Jump to content

roadrunner

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,187
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    68

Everything posted by roadrunner

  1. Dacia e o masina practica, suficient de buna, e ieftina si emana modestie. Face exact ce-mi doresc eu de la o masina si cu diferenta de bani ramasa (necupanrand un Audi) pot sa ma dau cu schiurile pe un ghetar in Elvetia, sa ma duc la pescuit in Cuba si sa platesc scoala privata a copiilor pe 2 ani (si sa-mi zambesc in barba de cate ori unul sau altul care nu ma cunosc personal au senzatia ca-s foarte sarac) Concluzia: alege pe baza criteriilor importante pentru tine si familia ta, nu doar pe baza criteriilor tehnice ale masinii. Sunt lucruri mult mai importante in viata decat masina care o conduci. RR
  2. In tarile din Europa de vest cam asta e organizarea demografica si economica - orasele mari sunt in general dens populate si din punct de vedere economic sunt job-uri soft (domeniu financiar, software, servicii : hotele restaurante etc. birouri) la periferie sunt zone industriale, depozite, transporturi: port, aeroport etc. Lucrurile s-au asezat ecomomic asa cum sunt pentru ca nu poti face o fabrica (mare) in mijlocul orasului din cauza costurilor ridicate ale ternurilor acces la energie sau infrastructura de transport.(nu ai voie cu camioane in centru) - nu o sa vedeti nici un magazin IKEA in mijlocul orasului. Diferentele intre Europa si Romania (si in general Europa de est) apare la zona rurala, in Europa de vest zona rurala este mult mai dezvoltata, ai acess la drumuri bune, la energie, la internet rapid si orice oras de peste 5000 de suflete are mici parcuri industriale care sunt locuri ideale pentru firme mici si mijlocii. Nu se pune problema sa nu ai canalizare apa si asfalt. Aici mai trebuie lucrat temeinic in Europa de est. Exista programe gevernamentale (sau locale) pentru a sprijinii antreprenorii sa porneasca afaceri in zonele mai putin populate (za zicem din afara marilor orase) si multe din programele astea chiar functioneaza (nu toate). Totusi mare diferenta pe care am vazut-o eu in 20 de ani de locuit in Irlanda intr-un oras mic (10.000 suflete) este ca Irlandezul din mediul rural e un fel de afacerist (ma refer la fermieri) pe cand est europeanul din mediul rural e un fel de "supravietuitor" dar lucrurile se schimba incet incet. (si asa si trebuie sa se schimbe, incet si natural) - evident statul ar trebui sa investeasca un pic in zona rurala (drumuri, scoli, canalizare, energie) si atunci oamenii isi vor schimba optica. Nici aici lucrurile nu sunt perfecte in mediul rural, ne luptam cu risipa (de alimente de energie) - de multe ori traficul e o problema pe strada pricipala can toti vrem sa traversam orasul pe unicul pod la aceeasu ora, sau niveul scolilor nu este asa ridicat cum am vrea noi sa fie. Nu exista loc perfect si fara probleme. RR
  3. simplu, iti comanzi o mireasa de pe internet ("TCP-IP wife") RR
  4. Am uitat sa mentionez - cele 3 masini Duster ce mai sus nu sunt 4x4 sunt cu tractione fata. RR
  5. Romanul obisnuit isi cumpara BMW si Mercedes...vechi de 15 ani. In ultimii 7 ani am posedat 3 Dustere, 1 Sandero (nu stepway) si un MCV. (MCV-ul il conduc acum si unul din Dustere sotia) - toate cu volanul pe dreapta ca sa se merge aici, toate cumparate noi de la reprezentana Dacia/Renault si service-ul facut la ei. Sandero (model 2013)- 0Km -67.000Km - s-a ars un bec si mi s-a rupt antena la spalatorie din vina mea. Duster (model 2013) cu aer conditionat - 0Km- 80.000Km nimic nu s-a stricat (cred ca s-au ars ceva becuri) si am avut o problema cu aerul conditionat (care se pare e o problema la cele cu volanul pe dreapata) - conducta care trebuie sa "pishe" apa din condens e pozitionata gresit si pisha in caroserie. Duster(model 2015) fara aer consitionat, jenti iestine, radio simplu etc. (modelul cel mai ieftin) - 0Km-65000Km - becuri pe la faruri, nimic special. Duster (model 2018) fara aer condiotionat, jenti tabla (asta inca il am) 0km-25.000Km - nimic pana acum. Logan MCV - model 2020 - 0km- 7000Km - merge bine inca nu ma pronunt ca e prea devereme. Consum pe autostrada 130 Kmh Sandero - 5l/100km Duster 6.2l/100Km MCV 5.5l/100Km nu stiu in regim urban ca merg numai pe autostrada. (90% din timp) Eu personal sunt multumit de masinile astea, sunt ieftine si fac exact ce scrie in manualul de utilizare - intretinearea e ieftina 150 Euro / service la Renault/Dacia la fiecare 20.000Km. Nu ridic capota decat sa pun lichid la stergatoare. Cand ies din garantie (3ani sau 5ani) o duc inapoi si iau una noua. RR PS - toate masinile de ma sus sunt cu 1.5Dci dar motorul nu e chiar la fel - cel de pe Duster are factorul de compresie un pic mai mare si evident alta cutie, iar la MCV e cu AD-Blue (poluare mai mica). Toate au avut start/stop cand te opresti la semafor sau esti intr-o coloana.
  6. Bun topicul si buna aplicatia (produsul final) felicitari. 1. Loop in lumea lui Arduino e "main" in lumea normala 2. Ai un potential dezastru pentru ca ai prea mult cod in rutina de intrerupere. Calculul PID nu is are locul acolo pentru ca nu trebuie facut la ficare trecere prin zero (adica la 10ms). Singurul lucru care trebuie facut sincron cu trecerile prin zero sunt pornirea si oprirea triac-ului. Intarzierea de 1 ms e de fapt durata calculul pid so ce mai faci tu pe acolo. Daca tot ce faci acolo e sub 10ms e ok, daca e mai mult e dezastru. (de exemplu daca editezi functia de citire a temperaturii si bagi un delay de 12ms in ea o sa-ti dea peste cap timing-ul la intreruperea de zero. (adica o sa faci debug la o functie dar bug-ul o sa fie in alta functie) - astea sunt cele mai nasoale situatii de facut debug. Atata timp cat executi intreruperea in mai putin de 10 ms esti ok. RR PS - Executa un test de stres - pune letconul pe o bucata de cupru cat mai mare - sa urmareste temperatura daca sta unde trebuie (si invers atinge letconul de ceva care e fierbinte) - adica regim tranzitoriu.
  7. Nici nu trebuie sa-ti placa de mine, sunt insurat. E vorba de legile fizicii. Un drift de 1-2 pf in circuitul de intrare nu-ti va influenta nici o oscilograma in banda 0-10Mhz cat are latime de banda osciloscopul ala. Adaptarea de impendanta pe o latime de banda asa mare e imposibil de facut cu valori fixe (de aia exista trimerul de pe sonda) Explica-mi si mie cum o sa reglezi trimeri aia la valorile optime sa inteleg si eu de ce sunt asa critici, As intelege daca osciloscopul ala ar avea impendanta de intrare de 50 Ohmi si ai vrea sa vizualizezi semnale de radiofrecventa. Impendanta lui de intrare e 1Mohm si nu va conta oricum daca impedanta de intrare adaptata la semnalele pe care vrei tu sa le vizualizezi (surse de comutatie). Cel mai bine e sa concentrezi pe a reduce incalzirea excesiva care e de fapt cauza tuturor problemelor. RR PS- imi place ca esti hotarat sa-l faci mai bun (mission impossible) dar legile fizicii raman valabile.
  8. pai e la mintea cocosului - temperatura modifica dielectricul - capacitatea scade odata cu temperatura (se dilata dielectricul) - faptul ca suflii (respiratie) e legat de umezeala de aceea creste capacitatea. In anii 80 materialele erau altele, piesele de proasta calitate din epoca aia cand noi romanii aveam impresia ca eram buricul electronicii mondiale erau proaste si toti care construiam pe vremea aia o faceam cu ce aveam. Toate atelierele de electronica de prin uzine erau pline de aparate de masura IEMI defecte care zaceau prin dulapuri pline de praf (unele n-au functionat de noi noute) revenind la subiect - variatii de catva pF nu are trebui sa te afecteze in functionare osciloscopului, condensatorii (de cativa picofarazi) din atenuator sunt pentru adaptarea impedantelor si nu vor avea un efect vizibil decat la semnale de banda larga. Adica e posibil pe o anumita treapta a atenuatorului sa nu ai rapuns in freceventa prea bun la anumite frecvente. (si atunci folosesti condesatorul trimmer de pe sonda) RR serios? pai daca ai 3 inseriate nu calculezi toleranta la suma lor? e tot 5%.
  9. Totul incepe de la o antena buna (cat mai mare) orientata corect (si rigida mecanic) - o antena buna cu un receptor mediocru e un compromis acceptabil, pe cand o antena proasta cu un receptor performant are valoare zero. RR
  10. pai stai sa inteleg si eu (ca-s prost) - ce-l recomanda pe individul cu teoria - locul ? Orasul Eureka din statul California? - mie mi se pare ca nu-l recomanda nimic in afara de "vocea si talentul lui" - are o singura publicatie pe website-ul personal, pentru mine nu e suficient. RR
  11. Cel mai simplu e sa folosesti o prindere polara pentru antena de satelit. In cazul asta nu mai exista sus-jos stanga-dreapta (sau mai bine zis elevatie si azimut) ci doar - inainte-inapoi pe curba polara. https://en.wikipedia.org/wiki/Polar_mount Satelitii geostationari de televiziune se afla din punct de vedere al observatorului pe o line continua pe cer, folosind o prindere polara la antena te plimbi pe linia respectiva pe cer (deci n-ai cum sa-i ratezi). Sau daca nu vrei misti antena poti monta LNB-uri separate in focarele echivalente si nu mai trebuie sa o misti deloc. RR
  12. M-am uitat pe website-ul individului cu teoria tipul e "Jack of all trades and master of nothing" (in traducere : se pricepe la toate si e bun la nimic) RR
  13. Un desen bun (CAD/CAM)- si CNC. (nu ai nevoie neparat de cap de divizare) - material Delrin (Acetal) sunt sigur ca e un user pe forumul asta care se ocupa cu asa ceva (altul decat mine care sunt departe) Eu as fi pus un motor pas cu pas cu un driver cu microsteping (ca sa se miste lin) si nu mai ai nevoie de rotile dintate. RR
  14. Toate calculatoarele de buzunar pot asta. (toate cu care m-am intalnit eu in ultimii 40 de ani, neprogramabile) RR
  15. Donpetru, daca aveti un model 3D al placii cu piesele e destul de usor de facut un desen 2D pentru masca - (cu software adecvat) - ma ofer sa ajut daca aveti fiserul 3D (format STEP IGES sau SolidWorks) RR
  16. Matsushita (Panasonic) il facea pe vremuri pe AN6605. RR
  17. greu de spus usor de masurat - daca ai o banda mai lunga si un ohm-metru bun Dupa masurarea rsistentei, poti calcula cat se va incalzii (puterea) la 100mA (R*I^2) si ce tensiune va cadea pe lungimea benzii (I*R). Daca esti ok cu ce obtii ca rezultate mergi mai departe, daca nu, scazi curentul. In general sunt facute pentru semnale rapide si curenti mici (max 12mA) dar prin circuitul de masa (care poate avea mai multe trasee sau unul singur) ai suma curentilor care se inchid de la celelalte semnale. RR
  18. "Editarea" e scumpa ca se invata la scoli selecte (si nici pe acolo prea mult) si ai nevoie de ani buni si efort ca sa devii bun. Ca sa faci PCB-uri bune de productie e alta mancare de peste, ca trebuie sa fie conforme cu niste standarde de fabricatie ca sa se poate fabrica oriunde. (sa fie compatibile cu masinilie din industrie) - cine stie meseria asta bine are deja un job bine platit (indiferent de Covid-19) Din pacate pe substrat de aluminiu nu poti avea mai multe straturi si nu poti avea via. Singurul loc unde substratul de aliminiu are sens e pentru led-uri unde tensiunile sunt mici. La tensiuni mari e periculos cu substrat de Aluminiu ca nu e mult dielectric intre trasee si Aluminiu (ca daca ar fi nu s-ar mai transmite caldura) RR
  19. precizia e data de quartz nu de RTC (care e un IC cu numaratoare si ceva logica dedicata pentru alarme, calendar etc.) - quartz-urile pentru RTC-uri (32760Hz sau 2^15 Hz) nu sunt chiar asa de precise cum cred unii. Avantajul unui circuit RTC dedicat e ca are un consum redus si de cele mei multe ori e alimentat separat dint-o baterie dedicata sau un supercapacitor. Functiile rtc se pot face si in software pe MCU fara RTC utilizand o intrerupere periodica a unui timer (1 ms de exemplu) si numaratoare soft. Cu 15 ani in urma am facut un produs care avea DS1307 pentru simplu fapt ca avea niste locatii de memorie (registrii) care-i foloseam sa salvez niste valori in caz ca dispare alimentarea (RTC-ul fiind alimentat separat) - o solutie cam scumpa dar a funtionat perfect. Microcontrollerele dein ziua de azi (ARM Cortex) au RTC integrat si logica de alimentare Vbat, oscilator etc. - si sunt foarte usor de programat pentru ca exista biblioteci scrise de ARM care sunt independente de tipul MCU (HAL - hardware abstraction layer) RR
  20. Dan, mi-ar fi placut s-o zici in serios sa iei taurul de coarne si ne lasi pe toti cu gura cascata dar toata lumea stie ca e nu e asa usor. Toti vor sa castige un procent si sa nu se murdareasca ei asta e si motivul pentru care sunt o gramada de brokeri (intermediari) in industria de PCB. De acord pretul e mare si foarte probabil nu o sa primeasca comenzi. Sa speram ca o sa-l faca sa se gandeasca serios daca vrea sa faca o afacere si ce ar trebuie sa faca altfel ca sa devina mai eficient (si sa scada pretul) - sa ceri mai mult decat face nu se numeste "manipulat preturile" se numeste vindem scump = vindem deloc. RR PS - ca o paralela la discutia cu pretul in EU vs China eu ma tot "creieresc" cum sa concurez pe piata de asamblare de PCB-uri cu China. Ma tot uit si analizez amanuntit ofertele de assy ale chinezilor/filipinezilor/india si am tras multe concluzii (mai ales in perioada actuala cu Covid19) si se poate concura cu ei in anumite conditii. Adica putem sa-i batem la unele chestii, nu la toate dar se pot face bani daca intelegem la ce sunt ei slabi (ca nu-s buni la toate)
  21. Din pacate nu e o masina, e o suita de masini, si cu normele de poluare din EU (care in China sunt inexistente) nu poti concura la pret sub nici o forma. Dar cea mai mare problema e alta, nu ai avea suficienti clienti in Romania pentru ca industria de electronica e destul de mica (raportat la alte tari EU) Ca sa fie treaba si mai nasoala in favoarea chinei, daca maine ma hotarasc sa cumpar (in leasing) o linie de facut PCB-uri trebuie sa acopar si cheltuiala cu creditul (care apare in pretul PCB-ului) pe cand in China nu exista in pretul PCB-ului costul masinilor pentru ca e linia de productie e fianantata de PCC (Partidul Comunist Chinez) Eu am mare respect pentru cei ce incearca sa puna pe picioare orice fel de afacere, o economie puternica (si rezilienta) e facuta din multe firme mici si medii nu din multinationale. E nevoie si de multinationale ca ele ofera stabilitate macro (Dacia, Ford etc.) si creaza firme mici in jurul lor dar cei multi intr-o tara sunt angajati in firme mici si mijlocii. Revenind la PCB-uri sunt firme prin Germania care-si construiesc placile in Germania (inca) - iar aici in Irlanda stiu firme care-si asambleaza placile la Arad si in Ungaria. Sunt mai scumpe produsele lor dar au ales sa aiba profit mai mic si sa lucreze cat mai mult posibil local, si uite asa vor avea copii lor un loc unde se pot angaja in viitor. RR
  22. Fiecare alege ce vrea si ce are nevoie. Domnul trebuie sa lucreze la pret - si la durata livrarii. Daca va oferii un serviciu la 5 zile i-a batut la timp, daca reduce pretul la jumate poate sa-i concureze si la pret. La calitate nu are cum sa-i concureze decat daca-si cumpara masini. Inca sunt multe lucruri simple care se pot face pe un singur strat fara treceri metalizate si probail asta e nisa lui. E posibil sa nici nu existe cheltuieli de trasport daca are cativa clienti in urbea lui, care pot sa le colecteze personal. (sunt sigur ca sunt Hobby-isti in Ploiesti) RR PS Inainte sa plec din tara (20 -25 ani in urma) - imi faceam PCB-urile in tara la firme private (Timisoara) si la firme de stat cat au mai existstat - ICE Felix (cand aveam nevoie de calitate mai buna si treceri metalizate) si IPRS (IPRS avea o sectie in afara fabricii care face numai simplu placat fara treceri pentru kit-urile electronice care le vindeau ei). Ma duceam la Bucuresti sa-mi comand piese si-mi ridicam si cablajele imprimate de la ei cu ocazia respectiva.
  23. Nu e nic un mister cand faci import de PCB-uri din afara UE (din China de exemplu) - taxe vamale sunt zero. - VAT-ul trebuie platit cand coletul intra in tara - daca e specificat trasportul separat pe factura se aplica TVA la valoarea fara transport, daca nu e specificat se aplica la valoare totala. Unele tari UE au un prag al facturii sub care nu aplica TVA de exemplu 80 euro in IRL. (pentru ca suma incasata ar fi mai mica decat efortul depus + hartia) - Comision vamal se plateste unei firme care se ocupa de deocumentatie in numele tau (poate sa fie DHL-ul, UPS-ul sau o firma care e contractata de ei) - comisionul vamal nu are legatura cu valoarea facturii e o suma fixa (13 euro in IRL cu DHL) depinde de la firma la firma. Deci nu e o taxa la "romanica noasta" - toate costurile sunt specificate clar pe facura care sunt obligati s-o emita, acolo vezi cat a fost TVA si cat comision. Comisionarii vamali sunt necesari pentru a inregistra corect importurile si a le introduce corect in bazele de date ca sa nu te trezesti ca importa cineva pe langa sistem diverse lucruri interzise. - Motivele pentru care ti se poate refuza un import sunt - factura completata prost de catre furnizor (nu e cazul cand vine cu DHL sau UPS ca nu o primeste la intrare in sistemul lor) - importul unor marfuri interzise sau supuse licentelor, neplata taxelor de mai sus sau neconcordanta facturii cu marfa. In general la PCB-uri nu este o problema. Revenind PCB-uri - in conditii de amator cand cantitatile sunt mici e ineficient sa platesti mai multi bani pe transport si documentatie vamala decat pe PCB-uri - totusi daca urmaresti calitatea e un rau necesar - exista firme locale care pot face PCB-uri destul de bune (suficient de bune) pentru amatori, de exemplu domnul de mai sus pe care il felicit personal pentru initiativa si curaj. - sfatul meu pentu amatori e sa se adune mai multi si sa comande impreuna ca sa atinga cantitatile unde incpepe sa fie rentabil (cand faci o comanda de 200 buc nu mai conteaza asa mult 100 lei la comisionarul vamal ca e 0.50lei pe placa) - dar pana la 200buc e cale lunga si cand sunteti in 10 buc sau 5 buc si inca exeperimentati cu montajul e rentabil sa apelati la o firma locala ca cel de mai sus si cand montajul devine stabil si creste increderea in el atunci comandati 100-200 buc in China. RR
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.