Jump to content

All Activity

This stream auto-updates     

  1. Yesterday
  2. Astazi situatia cablajelor disponibile pt vanzare se prezinta astfel: 6 seturi de PCBuri DP0135 (un set = 1 buc. PCB amplificator + 1 buc. PCB bias) = 16lei / setul (1 buc. PCB amp + 1 buc. PCB bias) 3 buc. capacitoare PCB pentru DP0135 (se pot folosi si la alimentarea altor amplificatoare audio) = 12,5 lei / buc. 5 buc. PCB DP0328 (corector de ton AS2050) = 8 lei / buc. 0 buc. PCB DP0802Mk2 (cablaje softstart) = 10 lei / buc. - mi-am oprit doua exemplare de PCB de softstart desi s-ar putea ca unul din aceste exemplare sa-l pun la vanzare dar asta voi hotara luna asta. Daca sunt utilizatori care mai doresc aceste PCB-uri, ii rog sa-mi trimita un mesaj privat aici cu cantitatea dorita sau la adresa de e-mail binecunoscuta: tehnium[dot]azi[arond]gmail[dot]com - am scris asa pentru a evita scanarea corecta de catre diverse "softuri web" a adresei de e-mail. Repet conditiile de livrare = plata in avans in cont bancar, expediere in urmatoarea zi lucratoare. Nu uitati sa adaugati costurile de transport valabile pe teritoriul Romaniei si acolo unde FanCurierul nu percepe taxa pe km suplimentari si anume: +12lei Posta Romana - sau +25lei Curier Rapid pentru alte destinatii in alte tari, spre ex. din Uniunea Europeana, va pot comunica la cerere pretul transportului pe privat. Asa ca idee, ultima oara coletele expediate in U.E. costau aproximativ 15...18Euro - expediate prin Posta Romana.
  3. In luna decembrie, oferta speciala la kitul de cablaje, documentatie si piese electronice, descris mai sus, acesta costa doar 650lei cu transport inclus (curier rapid) pe teritoriul Romaniei, fara km suplimentari.
  4. @outtek, confirm plata. Au mai ramas 5 seturi PCB pentru cine mai doreste la 100lei/setul.
  5. Salutare donpetru, vedeti ca am facut plata pentru setul de cablaje (CX900 si pcb-ul sursei cu soft start). Mersi, Florin
  6. Frumoasa initiativa. Si cred ca e buna ideea ca puntile redresoare si filtrajul sa se afle pe un cablaj comun cu canalele de amplificare. Super! Selectorul de intrari e bun de facut cu microrelee puse pe cablaj si comandate cu niste porti logice, daca se poate. Dar precum spuneati mai sus trebuie vazut unde se amplaseaza stabilizatorul acestora. Preul observ ca este alimentat la aprox. +/-48V si corectorul de ton la 33V printr-o diode Zener care ia tensiune printr-un rezistor serie din ramura de +48V. Cum tensiunea asta e mare cred ca si microreleele se pot alege cu bobina la tensiune mare, gen 24Vcc sau 48Vcc ?! Noroc in continuoare!
  7. Last week
  8. Astazi am reorganizat putin strategia de rutare a PCB-ului DP0126 si a placii redresor, din componenta aceluias proiect. Am stabilit sa mut partea de redresare a amplificatorului pe cablajul unde se vor regasi cele patru capacitoare de filtraj de 6800uF 50V si cele doua canale de amplificare (inclusiv releele de protectie si intarziere conectare incinte acustice). Ramane sa vad daca noul PCB de gabarit mai mare ca cele doua cablaje existente de amplificare va permita sa se incadreze piesele din schema. Deci, o sa pastrez topologia originala de alimentare folosind cate o punte redresoare pentru alimentarea unui canal cu doua capacitoare de filtraj de 6800uF, repet, pe fiecare canal. Cele doua condensatoare de pe alimentarea preului de 2200uF la 63V le voi muta pe placa redresor din stanga, impreuna cu alimentarea corectorului, la fel ca in schema originala a produsului cu diferenta ca condensatoarele de 2200uF din prezent sunt mai compacte si cred ca vor incape pe placa redresor. Momentan am finalizat schema electronica a DP0126, cu cele doua pagini, corespunzatoare cablajului mama si cel secundar (redresor). Urmeaza sa adaptez si schema la DP0127, dar asta cel mai probabil maine. Deci in prima etapa voi dezvolta cablajele celor doua proiecte, unde cablajul redresor va fi identic la amandoua proiecte. Dupa aceea va urma etapa nr.2, aceea prin care voi dezvolta cablajele de volum si corector de ton iar ultima etapa va consta in dezvoltarea preului si selectorului de intrari. Va fi ceva de munca, multe ore de proiectare PCB, strecurate prin timpul liber alocat acestui proiect. As vrea ca pana sosesc cablajele noul CX900mk2 sa reusesc sa finalizez cablajele din etapa 1 mentionata anterior.
  9. Eu as incerca sa pastrez nota clasica a proiectului, adica etajul final desi imi aduc aminte cu ani in urma ca avea probleme la circuitul de limitare (cred ca erau subdimensionate tranzistoarele din circuitul respectiv!). Selectorul de intrari e depasit. Cred ca va trebui recalculat si sensibilitatea pe fiecare intrare audio si adaptata cerintelor actuale. Ce nu-mi place ca pe noul cablaj care il veti construi (0126 sau 0127) va trebui sa amplasati si capacitoarele care filtreaza tensiunea preului (parca 2200uF au!). Adica, nu-mi place ca va trebui facut de pe placa redresorului o intrare in aceste capacitoare si apoi plecare spre alimentarea preului din cutia metalica.
  10. Pana cand sosesc cablajele de fabrica de la noul CX900mk2, m-am gandit sa deschid aceasta conversatie cu un subiect asemanator si care are in prim plan modernizarea unui amplificator audio romanesc binecunoscut si apreciat de foarte multa lume si anume e vorba de amplificatorul produs de "Electronica Industriala" sub indicativul "A350". Sper ca v-am facut macar curiosi sa urmariti acest topic care va avea ca scop creerea la final a unor cablaje de fabrica pe care sa le folositi la reconditionarea/modernizarea amplificatorului A350. Schema de service a acestui amplificator este binecunoscuta si am postat-o mai jos pentru o usoara urmarire a ceea urmeaza sa fie discutat in acest topic: Pentru a esalona pe etape modernizarea acestui amplificator am creeat mai jos doua imagini unde am structurat modul cum vad eu repartizarea pe noile PCB-uri a amplificatorului. Din cauza ca noul A350 va trebui sa fie completat si cu partea de intarziere conectare incinte acustice, inclusiv protectie la tensiune continua a lor si tinand cont de faptul ca actualele capacitoare de filtraj sunt devalorizate (cel putin in cazul exemplarului meu A350 primit recent cadou pentru a dezvolta modernizarea de fata... multumesc), eu voi fi nevoit sa creez un PCB nou, stereo, care sa contina si capacitoarele de filtraj si etajele de amplificare si etajul cu releul anterior mentionat. Acest nou PCB, asa cum veti vedea in imaginile de mai jos poate fi proiectul: - a) DP0126 - unde cele doua canale de amplificare reprezinta o clona a etajelor actuale A350 - b) DP0127 - unde etajele de amplificare reprezinta un proiect cu totul nou. Este vorba de o topologie din colectia mea personala de scheme de amplificatoare audio, adaptata cu piese care sunt mai usor de gasit, e vorba de un etaj complet diferential complementar pe intrare. Iesirea va fi complementara, nu cvasi-complementara ca in schema originala A350. Oricum, inainte de a trece la cablaje de fabrica pentru acest proiect, as vrea sa-i validez prototipul ca sa scot un maxim de performanta. E o topologie care merita si care se va prezenta intr-un fisier PDF separat la rubrica de proiecte personale. Am stabilit lucrul asta ca sa nu amestecam in acest topic detalii despre fiecare proiect in parte ci mai degraba aici sa discutam modul de interconectare a placilor (organizarea interna a lor) sau per ansamblu dezvoltarea noului A350. La un moment dat ma gandeam sa abordez pe cablaje ambele proiecte mentionate anterior urmand ca in functie de rezultatele practice, pe prototipuri, sa stabilim ulterior care versiune este mult mai potrivita sa echipeze noul amplificator A350. Cred ca e cel mai bine asa! Iata mai jos imaginile asa cum m-am gandit eu sa repartizez modernizarea noul A350 (astept, pareri, observatii in aceasta privinta). Am notat cu punctele A...H subiectele principale care vor fi discutate pe parcursul topicului, pentru a face mult mai usor referire la o anumita sectiune din acest vast proiect de modernizare. Un alt punct sensibil in dezvoltarea acestui proiect este selectorul de intrari care va trebui regandit folosind butoanele actuale (cand spun butoane, ma refer strict la buton, nu la mecanism). Si sa vedem care sunt acele noi comutatoare care se potrivesc pe vechile butoane de pe panoul frontal! Aici ma gandeam eu la un proiect care sa actioneze niste microrelee pe PCB, releele urmand sa fie amplasate - sa vad daca incap - tot in cutia metalica din partea dreapta a imaginii de mai sus. Acest proiect va avea indicatiul DP0246 si va fi compus din doua placi imprimate (PCB). Comanda releelor ramane de vazut cum as putea-o face. Un montaj cu microcontroler e binevenit dar sa nu uitam un aspect si anume: tensiunea de alimentare de 5V necesara in acest caz, pentru ca transformatorul, vedeti schema de service de mai sus, are doar doua infasurari simetrice, de tensiuni mari, iar un stabilizator clasic care sa alimenteze un asemenea circuit, chiar si cu releele aferente, va disipa cam multa putere. Deci, aici va trebui gasita o solutie... sa-i zic, de compromis. Ceva pareri ale voastre in aceasta privinta ar fi binevenite! Momentan atat. Urmeaza sa trec in softul de proiectare scheme electronice si PCB pentru inceput proiectul DP0126, care va contine doua PCB-uri: redresor si amplificator. La fel ca in cazul modernizarii A2050, voi face o schema globala unde veti vedea si interconectarea proiectelor mentionate in imaginea de mai sus urmand ca pe parcursul dezvoltarii acestui topic sa vedem daca mai putem adauga sau muta de o placa pe alta anumite sectiuni de circuite electronice, pentru a obtine in final si o metoda de cablare cat mai simpla si utila. Sper sa va placa! (va urma)
  11. Proiectul DP0812 l-am dezvoltat special pentru noul Fantom CX900 mk2 (dar se poate folosi si in alte proiecte) si este un circuit care contine urmatoarele caracteristici: a) un circuit de softstart / DC trap /filtru pentru alimentare pe 230VAC a unui transformator cu o putere de cel mult 2kVA. Comutatorul de 230V eu il voi monta in noul proiect CX900mk2 pe partea bottom. Desi puteam simplifica conexiunile pe cablaj, pentru a veni in sprijinul celor care nu au o experienta practica bogata, am ales sa prevad pe cablaj toate bornele care duc spre acest comutator. b) circuite de alimentare auxiliare necesare: - pentru a creea o tensiune simetrica stabilizata de +/-15V cu softstart inclus (deci cele doua tensiuni de iesire vor creste lent de la 0V la valoarea reglata cu ajutorul semireglabilelor de 500 Ohm). Semireglabilele le-am prevazut si pentru a usura egalizarea tensiunilor pe iesirile stabilizatoarelor de tensiune pozitiva si negativa, deoarece cele cu iesiri fixe din comert (cum ar fi seria 78Xx/ 79XX) au dispersii destul de mari de fabricatie iar din acest motiv am ales sa folosesc LM317 si LM337, intr-o configuratie binecunoscuta electronistilor. - pentru alimentarea releelor si/sau ventilatoarelor din dotarea amplificatorului audio la 24Vdc. In aceasta parte de circuit am prevazut un stabilizator de 12V cu ajutorul caruia se pot alimenta, in cazul in care nu avem relee de 24V, relee de 12V. Sau se poate alimenta cu 12V un USB Radio-mp3 player. Cablaje de fabrica la acest proiect le voi prezenta in topicul CX900mk2 mentionat mai sus si se vor vinde in cadrul unui set cu noile cablaje de amplificare audio: CX900MK2. DP0812 - PSU AUX for Audio Amplifier with softstart 230VAC.pdf Pentru alte intrebari / informatii, va astept cu intrebari / pareri in acest topic. EDITARE ULTERIOARA: Am reincarcat fisierul pdf deoarece l-am actualizat cu descrierea capacitorului de 4700uF-10V din lista de piese.
  12. @serbanp mai am disponibile de vanzare doar 2 cablaje de softstart deoarece din cele 4 bucati, 2 au fost rezervate utilizatorului @@cipcirip Si da, va pot oferi si 6 buc. PCB Capacitoare DP0135. O sa va trimit un mesaj privat cu contul unde sa efectuati plata.
  13. In primul rand, simulatorul pe care il folosesc eu nu are posibilitatea de a modela (decat cu mare efort) un motor electric ai carui parametri sa ii pot controla. Apoi, un condensator de pornire are un cu totul alt rol in alimentarea unui motor monofazat. Datorita simetriei in curent monofazat (care de fapt devine bifazat prin constructia motorului si deci introduce un defazaj de 180 de grade) cuplul de pornire este nul. Condensatorul despre care vorbiti, nu compenseaza o anumita cantitate de putere lipsa, ci face o modificare a defazajului in momentul pornirii, defazaj care introduce o asimetrie suficienta pentru a creea cuplul de pornire. Odata pornit, condensatorul de pornire nu mai are nici-o influenta asupra regimului de lucru al motorului, de aceea in cele mai multe scheme de alimentare a motoarelor monofazate el va fi deconectat automat printr-un releu de timp, sau printr-un mecanism centrifugal care il intrerupe in momentul in care motorul a atins o anumita turatie. Din punct de vedere practic, motorul asincron monofazat are o infasurare separata special prevazuta pentru pornire. Aceasta infasurare (la care se conecteaza condensatorul de pornire) devine inutila in regim de functionare continuu si ca atare ea poate fi scoasa din circuit imediat dupa pornire. Intre condensatorul de filtrare si cel de pornire exista multe diferente importante. Una dintre ele este aceea ca nu poate fi utilizat un condensator electrolitic, din cauza alternantei polarizarii la borne. Calculul capacitatii unui condensator de pornire este mult mai complicat decat al unuia de filtrare a tensiunii continue dupa redresare si depinde de foarte multi parametri ai motorului asincron monofazat. De aceea, au fost introduse relatii matematice empirice, in functie de puterea motorului. Aceste relatii sunt insa cu totul aproximative si sunt determinate in exclusivitate pentru pornirea in gol a motorului asincron monofazat. Dupa ce fac un asemenea calcul, eu personal incep sa tatonez capacitatea de pornire in jurul celei obtinuta din calcul, astfel incat sa pot obtine o schema avantajoasa la pornirea in sarcina, sau cel putin in sarcina partiala. Spre exemplu, eu am construit in regim de home made un compresor de aer alimentat de la reteaua mono, dar am utilizat un motor trifazic de 1,1 kW. Dupa ce am calculat teoretic condensatorul de pornire, am tatonat valoarea necesara a acestuia, astfel incat motorul sa poata porni in siguranta, avand un cuplu de sarcina dat de presiunea aerului din camera de compresie a compresorului. Am pus din cate imi amintesc si niste poze pe forum, de aceea nu mai fac efortul sa caut aceste fisiere.
  14. Desi cerinta mea urmatoare este putin OFFTOPIC, dl.Olaru, va rog sa simulati pornirea in monofazat a unui motor trifazat folosind un anume capacitor de pornire (de o anumita valoare)? Puneti in vedere valoarea curentului prin capacitor si cum justificati din punct de vedere practic alegerea constructiva a acelui capacitor pe baza simularii ? Aceasta simulare ne poate creea gresit impresia ca putem alege o gama variata de tipuri de capacitoare (ceea ce tot ati vrut dvs. sa demonstrati/sugerati in interventiile anterioare sau pur si simplu, chiar nu conteaza!) dar in realitate, din considerente care tin inclusiv de latura fiabilistica a problemei cat si de nivelul de tensiune / curentii absorbiti de sarcina, din aceea gama variata de tipuri constructive de capacitoare vom alege o gama mult mai restransa sau un singur tip constructiv. De ce ? Pentru ca simularea, asa cum spuneam, ne poate creea impresia ca putem folosi si 100 de buc. de capacitoare SMD in paralel. In anumite aplicatii, chiar audio, merg folosite aceste capacitoare (mai multe in paralel, atent alese) dar nu putem generaliza pe multitudinea de aplicatii existente in realitate, nu! In al doilea rand, vroiam de mult timp sa mentionez asta, sondajul topicului este incomplet sau cred ca ar fi trebui activat cu posibilitatea de a vota optiuni multiple. Cu acordul utilizatorului care a initiat discutia, pot corecta acest aspect. Spuneam mai sus de posibilitatea votarii unor optiuni multiple si din cauza ca se pot folosi si mai multe SMD-uri in paralel, in anumite cazuri, vorbesc de amplificatoare audio dar si mai multe THT-uri in paralel sau chiar varianta combinata impusa de un anume layout PCB. Ca unii dintre noi prefera THT pe prim loc, in detrimentul altor combinatii, asta e altceva. Si cu siguranta, sunt de acord cu teoria prezentata de @ola_nicolas si @roadrunner, unde curentii de riplu, valoarea lor, este influentata de capacitatea condensatorului, inclusiv valoarea curentului de descarcare a unui capacitor pe care tot a pus amprenta utilizatorul @prog
  15. Va salut, dacă mai aveti din cablajele mai sus mentionate , aș dori , daca se poate si eu eu urmatoarele : - PCB DP0802Mk2 (cablaje softstart) 4 buc (sau cate mai aveti din ele) - Capacitoare PCB pentru DP0135 6 buc Va multumesc si astept un raspuns , in caz afirmativ si cu pretul datorat. Spor in continuare.
  16. Pentru @politehnica am facut o simulare speciala (in atasament) in care se vede de unde apare pe rezistenta de sarcina cea mai mare parte din curentul de 8,15 A din ultima simulare. Deoarece am cu totul alte cerinte de la un editor de articole in electronica, acesta va trebui sa observe curentul dupa puntea redresoare, care este 8,16828 A, curentul pe sarcina rezistiva R1 fiind de 8,14328 A, iar curentul pin condensatorul de filtraj C1 de 0,024896 A. Acum, conform teoremei lui Earnshaw, energia completata de condensatorul C1 pentru a garanta riplul care se vede pe osciloscopul virtual XSC1 din atasament, este: E=C∆U∆U/2=0.0276648 Joule. Deoarece timpul total de descarcare independenta a condensatorului C1 este de 0.006345 secunde, rezulta ca puterea compensata de condensatorul C1 debitand pe rezistenta R1 este de 0,0276648/0.006345=4.36009 W, din cei 100 cat disipa aceasta rezistenta - a se vedea simularile anterioare. Adica aproximativ 96 % din putere este asigurata de puntea redresoare in mod direct, iar restul de 4 % de condensatorul C1 de filtrare. Datele tehnice s-au luat din simulare - vezi adnotarile de pe osciloscopul virtual XSC1. Condensatorul C1, se descarca pe portiunea de curba dintre cele doua cursoare de masurare - unul albastru si unul rosu - care ne indica in stanga diferenta de timp in mS, iar in dreapta diferenta de tensiune la bornele capacitorului C1.
  17. Oricat m-as stradui, nu inteleg aceasta formulare. In primul rand nu am intalnit pana acum notiunea de "driver de inalte". Un condensator acumuleaza sarcini electrice, pe care le cedeaza ulterior spre circuitul exterior lui. Ai facut vreodata socoteala, cam cate sarcini electrice trebuie sa acumuleze acel condensator ca sa dea curenti de ordinul amperilor?! In plus, daca s-ar fi inventat acel condensator care sa debiteze pe o sarcina de cel mult 1 ohm curenti de ordinul amperilor, atunci nu am mai fi avut nevoie de baterii de acumulatoare. In realitate procesul se petrece cam in modul urmator: Prin analogie cu un rezervor de apa, in condensator incep sa se adune sarcinile electrice elementare (electronii) pana se umple. Incepand din momentul in care s-a umplut, trebuie tinut cont de fiecare trecere prin zero a tensiunii alternative de alimentare. Sa presupunem ca condensatorul a atins o valoare maxima, in momentul in care tensiunea alternativa este deasupra axei absciselor (adica pozitiva) si ca acest moment coincide cu maximumul acestei tensiuni. Incepand din acest moment, tensiunea alternativa de alimentare incepe sa scada. In acelasi timp condensatorul incepe sa debiteze in mod independent pe rezistenta de sarcina si ca atare prin el circula un curent, rezultat din cate sarcini elementare s-au deversat de la capacitor catre sarcina. In tot acest timp, tensiunea alternativa de alimentare isi urmeaza cursul, care se situiaza sub nivelul tensiunii la care a ajuns condensatorul. Urmeaza alternanta negativa, apoi tensiunea incepe din nou sa creasca. Pana unde va creste??? Evident ca va creste, pana ajunge la valoarea la care a ajuns tensiunea de la bornele condensatorului! Din acest moment, condensatorul incepe sa se umple din nou, pana la o valoare maxima pe care i-o permite sarcina, deoarece doar o parte din curentul disponibil debiteaza pe condensator. O alta parte importanta, va alimenta concomitent insasi sarcina. Dupa un timp de tranzitie suficient de lung (de ordinul zecilor de secunde in cazul puterilor mari debitate pe sarcina) condensatorul se va umple pana la la un nivel maximal, peste care nu va mai creste. In acest moment, condensatorul nu va face altceva decat sa compenseze o diferenta de energie minima necesara debitarii pe rezistenta de sarcina, concomitent cu umplerea din nou cu sarcini electrice condensatorul de filtrare. In acest moment curentul prin condensator este minim si se situeaza pentru cazul unui amplificator audio de 100 W, in interiorul valori de cativa miliamperi. Am simulat din nou, pierzand mai mult timp, astfel incat simularea sa ajunga la 2 minute (120 secunde). Curentul pe care il injecteaza in sarcina condensatorul de filtrare, este indicat de acel "stegulet" galbui de la borna superioara a condensatorului electrolitic C1, adica o valoare de pana la 25 mA. De ce este curentul atat de mic?! - Raspuns: pentru ca este utilizata o foarte mica parte din cantitatea totala de srcini electrice care s-au acumulat, incarcand la maximum condensatorul! In tot acest timp prin rezistenta de sarcina R1 (adica prin circuitul de alimentare al amplificatorului) trece asa dupa cum se vede pe steguletul galbui de pe borna sa 8,15 A! Cu alte cuvinte, condensatorul de filtraj C1, se comporta exact (dar exact) ca un hidrofor de mare capacitate, care alimenteaza in mod continuu un robinet deschis. Hidroforul porneste la o presiune anume, la care este reglat, se opreste la o presiune mai mare, la care este de asemenea reglat, porneste din nou la presiunea mai mica, se opreste din nou la presiunea mai mare, si tot asa la infinit. Pompa insa va porni numai din timp in timp pentru a compensa apa consumata din hidrofor. Cam acestea sunt prin analogie procesele care se petrec in condensatorul de filtrare C1, indiferent de ce anume se intampla in procesul de amplificare, inclusiv in "driverul de inalte", orice ar reprezenta el. Concluzie importanta: Redresoarele fac acelasi lucru, indiferent daca debiteaza pe o simpla rezistenta de 1,45 ohm, sau pe un amplificator de 100 W sofisticat!!! @politehnica: Simulatoarele acopera teoria existenta, si functioneaza asa dupa cum au fost "invatate" prin programare. Cu alte cuvinte nu prea scapa nimic din ceea ce este important.
  18. In toata teoria asta s-a uitat, cred, sa ma corectati daca gresesc, puterea in VAR a unui capacitor. Faceam o similitudine cu domeniul electric unde se discuta de baterii de capacitoare de o anumita putere. Eu cred ca acolo unde circula curenti de valori mari sunt necesare capacitoare de anumite, vorba colegului de forum @prog, "gabarite". Teoria neglijeaza aspectul asta - inclusiv simulatoarele - dar eu cred ca nu e bine (pentru ca daca ar fi asa, atunci, vorba cuiva din topic, haideti sa folosim SMD-uri in electroenegetica, nu, dar nu e asa!).
  19. Nu ati inteles toata pledoria audiofililor, vorbesc din punct de vedere audio - ca nici nu eu nu sunt mare guru in domeniu - dar problema nu e cat suporta capacitorul respectiv din pct. de vedere tehnic, a simularii, cum ati zis, no comment: cativa mA, ci cat curent este capabil sa dea de pe armaturiile sale cat mai repede spre driver-ul de inalte, in mod special. Daca ganditi asa, nu faceti performanta in audio, parerea mea. Eu nu zic ca nu merg si SMD-uri, dar cu conditia sa fie mai multe in paralel ! Asa ca nu va mai chinuti sa simulati, mai lipiti si ceva piese, experimentati practic. @roadrunner a facut greseala de a asimila teoria la modul general pe anumite experiente practice. Nu intotdeauna e asa. Plus ca a amestecat partea digitala, unde un capacitor de 100nF SMD compenseaza un circuit integrat care deregula tranziteaza curenti de ordinul mA. In cazul audiofrecventei, si nu numai, vorbesc de curentii tari, regula nu e aceeasi, de asta se folosesc capacitoare THT de anumite valori si gabarite fizice. Deci trebuie privit dincolo de teorie, parerea mea, analizand lucrurile asa... succint!
  20. Avand in vedere ca anul asta as vrea sa ansamblez noul CX900Mk2 eu voi lansa din seara asta comanda ca sa le primiti si voi mai repede, poate intre data de 15...20 decembrie, anul curent. A iesit un pret per set de 100lei fara transport (deci un set contine 1 buc. PCB sursa, 1 buc. PCB canal dreapta si 1 buc. PCB canal stanga). Retineti ca vorbim de niste PCB-uri de amplificare cu cotele de 326x112 mm plus cablajul surselor auxiliare si softstart 230V. Eu o sa lansez comanda de 10 seturi, din care doar 8 vor fi de vanzare. Pana in acest moment s-au adunat doar 3 comenzi de seturi, deci mai raman 5 seturi de vanzare. In ceea ce priveste constructia acestui proiect, care are la baza doua proiecte: - de amplificator: DP0154 - pana vor veni cablajele voi pregati si documentatia - de sursa: DP0812 - documentatia la acest proiect o voi prezenta saptamana asta. Deci, documentatia la DP0812 este gratuita. In ceea ce priveste constructia DP0154, sa stiti ca m-am gandit si la faptul ca nu toti detineti un Fantom CX900 vechi si ca sa nu fiti nevoiti sa taiati patru profile L de aluminiu, ca in vechiul Fantom, pe fiecare canal de amplificare, puteti folosi o bara profil "L" de aluminiu, intreaga, de 27cm lungime, 50x50. Asa cum sunt vechile cablaje din FANTOM CX900, acestea nu se lipesc de radiatoarele mari, va ramane un loc de 2..3mm intre aceste radiatoare si PCB. Din acest motiv nu va asteptati ca noul profil de aluminiu de 50mm sa permita alinierea PCB-ului pe cele doua laturi ale "L"-ului care se unesc (a profilului). Lucru asta nu trebuie sa reprezinte un impediment. Din anumite puncte de vedere poate fi considerat un avantaj. Dupa aceea, asa cum mai mult ca sigur intuiti, profilul L de aluminiu se va atasa de un radiator mai mare. Asa cum au procedat cei care au construit Fantom CX900 puteti folosi kapton intre acest profil format "L" de aluminiu si radiatorul mare sau pe fiecare tranzistor in capsula TO-3 in parte. Tranzistoarele finale recomandate sunt de tipul MJ15024, MJ15025, tensiunile de alimentare permise fiind lejer intre +/-50Vcc si +/-90Vcc. Eu le voi folosi la +/-65Vcc cat are Fantom CX900 proiectat initial. Intre timp, mai sunt utilizatori care doresc seturi de PCB-uri - repet, mai sunt 5 seturi de vanzare - ii rog sa-mi dea un mesaj in acest topic sau pe privat. EDITARE ULTERIOARA: 1. Ca sa va rezervati seturile de PCB-uri comandate, retineti ca va trebui platite in avans, in contul Raiffesen binecunoscut utilizatorilor @niksound si @outtek, in cat mai scurt timp posibil - spre ex., pana la sosirea PCB-uri, ex. 15 decembrie. 2. Un canal de amplificare contine (ex. dreapta, ca si stanga e identic) tot ce este necesar pentru un amplificator audio PRO: circuit de intrare cu operational dedicat (la alegere: LME49710 sau OPA134) cu castig reglabil (pentru a adapta corespunzator sensibilitatea pe intrare cu excursia maxima de iesire a amplificatorului), limitare de curent pe canal, softstart si protectie incinte acustice la componenta continua cu un releu de 24Vdc la 20A si indicatii cu 3 LED-uri: alimentare, semnal si semnalizare intrare in suprasarcina (tipic folosind LED-uri cu diam. de 5mm). Deci, cu ajutorul unui set de cablaj puteti construi un amplificator audio PRO complet: dual mono sau stereo.
  21. Salutare donpetru, as fi si eu interesat de un set stereo impreuna cu sursa. Multumesc Florin
  22. Eu am intervenit in discutie dupa acest mesaj care arata cat de confuze sunt notiunile discutate aici in interpretarea multor hobby-isti. Nu am avut timp sa citesc postarile anterioare, pana acum. Am vazut supararea lui @roadrunner, dar nu am crezut totusi ca este posibila o atat de mare confuzie. De aceea (desi topicul se "racise") revin pentru cateva precizari, altfel cei mai multi vor continua sa confunde notiuni elementare. 1. Cuvantul riplu, nu este in dictionarul limbii romane. La incercarea de a vedea o definitie generala am gasit asta: https://dexonline.ro/definitie/riplu 2. Tradus cu traducatorul Google, am obtinut urmatoarea asociatie: ripple = "(of water) form or flow with a series of small waves on the surface." 3. Nu am avut timp sa ma documentez in mod sistematic, insa din lucrarea Culegere de Probleme de Radioelectronica de I. Constantin si I. Diaconescu, de la Editura Tehnica, Bucuresti 1969, pe care o consult foarte des, mai ales atunci cand am probleme, dubii, etc, am scanat atasamentul 1. Deoarece nu se preciza unitatea de masura, am mai scanat din lucrarea Radioreceptoare pentru Radioamatori de Costica Lesu, de la Editura Sport-Turism, Bucuresti 1981 un tabel ilustrat in atasamentul 2, din care reies atat unitatea de masura, cat si valorile uzuale, in functie de sarcina, pentru factorul de ondulatie alias riplul. Desi in cele doua lucrari factorul de pulsatie (riplul) este notat cu simboluri diferite, se poate vedea din primul atasament cum este definit matematic acest factor de pulsatie (riplul) iar din atasamentul 2, reiese ca acesta nu se masoara nici in volti, nici in amperi, ci este adimensional si se exprima in mod uzual in procente (%) fiind de fapt rezultatul raportului / impartirii a doua tensiuni. 4. Riplul (factorul de pulsatie) nu este proportional cu capacitatea filtrului de netezire, ci dimpotriva este invers proportional cu aceasta. Adica pentru un riplu cat mai mic, se vor utiliza condensatoare cu capacitatea cat mai mare. 5. Asa dupa cum reiese si din atasamentul 1, U0 este componenta continua, iar U1 este amplitudinea cu frecventa cea mai mica a tensiunii de iesire. Prin urmare riplul redresorului este determinat de condensatorul electrolitic de valoare foarte mare (de ordinul micro / mili farazilor). Toate aspectele de mai sus (de la 1, la 5) au fost stabilite cu mult timp in urma si au ramas asa cum au fost stabilite, chiar daca dupa revolutie, multi au considerat ca termenul romanesc de factor de pulsatie nu mai corespunde, si au adoptat englezismul riplu. Odata cu era digitala a electronicii, s-a vazut ca pentru alimentarea cu curent continuu redresat in aparatura digitala, care functioneaza la frecvente foarte mari (mega / giga Hz) nu mai este suficient condensatorul de filtraj, care determina riplul, ci mai este strict necesar si un condensator de capacitate mica in paralel (10... 100 nF) care sa scurt-circuiteze la masa componentele de frecventa inalta si zgomotul de fond introduse de armonicile superioare ale tensiunii redresate. Ca o concluzie generala la cele discutate mai sus avem: 1. Riplul nu se masoara in amperi (asa cum am constatat ca s-a scris in mai multe postari) ci este adimensional. 2. Curentul care trece prin condensatorul de filtrare, este unul usor suportat (in general) de catre acesta (de ordinul zecilor de mA) asa dupa cum rezulta si din simularea din atasamentul 3. 3. Singura situatie periculoasa pentru condensatorul de filtrare, este la pornirea initiala a redresorului de putere mare, atunci cand curentul instantaneu prin acesta este (in prima fractiune de secunda) de ordinul curentului maxim preluat de sarcina (in cazul din simularea din atasamentul 4 aproximativ 8,3 A) si scade exponential, ajungand dupa 1/3 secunde la valori de ordinul 1,8... 2 A, asa dupa cum se constata in atasamentul 4. In aceste cazuri se utilizeaza scheme de usurarea regimului de pornire (asanumitele softstart-uri). 4. Curentul care trece prin condensatorul, care descarca la masa zgomotul de frecventa mare (cel de 100 nF) nu va depasi nici-odata ordinul mili/micro-amperilor si ca atare nu este nevoie de scheme sofisticate de softstart in circuitul sau. 5. Ambii condensatori, trebuie sa reziste din punctul de vedere al rigiditatii dielecticului cu care sunt prevazuti, la tensiunea varf - varf de la borne. De aici si diferitele alegeri ale tipurilor aplicabile. Asadar, din acest punct de vedere, sondajul de opinie de la inceputul topicului este inutil. Post Scriptum: A venit randul lui @roadrunner sa constate ca chestiuni tehnice bine argumentate teoretic, sunt stabilite prin vot. Poate isi mai aminteste si de cazuri cand el se alinia celor care voteaza, desi eu am replicat in mai multe randuri ca "... adevarul stiintific nu se stabileste prin vot. Daca 100 de preopinenti "cred" ca prin numarul mare au dreptate, si unul singul prin argumente afirma altfel, atunci adevarul poate fi de partea sa."
  1. Load more activity
  • Member Statistics

    • Total Members
      3,453
    • Most Online
      844

    Newest Member
    stoian mihai
    Joined
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.