Jump to content

gsabac

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,221
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    249

gsabac last won the day on June 3

gsabac had the most liked content!

Community Reputation

643 Excellent

3 Followers

About gsabac

  • Rank
    Tehnium Azi Expert
  • Birthday 12/18/1946

Profile Fields

  • City
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

4,132 profile views
  1. Realizarea este excepţională, mai ales ca este trecută prin firul gândirii proprii a userului @Mircea Radulescu. Raspunsuri la intrebarile dvs. apreciate de @leo_electro sunt: Din calitatea sunetului şi din curentul mic prin tranzistorii finali, nu se suprancălzesc caci altfel ne spunea autorul. Pardon de "cateva minute de functionare e in lumea celor drepti(prefinalul)", chestia cu rezistenţa termică jonctiune-capsula (0,5 grade/W) si capsula-radiator circa 0,5 grade/W) ne spune automat ca jonctiunea se incalzeste la acest radiator mic doar cu cateva grade mai mult, adica mai putin de 5 grade, deci are 125 de grade, aceasta este tendinta moderna de realizare a aparaturilor electronice, mic si fierbinte. Inca odata felicitari pentru autor si ii urez succes la modernizarea produsului experimental, dupa cel de proba. @gsabac
  2. Cumparati carbuni care se potrivesc perfect sau putin mai mari si ajustatii pe smirghel. @gsabac
  3. Felicitari, merge, nu oscileaza, se aude bine, este un experiment reusit, radiatorul finalilor este foarte mic pentru 125W la iesire. Incalzirea destul de tare este relativa, se vor incalzi mult mai tare inchisi in cutia amplificatorului, dar trebuie masurata temperatura nu apreciata, deoarece ei rezista la circa 150 de grade pe jonctiune si vreo 85-120 de grade pe radiatorul acesta mic ar fi foarte bine. La mana senzatia de "frige" incepe pe la 45-48 de grade si fierbine este pe la 60 de grade. Vad ca ati realizat un circuit imprimat foarte bun si cablajul este pe dos desigur, unde ati facut circuitul imprimat? @gsabac
  4. Ati reusit sa proiectati circuitul foarte repede pe doua straturi, trebuie neaparat cu treceri metalizate deoarece componentele se monteaza prin ele, dar dispuneti de tehnologia de realizare? Pentru egalizarea curentilor prin tranzistorii finali, cate doua rezistentele trebuiesc conectate in emitori nu in colectori, trebuie sa fie rezistente bobinate si banuiesc ca ati simulat si aceasta schema pentru verificare. @gsabac
  5. Google nu ma lasa sa descarc fisierul, de aceea cred ca este bine sa incarcati fisierul direct pe forum sub forma de RAR sau ZIP, aveti la dispozitie suficient spatiu de stocare si fisierele vor ramane pe forum la liber si pentru ceilalti useri interesati. De-a lungul timpului mai multi useri si-au facut o strategie din a folosi link-uri externe pentru poze si fisiere si atunci cand s-au suparat si au plecat, din rautate au dezactivat sursele link-urilor, adica si-au luat jucariile ca copii mici si au plecat. Eu folosesc forumul de multi ani, dar am grije sa minimizez si sa optimizez marimea fisierelor si pozelor de fiecare data. Astept fisierul de simulare care sper sa fi ajuns la o maturitate folosibila pentru proiectare si tare as vrea sa il rescriu in LTspice unde sunt mai multe posibilitati de optimizare. Acest tip de amplificator se pare ca este un miraj atat pentru constructori cat si pentru utilizatori, dar de fapt este un biet proiect de peste 40 de ani rastalmacit de-a pururea pentru marketing. Probabil ca la fiecare noua varianta s-a incercat sa se elimine unele deficiente sau incertitudini, unele rezultate din validarea de catre utilizatori in conditiile practice de utilizare. Departe de mine sa denigrez proiectele realizate, schemele utilizate sau metodele de proiectare, consider ca este o experienta utila pentru progresarea activa in domeniul amplificatoarelor audio si nu numai. Numai cine nu a realizat niciodata o proiectare prin simulare nu poate intelege cat de greu este sa optimizezi o schema cu zeci de variabile si mai multe variante de scheme pana la validarea cu un model fizic de proba. Succes! @gsabac
  6. Si totusi este un generator de curent, calibrat pentru curentul necesar pentru o functionare corecta a schemei. Pentru a lamuri aceasta controversa va rog sa vizualizati schemele din poza de mai jos. https://en.wikipedia.org/wiki/Widlar_current_source Functionarea este asemanatoare cu a stabilizatorului cu zener in baza, iar in acest caz deriva termica este compensata de circuit si de egalitatea tranzistorilor. PS. Si schema originala postata de @Mircea Radulescu functioneaza corect, daca rezistenta R12 de 220 ohmi se schimba cu valoarea de circa 22K, iar generatorul de curent constant cu 22K furnizeaza aproape acelas curent ca si schema Wildar. In legatura cu modificarea tensiunii la 56V, pe langa alte modificari, este necesar sa puneti si 2 perechi de tranzistori finali pentru 4 ohmi. @gsabac
  7. Mai inainte cred ca ar trebuie sa lamuriti de ce tranzistorul Q13 este conectat gresit, nu cumva este o functionare parazita? Q13 este PNP si in schema este blocat ca tranzistor, are jonctiunea BC ca o dioda in sens direct si BE dioda inversa fara curent. Cred ca schema corecta este cu ambii colectori legati impreuna si trebuie transformarea circuitului Q2-Q6 in generator de curent ca in schema. Si in schema modificata de @Mircea Radulescu generatorul de curent ar trebui facut la fel. Spor! @gsabac
  8. Schema simulata de dvs. are o greseala de editare a unei rezistente ce polarizeaza o dioda zener, circuitul TL071 impreuna cu zenerele consuma prea mult si trebuiesc rezistente de polarizare mai mici, circuitul format din Q2 si Q4 trebuie sa fie generator de curent (schema este gresita). Dupa inlaturarea acestor erori, amplificatorul simulat functioneaza perfect, zeci de uV la iesire si sufera de curent zero prin finalul de sus(are erori de racordare chiar daca sunt reduse foarte mult de AO). Puteti masura in simulare puterea maxima, banda de frecvente, distorsiunile la nivel mare si mic, etc. @gsabac
  9. Dacă doriți o confirmare activa, puteți posta fișierele de simulare sau schemele exacte cu variantele folosite la simulare. @gsabac
  10. Sunt peste tot chiar cu 150 lei, cautati abkant manual . @gsabac
  11. Este cea mai putin energofaga schema pentru frecventa de 10MHz adaptata la tubul CRT si este cea mai buna pentru acest osciloscop. Pentru micsorarea derivei, daca provine din cei 2 tranzistori T29-T30, puteti monta impreuna cei 2 tranzistori in capsula de plastic pe un radiator comun din tabla subtire de aluminiu cu pasta termica. La fel pentru perechea T32-T33. @gsabac
  12. Aluminiul se vopseste, se slefuieste #120, se degreseaza, se da grund gri pentru aluminiu, apoi vopsea spray lucioasa sau mata de culoarea preferata in doua faze, se gasesc la magazinele de bricolaj. O buna metoda este uscarea in cuptorul aragazului sau 3-4 zile la soare pana vopseaua se stabilizeaza si nu mai face urme cand apesi cu unghia in ea. Ulterior se pot aplica doua straturi de lac transparent auto. In comert se gaseste tabla de aluminiu, Tabla de aluminiu de calitate TABLA ALUMINIU LISA 0.4 1000 2000 1050A 41.09 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 0.5 1000 2000 1050A 55.93 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 0.6 1000 2000 1050A 59.5 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 0.7 1000 2000 1050A 73.77 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 0.8 1000 2000 1050A 75.79 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 1.5 1000 2000 1050A 142.11 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 1.5 1250 2500 1050A 235.18 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 1 1000 2000 1050A 88.93 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 1 1250 2500 1050A 148.02 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 2.5 1000 2000 1050A 247.52 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 2.5 1250 2500 1050A 398.65 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 2 1000 2000 1050A 177.85 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 2 1250 2500 1050A 296.06 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 3 1000 2000 1050A 284.22 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 3 1250 2500 1050A 444.08 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 4 1000 2000 1050A 422.45 LEI / foaie TABLA ALUMINIU LISA 5 1000 2000 1050A 556.96 LEI / foaie In legatura cu indoitul la 90 de grade sunt cateva metode fara scule speciale, trebuie doar indemanare. Vedeti topicul de pe forum @gsabac
  13. Circuitul de intrare are o problema de proietare prin utilizarea la protectia pe intrare a unei diode obisnuite 1N4148 in loc de o dioda de picoamperi, de ex. BAV45 mai nou se gaseste BAV199 tip SMD sau resturi de diode de picoamperi de prin şmelţuri. Curentii la polarizarea inversa a unei diode cu siliciu 1N4148 versus un tranzistor BFW11 sunt prezentati in poza si se vede ca 1N4148 are de circa 100 de ori curentul de fuga mai mare. De fapt in acest circuit ambele capete ale diodelor sunt la zero volti si practic nu sunt curenti reziduali decat daca biasul intrarii nu este pe 0,0xxmV, totusi: Pentru tranzistorul FET modern BF545 SMD sunt date curbe mai complexe despre curentii inversi. In alta ordine de idei, am masurat curentii inversi la diodele noi 1N4148, fara sa fi lipite si dupa o lipitura normala la 1 cm distanta pe terminale. Au rezultat curenti inversi la masuratoare, cu diodele racite la temperatura camerei, de zeci de ori mai mari decat diodele virgine si ca o concluzie la montarea in acest circuit, diodele trebuiesc protejate la supraincalzire prin folosirea unui clestisor pe terminale, asa cum indica prospectele Tektronix. Deci daca s-au refacut lipituri pe langa aceste diode sau au imbatranit si si-au schimbat curentii de fuga ele ar putea fi o cauza majora in deplasarea initiala a trasei. Si FET-ul sufera de acest fenomen, dar nu am facut masuratori la BFW11. PS. Puteti face o proba prin deconectarea diodei D42 de la masa (folosind clestisorul sau penseta plata) si sa verificati daca aceasta este cauza principala. @gsabac
  14. Schema postata nu este corecta deoarece functioneaza continuu si nu respecta procedura de incarcare-descarcare controlata ca in schema initiala, care lucreaza in doua faze la circa 6KHz, consuma, apoi incarca. In legatura cu dioda zener D6, pe schema de 24V ar trebui modificata la 30V, ea are rolul de blocare a procesului de restaurare daca tensiunea este mai mare de 16,5V respectiv 31,5V pentru schema de 24V, pentru protectia sistemului la supratensiune. Un test se poate face in felul urmator: - se descarca bateria pana la 10V; - se incarca normal 12 ore cu un curent de zecime din capacitatea initiala si se opreste cand bateria fierbe puternic sau cand tensiunea depaseste 16,5V si se masoara cati amperi ora s-au folosit si se lasa 2-3 zile; - se descarca bateria controlat cu un curent 1/10 din capacitate si se masoara capacitatea in Ah pana la descarcarea la 10V; - Se incarca bateria din nou si se supune procedurii desulfatarii; -Se incarca bateria pana la 10 V si se incarca din nou cu aceeasi cantitate de Ah ca la prima incarcare si se la sa 2-3 zile; - se masoara din nou capacitatea. Procedeul se poate repeta de mai multe ori. @gsabac
  15. Fenomenele de drift necontrolat la un aparat construit acum circa 30 de ani sunt complexe si tin atat de imbatranirea componentelor, greselile tehnologice cat si de modul de utilizare. Din experienta proprie, tranzistorii pereche BFW11 s-au depreciat, tehnicianul care a montat tranzistorii a folosit pasta de lipit care nu a fost curatata, de exemplu la un E-0109 pasta acida chiar a taiat terminalul unui FET deci pasta a ramas pe terminale, trimerii de reglaj al biasului s-au depreciat, condensatori electrolitici cu curenti de fuga si nu in ultimul rand expunerea intrarii osciloscopului la supratensiuni care a facut cevaa stricaciuni. Eu am incercat sa fac perechi din zeci de BFW10, BFW11, BF245, 2N4416 si nu am reusit o deplasare verticala mai mica de 2cm in 15 minute de la pornire, la o sensibilitate a amplificatorului vertical de 5mV/cm si daca am pus un dublu FET de fabrica am obtinut chiar cativa mm. Sunt pe faza si astept sa ne aratati fazele masuratorilor, testele si rezultatele. Succes! @gsabac
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.