEVEL SWITCHING AMPLIFIER. Articolul complet si deci continuarea este la adresa: http://www.iaeng.org/publication/WCECS2015/WCECS2015_pp7-11.pdf Dupa aceste prezentari teoretice de pe internet, am sa prezint studii proprii prin simulare pentru amplificatoaare AD si BD, amplificatoare ssi performante cu diverse componente si circuite discrete la diverse sarcini si puteri medii sau mari. PS. Daca sunt useri care au realizat circuite dupa schema, sunt bineveniti sa le publice in topic pentru noi toti. Sa ma scuzati daca am greseli tehnice sau de traducere. @gsabac
  11. Interesante consideratii practice lansate de @ola_nicolas si cele teoretice ale lui @roadrunner. Schema reala pe care am modificat-o pentru cerintele mele este in poza. La schema mea, pragurile TS la circa 95 MHz si pe baza lor se poate optimiza oscilatorul. Click pentru marire. In prezent m-ar interesa o schema adaptata la acest generator, pentru "single shot" sa vedem daca imi iese. @gsabac
  12. Modulare AD sau level 2 (traditionala) Tehnica traditionala de comutare (modulatie AD) moduleaza ciclul de functionare al unei forme de unda dreptunghiulare, astfel încât continutul sau mediu sa corespunda semnalului analogic de intrare. Iesirile sunt inversul celuilalt. Modulatia AD nu are continut semnificativ de comutare în modul comun în iesire .Cu toate acestea, exista o tensiune DC în mod comun, datorita valorii medii a comutarii PWM. pentru ca ambele parti ale încarcaturii vad acest nivel de tensiune continua, nu contribuie la disiparea puterii pe sarcina. Aceasta tensiune continua este egala cu PVDD / 2, sau jumatate din tensiunea de alimentare. Deoarece forma de unda de comutare este aproape în totalitate diferentiala, o sarcina conectata vede forma de unda completa de comutare. Fara semnal, amplificatorul comuta la frecventa nominala PWM cu un ciclu de functionare de 50% pe sarcina. Acest lucru determina o scurgere semnificativa a curentului si puterii în sarcina.Un filtru LC este necesar pentru a reduce curentul la o mica unda reziduala pentru o eficienta buna.În general, cu cât curentul de ondulare este mai mic pentru un amplificator clasa D de modulare AD, cu atât este mai buna eficienta datoratala reducerea disiparii sarcinii si pierderea redusa I2R pe RDS (pornit) a FET-urilor de iesire. Modulare BD sau level3 Tehnica de comutare a modulatiei BD moduleaza ciclul de functionare al diferentei semnalelor de iesire astfel încât continutul sau mediu sa corespunda semnalului analogic de intrare. Iesirile sunt unul inversul celuilalt. Modulatia D are continut semnificativ în modul comun în iesire. La modulatia AD sunt 2 nivele si la BD 3nivele si deasemenea se foloseste si modulatia multilevel pe care o voi descrie in urmatoarea postare. Traducerea este dupa articolul slaa701a.pdf de la Texas Instruments. https://www.ti.com/lit/an/slaa701a/slaa701a.pdf?ts=1602336372716&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.google.com%2F @gsabac
  13. Reluarea simularii cu Multisim este interesanta, poate aduceti si imbunatatiri. Diodele din schema originala au sensul corect, singura diferenta este acel IC=2, care reprezinta "Initial Conditions" pentru condensatorii ce determina frecventa. Daca nu merge la dvs. nu stiu ce trebuie facut, cu simulatorul LTspice la circa 100MHz arata ca mai jos. Spor! @gsabac
  14. Acest tip de schema functioneaza si la frecvente mai ridicate, de circa 100MHz. Factorul de umplere este reglabil intr-o limita mai mica, gamele in general au raportul 10:1 si fronturile de circa 1,5nS. Sper sa il construiesc in curand si sa ii atasez un modul de frecventmetru digital. @gsabac
  15. Ma bucur ca sunt useri care apreciaza realizarea, nu am facut fizic ce mi-am propus 1Hz-100MHz, dar l-am realizat teoretic si prin simulare si poate in viitor, daca va fi nevoie, am sa revin cu un model mai elaborat, deocamdata voi poza doar schema. In continuare prezint masuratori pe aparat si rezultatele din simulare. Cu osciloscopul Tek465 masuratoarea frontului se face intre liniile orizontale punctate cu semnalul la +/- 3 diviziuni si rezulta circa 11nS, dar aceasta este impreuna cu osciloscopul, care are si el 3,5nS, deci cit este in realitate. Formula de calcul este Tf=radical(Tf1^2 + TF2^2), unde cu Tf1 am notat frontul real, cu Tf2 frontul osciloscopului si cu Tf frontul masurat pe ecran. Adica 11=radical(Tf1^2 +3,5^2) si rezulta la rezolvare Tf1= 10,5nS. Pe baza acestui front rezulta o banda a amplificatorului final de circa 30MHz. Rezultatul din simulare este mai bun, dar nu se tine seama de capacitatile parazite si cablul de adaptare cu osciloscopul pentru masuratori. Va rog sa nu ma criticati pentru aceste masuratori aproximative, asa mi-au iesit fara prea mare "bataie de cap" Succes! @gsabac
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.