Jump to content

gsabac

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,164
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    235

gsabac last won the day on October 30

gsabac had the most liked content!

Community Reputation

607 Excellent

3 Followers

About gsabac

  • Rank
    Tehnium Azi Expert
  • Birthday 12/18/1946

Profile Fields

  • City
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

3,670 profile views
  1. Am sa continui topicul cu un milivoltmetru inedit, care anuleaza erorile rail to rail, prezentate de producator de circa 50-100mV fata de masa. Click pentru marire. Aceasta se realizeaza prin introducerea unei tensiuni pozitive de circa 50-120mV la modul comun, in circuitul diferential format din U4 si U5 si translatarea modului diferential la modul monopolar fata de masa. Grupul divizor de intrare poate fi de tipul CADDOK 1776-6101 cu o precizie de 0,1% si comutatorul unul de calitate. Partea de simulare este in atasament si prezentarea ca drept cu 6 cifre este exagerata, datorita limitei de precizie a componentelor si inexistenta unor proceduri de reglaj pe zero, sau auto calibrare. @gsabac MiliVoltmetru cu MCP3551 si PIC16F877A.rar
  2. In topic vor fi exemple complete, functionale, cu circuitele de precizie ADC MCP3551 22 biti si ADC LTC2440 24 biti precum si DAC MCP4921 12 biti si DAC LTC1655 16 biti, activate de catre microcontrolere PIC16Fxxxx sau PIC18Fxxxx si pot fi si in combinatie cu dispozitive USB. Circuitele externe tip ADC sau DAC se pot cupla cu uC prin intermediul procedurii seriale cu trei fire SPI si pe un uC se pot grupa cateva asemenea circuite, dar si mai multe afisoaare cu LCD simultan, care sa indice date diferite. Un exemplu complex de circuit este in poza. Click pentru marire. Circuitele sunt utile pentru studiu sau constructia unor instrumente de precizie voltmetre, ampermetre, termometre, surse de precizie dar se pot folosi si cu diversi senzori in modul de lucru diferential sau monopolar. Mentionez ca nu am construit fizic circuite cu aceste componente, dar am studiat diverse surse cu exemple functionale sau nefunctionale si nu am gasit nici macar o aplicatie cu PIC care sa fie completa si propozabila de a fi aplicata. Sunt aplicatii cu alte tipuri de uC, dar si ele sunt incomplete. @gsabac
  3. Poate studiati si un rotopercutor Hilti, scule considerate de unii mesteri ca dintre cele mai bune. Eu am cumparat si folosit din 2001 si pana in prezent un rotopercutor Bosh (verde) BOSCHHAMMER tip PBH 160 R, 420W, 0-1100rot/min, 4-16mm beton, 13mm otel, 30mm lemn si 1,3J. Am cumparat o gama aproape completa de spirale de la 5 la 18mm si lungi pina la 40 cm. In completare am adaugat o mandrina SDS ROHITI de la 1,5 la 13mm pe care am folosit-o cu spirale normale, sau cu reductie de 10mm, pana la 20mm si pentru infigerea de fier beton de pana la 12mm, cu ancore chimice, in beton armat. Deasemenea mandrina am folosit-o pentru suportul de biti si de chei tubulare, cu care am montat grinzi de lemn cu holsuruburi cu cap cruce pina la 250mm si suruburi de lemn cu cap hexagonal cu D=8mm si lungi pana la 150mm. Un user de pe alt forum posta cam asa: "P.S. Nu apasati in scula la gaurire si spargere, lasati scula sa bata in suspensia ei, lasati scula sa exercite forta si sa lucreze, nu o faceti voi. Respectati limitele impuse de producator, respectati timpii de pauza, folositi burghie si dalti noi si de calitate. Asigurati necesarul de ungere al SDS cu o pelicula subtire de vaselina. Si nu imprumutati sculele la cretini. Eu sunt patit, si nu odata..." Chestia cu apasarea sculei am patit-o si eu la magazinul Bosh cand am cumparat scula. Avea un calup urias de beton si l-am rugat sa fac o proba cu un spiral de 10mm pentru beton. Rezultatul a fost un mare fiasco, oricat am incercat, bazat pe experienta cu spirale normale in metal. Vanzatorul a dat o gaura apreciabila imediat si mi-a explicat ca scula trebuie tinuta cu o apasare usoara in balans, ca sa lovesca prin forta proprie. Ca orice scula dupa cateva minute de folosire se incalzeste si trebui respectat timpul de pauza pentru racire. Pentru gauri cu diametrul mai mare, am dat mai intai gauri precise cu spirale mai mici, apoi le-am largit treptat, desi masina este pentru maximum 16mm am dat gauri si de 18mm. Aceste masini poseda un ambreiaj fix si daca se depaseste cuplul maxim, decupleaza cutia de viteze de la mandrina SDS, efect util pentru scula si operator. @gsabac
  4. @mducu, ati descoperit o comoara de proiecte, de la idee, software, PCB si realizarea finala. Am experimentat si eu pe simulatoare circuitele ADC pe 24 si 22 bit, LTC2440, MCP3551 cu intrare diferentiala, bune si pentru ampermetru si rezultatele sunt excelente, dar din pacate circuitul LTC2400 nu este in biblioteca Proteus. Este tentant mai ales pentru un voltmetru, deoarece are o intrare nediferentiala, intre +Vin si masa si toate circuitele prezentate costa peste 50 lei la firma. @gsabac
  5. Cerintele dvs. ar impune achizitionarea unui ciocan demolator. Eu prefer sculele Bosch neprofesionale si nu le imprumut niciodata. Au fost prieteni care mi-au solicitat rotopercutorul si am ales sa dau eu gaurile sau sa sparg betonul. Masinile de uz neprofesional se folosesc ocazional la lucrari de mica anvergura si trebuie avut grije ca niciodata sa nu se supraancalzeasca, trebuie o pauza dupa citeva minute de utilizare. @gsabac
  6. Am cautat documentatii pentru un milivoltmetru 6 1/2 cu MCP3551-PIC16F877A, nu am gasit dar am gasit o aplicatie cu Arduino: http://www.paulvdiyblogs.net/2016/09/building-6-digit-digital-milli-voltmeter.html Codurile sunt prezentate pe github: https://github.com/paulvee/6-digit-milli-voltmeter Circuitul ADC tip MCP3551 are 22 de biti cu intrare diferentiala si pentru aplicatie ii trebuie la intrare un amplificator diferential la care se conecteaza suntul. O masuratoare cu 6 1/2 digit este utila pentru ampermetrul din topic, deoarece se masoara 7 cifre, un milion de trepte. Este necesar 1,000.000 pentru ca la valoarea minima de 100uA sa fie o precizie teoretica de 1%. Deci ca idee, se poate proiecta si construi ampermetrul din topic. @gsabac
  7. V-am realizat o schema functionala, dar eram sigur ca o concepeti dvs. ca de cautat pe net este imposibil de gasit o schema care sa corespunda cu parametrii ceruti la intrarea convertorului. Este buna si simularea, deoarece verifica si valideaza rezultatul, nu-i asa? Deoarece in display poate este nevoie de o ajustare fina, puteti pune in locul rezistentei R2 un trimer de 20K in serie cu o rezistenta de 33K. Acum 2 ani am reparat convertorul de backlight de la un display Samsung de 27 inch, prin inlocuirea circuitului integrat care continea 2 tranzistori MOS canal P cu 2 tranzistori separati. Am construit un circuit cu zone de cupru marite pentru racire si l-am conectat cu fire pe conexiunile din circuitul imprimat. Succes! @gsabac
  8. Se poate inversa semnalul de intrare, fara sa se umble la convertor, cu un LM358 alimentat de la minimum 5V. @gsabac
  9. Cu sonda in scurt rezulta zgomotul real al osciloscopului, plus tensiuni ce rezulta din campurile electromagnetice culese de sonda. Nivelul acestui semnal este comparabil cu toate celelalte semnale prezentate in poze. In poza cu baza de timp pe 10nS, eu vad o secventa formata din 10 sinusoide cu perioada de circa 10nS, asta inseamna 100MHz si presupun ca este un post de radio pe ultrascurte. Pe nici o poza nu sunt prezente oscilatii si la acest redresor oscilatiile ar avea tensiuni de ordinul sutelor de milivolti sau voltului, iar frecventa de ordinul a catorva Mhz. Totusi nu este exclusa prezenta unor oscilatii pe frecvente de cateva sute de MHz, generate datorita cablajului cu conexiuni foarte lungi intre tranzistori si modul, care nu pot fi vizionate de osciloscopul pe care il aveti. @gsabac
  10. La adresa: http://sopotniceeu.emartinka.cz/default.asp?IDKategorie=7&IDClanku=8121610 se afla cel mai simplu mod de a testa CRT-ul. Montajul se poate construi direct pe soclul tubului, dar pentru osciloscop trebuie musai un ecran original de uMetal. D1, D2, D3 si D4 trebuiesc conectate la masa. @gsabac
  11. Pana acum ati pus doar intrebari pe forum, dar puteti mai mult, eventual sa postati o schema cu care doriti sa verificati tubul 8LO29I? Constructia unui osciloscop, chiar neetalonat, se face cu o munca si cunostinte avansate de sisif si este cu mult mai dificila decat realizarea unui amplificator, alimentator sau aparat de masura. Am vazut ca aveti scule, probabil ca efectuati si reparatii, dar o intrebare, ati mai construit aparate electronice? PS. Am sponsorizat tehnic si moral trei useri de pe acest forum, cu sute de postari si multe ore, pe parcursul mai multor ani, pentru ai convinge sa faca si ceva practic si spre dezamagirea mea au realizat doar topicuri de succes fara finalitate practica. @gsabac
  12. Nu am mai auzit sau citit despre acest procedeu de crestere treptata. Corect este sa implementati schema de polarizare care de fapt include rezistente de valori foarte mari. Puteti pune o rezistenta de limitare serie doar pe tensiunea negativa inalta si decuplata cu un condensator de 10nF la 3kV. Atentie ca infasurarea de filament se afla la o tesiune de kV (un traf obisnuit s-ar putea strapunge) si trebuie conectata la catod cu o rezistenta de 100k, iar potentiometrii de reglaj trebuie sa suporte aceste tensiuni sau sa fie montati izolat si cu axe din plastic pentru butoane. PS. Poate doriti sa postati ideea de folosire si eventual schema, banuiesc ca ati ales tubul pentru o aplicatie dedicata sau pentru reparatia unui osciloscop. @gsabac
  13. Sunt multe pareri si recomandari pentru tuburile de puteri mici, mari sau tensiune si puteri mari. In general nu se formateaza nimic, dar se verifica treptat prin marirea tensiunii daca nu sunt descarcari sau functionari anormale, acestea ar putea duce la distrugerea aparaturii. Tensiune de 1000V sau 2000V este o tensiune mica, iar curentul prin tub este de ordinul unui mA, descarcarile daca vidul este compromis nu se vad, poate eventual sa scada tensiunile de polarizare. Ca defecte partiale, defocalizare care nu se poate regla, iluminarea slaba a fetei tubului sau spot cu intensitate luminoasa scazuta. Pentru un tub catodic se poate aplica tensiunea de filament standard 30 de minute(Philips) si se verifica daca filamentul se inroseste.Daca nu este rosu, inseamna ca tubul are vidul compromis. In continuare nu se pot face verificari decat cu sistemul de polarizare complet, fie construit diy fie intr-un aparat existent, cu observatia ca punctul luminos intens si static arde luminoforul instant si ramane o pata negara permanenta pe tub. @gsabac
  14. Metoda cu deplasarea mecanica a senzorului ar fi cea mai buna si sigura, circuitul de intirziere presupune si deplasarea fixa a senzorului in sensul cresterii avansului, deoarece circuitele pot genera numai scaderea avansului, iar in legatura cu folosirea unui controller ar trebui sa aveti curba originala de avans data de fabricant, care arata cam asa: In lipsa se foloseste bancul de proba. O intrebare, acest motor nu mai are si alti senzori de torsiune, depresiune, etc. care comanda aprinderea? @gsabac
  15. Cred ca memoreaza mai multe secvente cu sincronizari diferite si intra automat in alt mod de redare pe ecran. @gsabac Completare la poze. Dupa filtrare zgomotul a scazut de 2-3 ori, deci se poate si mai bine. Important: Nu ati facut ultima masuratoare cu sonda in scurt si conectata la masa TL-ului, aceasta arata zgomotul de esantionare al osciloscopului insumat cu o tensiune reziduala rezultata pe cablul osciloscopului. @gsabac
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.