Jump to content

Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 07/18/2019 in all areas

  1. 2 points
    Cablajul, linia punctata este ecranul dintre SMPS si audio. Am atasat si carcasa privita de sus. Zona mai intunecata este compartimentul unde vin trafurile de iesire. O cutie separata deasupa celei cu electronica. Am adaugat si o protectie ca Ub si Ug2 sa nu porneasca daca nu este -Ug1.
  2. 2 points
    36. VCXO Crystal Oscillator BOMAR 27.000MHz
  3. 2 points
    26. Replica primului tranzistor, Decembrie 1947, realizat in laboratoarele Bell Labs. (versiunea mister_rf) Stiu, nu este o fotografie macro, dar macar o singura exceptie poate fi tolerata pe acest topic. 🙂
  4. 1 point
    Defectele posibile sunt multiple, contacte conectori inclusiv cursor potentiometri, lipituri, termocupla, supratensiune pe letcon datorita defectarii unei componente sau unui transformator gresit ales cu tensiune si putere prea mare, scurcircuit in rezistenta de incalzire, un varf necorespunzator, scurtcircuite, sau chiar un regim tranzitoriu la pornire si pe secventa de crestere a temperaturii (histerezis prea mare) O metoda simpla este folosirea unei tensiuni corecte in secundarul transformatorului, astfel incat varful sa nu se supraancalzeasca. Aceasta se vede in poza din postarea din 8 februarie, unde este comutator ce asigura diverse tensiuni pentru alimentarea rezistentei letconului. Cam primitiva metoda, dar asa am stiut eu pe vremuri sa rezolv aceasta problema. Din expresia "adaugarea unei protectii la supraincalzirea letconului" se pot intelege mai multe feluri de protectii: - protectia absoluta ca varful de lipit sau rezistenta sa nu depasesaca maximum admis de componente, de ex. 475 de grade; - o protectie setabila independent de reglajul de temperatura; - un control multiplu si redundant al temperaturii si corector de eroare; - oprirea independenta a incalzirii si semnalizarea avariei. Ar trebui prevazut si un procedeu optic si acustic de semnalizare sau cum sa se verifice aceasta protectie? @gsabac
  5. 1 point
    A venit cablajul, sa-nceapa distractia...
  6. 1 point
    Platbanda care se foloseste in sudura prin punctura la bateri este din Nickel si se gaseste de cumparat in China, inclusiv aparatura de sudat (cine doreste) (nu este o reclama).
  7. 1 point
    46. AT28HC256 EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory) 256K (32K x 8 )
  8. 1 point
    Deoarece am fost intrebat de cativa utilizatori ai forumului despre amplificatorul audio prezentat in postul nr.23 de aici: http://www.tehnium-azi.ro/index.php?showtopic=352&st=20 am crezut necesar refacerea acestui cablaj in Ultiboard si prezentare intr-un topic separat a acestuia. Mai mentionez ca acest lucru l-am facut si din cauza ca a devenit aproape imposibil de printat partea bottom a cablajului realizat in TCI - doi membri ai forumului semnaland aceasta eroare. Topicul acesta l-am deschis si in ipoteza in care - daca ar fi suficienti doritori - as putea realiza la comanda un anumit numar de cablaje. Inca nu am calculat un pret per PCB dar dimensiunile unui exemplar sunt aprox. 115x68mm. Asadar, nu cred ca ar iesi foarte scump! Deci, daca sunteti interesati postati aici. Mai jos am atasat schema finala (ultima revizie dupa circa 6 ani de cand am inceput sa realizez acest tip de amplificator). In comparatie cu schema originala, publicata acum circa 20 de ani in urma, schema de mai jos, in forma prezentata, aduce un plus in ceea ce priveste protectia la supratensiunii pe grila a tranzistoarelor finale si nu in ultimul rand completeaza anumite compensarii in frecventa foarte necesare. Tot mai jos o sa gasiti cablajul in doua fisiere PDF: partea copper bottom (numai buna de printat daca va decideti sa realizati acest cablaj) si forma completa care cuprinde toate layere-le (aceasta forma va ajuta sa plasati componentele pe cablaj). Ultimul fisier este o imagine 3D a produsului (sau a PCB-ului). 1. Schema: FET300.pdf 2. PCB Copper Bottom: FET300___Cooper_Bottom.pdf 3. PCB All layers: FET300____All_layers.pdf 4. Imagine 3D cu PCB-ul: Din punctul de vedere "a sound-ului" - ca sa folosesc o expresia cunoscuta - amplificatorul se aude la fel de bine ca AV400. Deci, pentru cei care nu vor sa se complice sa faca AV400 si doresc o schema cu aceleasi performante si mai ieftina de realizat, atunci amplificatorul inditulat "FET300" reprezinta alegerea potrivita. Later edit: PDF-urile cu partea copper bottom si all layers au fost updatate la o ora dupa postare topicului, de aceea, pentru cei care le-au descarcat in acest interval ii rog sa mai descarce inca o data aceste fisiere.
  9. 1 point
    Sa inteleg ca aveti o astfel de placa de test sau este vorba despre un display sau televizor? BDIM are rolul de blocare sau de pornire a generatorului de curent si astfel se poate modula rapid intensitatea medie luminoasa, folosind un curent prestabilit constant din polarizarea interna. Astfel, daca punctele de test TP si TP1 nu sunt conectate, circuitul este polarizat(preselectat) pentru un curent de circa 250mA prin leduri daca BDIM este "HIGH" si zero daca BDIM este "LOW". PS. Este oarecum periculos pentru circuit sau leduri sa folositi tensiune continua "HIGH" in scopul testarii functionarii, deoarece se pot degrada ledurile sau chiar defecta. Atentie si la numarul de leduri (adica la tensiunea pentru 250mA) pentru care circuitul functioneaza corect, scrie in documentatia tehnica. @gsabac
  10. 1 point
    In videoclip am vazut altceva, poate imi aratati unde gresesc. Platbanda de conectare dupa unii este din nichel dar eu cred ca este fier nichelat, ca si caseta si capacul polului pozitiv al bateriei. Doar portiunea dintre electrozii de sudura este strabatuta de curent, cu scopul de a incalzi punctele de contact si daca este curent alternativ de joasa frecventa, CC sau inalta frecventa nu este nici o deosebire. Evident ca bateria se poate deteriora sau deprecia, daca forta de apasare axiala este prea mare sau daca in timpul de lipirii temperatura din interiorul baterei are o supracrestere, nu aveti cum sa verificati! si pentru veridicitate trebuie sa cutati o sursa de informatii care a facut masuratori statistice pe diverse tipuri de baterii. Asa ca pentru utilizare personala, eu am pilit o zona de cativa mm pe marginile polului negativ(pe fundul castei) si bornei pozitive, am dat cu pasta de lipit pentru tevile de cupru din instalatiile de apa si am cositorit rapid pe zona pilta cu un letcon de 50W(350 grade) cu varf masiv. Ulterior dupa racire am lipit terminalele. Am considerat ca temperatura si timpul nu sunt mai mari decat la sudura prin puncte, chestie de experienta, dexteritate si risc personal. Am folosit procedeul la acumulatori cu Cd-Ni, cu litiu(nu pastla) dar si la baterii cu zinc cilindrice. @gsabac
  11. 1 point
    ADIM este folosit pentru reglajul curentului prin ledurile "backlight" cu o tensiune intre 0 si +3V, deci conectarea TP-TP1 ofera posibilitatea unui reglaj extern. In schema de test, RSENSE este R16, 2,7 ohmi. @gsabac
  12. 1 point
    1. Curentul pe grila de comanda a tuburilor electronice. Uneori, este nevoie de a tine cont in cazul montajelor cu tuburi electronice de curentul care apare pe grila de comanda. Acesta este in general nul, daca tensiunea efectiva pe grila de comanda ramane in permanenta negativa. Exista insa aplicatii ale tuburilor electronice, in special in electronica de putere (generatoare de unde, sau scheme in regim de impulsuri) unde acest lucru nu este permanent posibil. De aceea este nevoie de regresii matematice capabile sa aproximeze cat mai exact curentul care ia nastere in circuitul grilei de comanda, pe baza datelor de catalog furnizate de producatorul tubului. Aceste regresii, vor putea fi apoi utilizate pentru modelele SPICE corspunzatoare acestor tuburi. Prin regresii asemanatoare, poate fi modelat insa si curentul pe grila ecran a unei pentode sau tetrode. Cum ar trebui deci sa varieze graficul unei functii matematice, pentru ca aceasta sa corespunda variatiei curentului in circuitul gtilei de comanda al unui tub electronic? Ca sa raspundem la aceasta intrebare, sa luam si sa studiem curbele caracteristice ale unor tuburi electronice. In fig. 1.1 este reprezentata variatia curentilor anodici si pe grila de comanda a triodei de mare putere rusesti ГИ7Б, utilizata in regim de generare continua a undelor cu λ=18,5 cm. Fig. 1.1 – Caracteristicile curentului anodic si de grila pentru trioda de mare putere ГИ7Б utilizata in regim de generator continuu pe lungimea de unda λ=18,5 cm In fig. 1.2 se da tabloul de caracteristici pentru curentii anodici si pe grila de comanda a tubului ГИ7Б, utilizat ca trioda de impulsuri. Fig. 1.2 – Caracteristicile anodice si de grila la trioda de mare putere ГИ7Б, in regim de generator de impulsuri In fig. 1.3 este reprezentata (cu linie punctata) variatia curentului de grila pentru pentoda ruseasca 6Ж5П conectata ca trioda in regim pulsatoriu. Fig. 1.3 – Caracteristici anodice si ale grilei 1 la pentoda 6Ж5П (in conexiune trioda si regim de impulsuri) 2. Curentul pe grilele ecran ale pentodelor si tetrodelor. Studiind variatia curentilor pe grilele ecran ale pentodelor si tetrodelor, se remarca ca evolutia acestora este asemanatoare cu cea a curentilor pe grila de comanda in cazul tuburilor utilizate la generarea continua a formelor de unda, sau in regim de generator de impulsuri. In fig. 2.1, sunt ilustrate caracteristicile curentilor grilei ecran, in cazul tubului ГУ50 (echivalent in mare masura cu tubul EL152) conectat ca pentoda in amplificatoarele de putere. Exemplele pot continua in mod asemenator. Dupa 1990, odata cu evolutia tehnologiei de calcul aplicata la PC-uri, amatorii de amplificatoare audio cu tuburi vidate au dezvoltat tehnici de calcul bazate pe regresii matematice, cu care au putut simula in tehnologia SPICE modele specifice acestor dispozitive. Din fericire pentru ei, in majoritatea schemelor clasice de amplificatoare audio, curentii pe grila de comanda erau neglijabili, iar cei de pe grila ecran a pentodelor finale nu influientau prea mult amplificarea in putere a semnalelor aplicate grilelor de comanda a pentodelor finale. Fig. 2.1 – Caracteristici pentru curentul grilei ecran la pentoda ruseasca ГУ50 3. Modelarea variatiei curentilor grilelor de comanda si al grilelor ecran. In urma regresiilor (ecuatiilor) introduse in anii '90 de constructorul amator de amplificatoare audio cu tuburi, Norman Koren si perfectionate continuu de alti hobby-isti in domeniu, au putut fi utilizate modele ale celor mai multe dintre tuburile cu vid in simularea schemelor de amplificatoare. Cu toate avantajele aduse de aceste regresii la simularea tuburilor, acestea nu pot face obiectul simularii (fidele cu realitatea) a unor scheme, altele decat amplificatoarele audio cu tuburi. Astfel, neglijand rolul curentilor grilei ecran si/sau al grilei de comanda al unui tub electronic, Koren a hotarat ca pentru simularea in special a curentului grilei ecran la schemele de amplificatoare audio, este suficient sa se aplice modelul vechii regresii pentru triode – „We continue to use equation (3) for pentode screen grid current for three reasons: 1. Screen current is not as critical to the tube performance as plate current. 2. Good data on screen current is scarce. 3. The model should be kept as simple as possible for use with evaluation version of PSpice.” – am citat din articolul [1]. Traducerea acestui citat este: „Vom continua să utilizam ecuația (3) pentru circuitul curentului grilei ecran al pentodei pentru trei motive: 1. Curentul grilei ecran, nu este la fel de critic pentru performanța tubului precum curentul anodic. 2. Datele legate de curentul grilei ecran sunt limitate. 3. Modelul trebuie să fie cât mai simplu posibil pentru a fi utilizat cu versiunea de evaluare a PSpice”. In figura 3.1, este ilustrata variatia curentilor de grila modelati cu ecuatia (3) din articolul citat, care este transcrisa aici in relatia urmatoare. (3.1) Simpla comparatie a curbelor din fig. 3.1, cu cele din fig. 3.2 preluata din fisa de date, ne conduce la concluzia ca relatia (3.1) de mai sus (vezi ecuatia (3) din articolul citat) nu descrie deloc fidel variatia curentului in circuitul grilei ecran al unei pentode, deoarece ea depinde mult de tensiunea dinamica a anodului. Pe de alta parte primul motiv dintre cele trei invocate de Koren, nu mai este actual, atunci cand vorbim despre o alta aplicatie a unui tub electronic, in afara amplificatoarelor. In orice caz pentru un generator de unde (spre exemplu) sau pentru un circuit de prelucrare a impulsurilor, trebuie tinut cont de variatia reala a curentilor grilei de comanda si a grilei ecran a unei eventuale pentode, sau tetrode, sau in cazul triodelor, numai de variatia curentului grilei de comanda. Una dintre primele consecinte ale ignorarii curentilor grilelor de orice fel, este un curent catodic care evolueaza diferit fata de cel real si deci imposibilitatea simularii in spatiul PSPICE al negativarilor automate ale grilelor de comanda. Fig. 3.1 – Variatia curentului pe grila ecran a pentodei 6Ж5П conform relatiei (3.1) propusa de Koren. Aceasta consecinta, poate fi ignorata in cazul amplificatoarelor, prin inlocuirea negativarii automate cu o sursa de negativare cu tensiune constanta, asa cum se practica de fapt in marea majoritate a schemelor de amplificatoare audio Hi-Fi. Orice alta aplicatie a unei pentode, care include in circuitul catodic cel putin un rezistor, nu va putea fi simulata in mod fidel pe un simulator PSPICE. Cel de-al 2-lea motiv invocat de Koren in articolul citat, pentru care nu a cautat o regresie care sa rezolve variatia fidela a curentului grilei ecran (in mod special) dar si al grilei de comanda, nu sta in picioare deoarece existau si in anii 90 si cu atat mai mult in epoca actuala, mijloace moderne foarte eficiente pentru verificarea si trasarea (eventual automata) a variatiei reale a curentilor de grila. Cel de-al 3-lea motiv invocat de Koren in citatul de mai sus, care probabil era putin mai greu de depasit in anii '90, nu mai este de asemenea un impediment, avand in vedere dezvoltarea din toate punctele de vedere a mijloacelor actuale de proiectare si simulare electronica, asistate de calculator. Asadar, atat profesionistul, cat si hobby-istul, va gasi in fisele de date ale tuburilor electronice, sau va determina cu un trasor automat, curbele de variatie ale grilei ecran ale unei pentode, sau ale grilei de comanda ale unei triode. Demonstrativ, vom lua cazul pentodei rusesti 6Ж5П pentru care caracteristicile grilei ecran sunt trasate cu linie intrerupta in figura 3.2. Tinand cont de grupul de ecuatii (5) din articolul [1] dar si de contributii ulterioare [2] avem: (3.2) (3.3) Se determina cu metode matematice specifice, setul factorilor caracteristici pentru tubul in discutie si avem: (3.4) Fig. 3.2 – Variatia curentului anodic si al grilei ecran (linie punctata) la pentoda 6Ж5П conform fisei de date In figura 3.3, este reprezentata diagrama caracteristicilor anodice ale modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, ridicate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie anodica. In figura 3.4, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentului de catod ale modelului obtinut prin insumarea curentului anodic si al celui de grila ecran, pentru toate punctele caracteristicilor. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, ridicate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie catodica (curentul de disipatie anodica plus curentul de disipatie pe grila ecran). Pentru realizarea modelului, s-au utilizat urmatoarele ecuatii: (3.5) (3.6) Prin metode matematice specifice, s-a determinat setul de factori caracteristici: (3.7) In figura 3.5, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentilor de grila ecran ale modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, ridicate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie pe grila ecran. Curbele au fost obtinute din ecuatia: Fig. 3.3 – Variatia curentului anodic la pentoda 6Ж5П conform modelului (3.8) In ecuatia (3.8) E1 este dat de relatia (3.2) iar E2 de relatia (3.5). Sa vedem in continuare cum poate fi modelat curentul grilei de comanda in cazul unei triode. Ecuatiile modelului pentru curentul anodic, vor fi in acest caz: (3.9) (3.10) Sa analizam trioda ruseasca de mare putere ГИ7Ђ in regim de impulsuri. Conform relatiilor (3.9) si (3.10) se poate gasi urmatoarea solutie: (3.11) Fig. 3.4 – Variatia curentului catodic la pentoda 6Ж5П conform modelului In figura 1.2 este reprezentata diagrama caracteristicilor anodice si ale grilei de comanda conform fisei de date tehnice, pentru aplicatia de generator in regim de impulsuri. In figura 3.6a, este reprezentata diagrama caracteristicilor anodice ale modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, relevate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie anodica. In figura 3.6b, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentului de catod ale modelului obtinut prin insumarea curentului anodic si al celui al grilei de comanda, pentru toate punctele caracteristicilor din fisa tehnica. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, relevate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie catodica (curentul de disipatie anodica plus curentul de disipatie pe grila de comanda). Pentru realizarea modelului, s-au utilizat urmatoarele ecuatii: (3.12) (3.13) Conform relatiilor (3.12) si (3.13) se poate gasi solutia: (3.14) Fig. 3.5 – Variatia curentului grilei ecran la pentoda 6Ж5П conform modelului Fig. 3.6 – Model de deteminare a caracteristicilor curentilor anodici, catodici si respectiv ai grilei de comanda la trioda de mare putere ruseasca ГИ7Ђ, pentru utilizarea in regim de impulsuri. In figura 3.6c, este reprezentata diagrama caracteristicilor curentilor prin circuitul grilei de comanda a modelului. Pentru comparatie, s-au trasat cu linie punctata curbele corespunzatoare din fisa de date, relevate punct cu punct. Cu trasa albastra, s-a reprezentat hiperbola curentului de maxima disipatie pe grila de comanda conform fisei de date. Curbele au fost obtinute din ecuatia: (3.15) 4. Despre rezultatele practice. In figura 4.1, este ilustrata simularea in Multisim a unui trasor de caracteristici, care verifica caracteristica curentului anodic a modelului tubului 6Ж5П. Setarea este facuta pentru tensiunea de -2 V pe grila de comanda (indicata de voltmetrul virtual U1) si tensiunea de 150 V pe grila ecran. Osciloscopul virtual XSC1, a trasat caracteristica curentului anodic (numeric egal cu caderea de tensiune pe rezistorul R1 de 1 Ω) corespunzatoare in aceste conditii. Osciloscopul virtual XSC2, indica forma tensiunii furnizata de generatorul virtual de functii V3, avand amplitudinea de 300 V. Indicatorul de scala nr. 1 al osciloscopului virtual XSC1, a fost fixat pe pozitia corespunzatoare tensiunii de 250 V de pe axa X (canalul B al osciloscopului) si dupa cum se vede indica pe axa Y (canalul A al osciloscopului) un curent de 9,778 mA. In figura 4.2, trasorul verifica caracteristica curentului catodic pentru modelului tubului 6Ж5П. Setarea este facuta pentru aceiasi parametri (-2 V pe grila de comanda si 150 V pe grila ecran). Osciloscopul virtual XSC1, a trasat caracteristica curentului catodic (numeric egal cu caderea de tensiune pe rezistorul R3 de 1 Ω) corespunzatoare in aceste conditii. Indicatorul de scala nr. 1 al osciloscopului virtual XSC1, a fost fixat pe pozitia corespunzatoare tensiunii de 250 V de pe axa X (canalul B al osciloscopului) si indica pe axa Y (canalul A al osciloscopului) un curent de 11,602 mA. In figura 4.3, trasorul verifica caracteristica curentului grilei ecran a modelului tubului 6Ж5П. Setarea este facuta pentru aceiasi parametri (-2 V pe grila de comanda si 150 V pe grila ecran). Osciloscopul virtual XSC1, a trasat caracteristica curentului pe grila ecran (numeric egal cu caderea de tensiune pe rezistorul R2 de 1 Ω) corespunzatoare in aceste conditii. Indicatorul de scala nr. 1 al osciloscopului virtual XSC1, a fost fixat pe pozitia corespunzatoare tensiunii de 250 V de pe axa X (canalul B al osciloscopului) si indica pe axa Y (canalul A al osciloscopului) un curent de 1,824 mA. Fig. 4.1 – Simularea trasarii automate a caracteristicii curentului anodic al tubului 6Ж5П, pentru o tensiune de negativare a grilei de comanda de -2 V si o tensiune de 150 V pe grila ecran Fig. 4.2 – Simularea trasarii automate a caracteristicii curentului catodic al tubului 6Ж5П, pentru o tensiune de negativare a grilei de comanda de -2 V si o tensiune de 150 V pe grila ecran. Fig. 4.3 – Simularea trasarii automate a caracteristicii curentului pe grila ecran a tubului 6Ж5П, pentru o tensiune de negativare a grilei de comanda de -2 V si o tensiune de 150 V pe grila ecran. Rezultatele acestor simulari, cred ca sunt mai mult decat concludente. Nu am mai realizat simulari similare in cazul triodei ГИ7Ђ, deoarece ea nu face parte din "zestrea" mea de tuburi si deci nu am fost direct interesat. Aceasta sarcina, ramane ca o tema pentru cititorii direct interesati in urcarea pe simulator a acestui tub. 5. In loc de concluzii. Toate calculele si reprezentarile grafice din acest articol, au fost realizate cu MathCAD 14. Modelele prezentate mai sus, au fost implementate si simulate in diferite scheme pe simulatorul SPICE MultiSim 11 de la National Instruments. Nu s-au semnalat disfunctionalitati. Este de remarcat, precizia suficient de buna a coincidentei curbelor omonime din fisa de date, cu cele ale modelului, in zona mediana a domeniului considerat. Pe de alta parte, este evident ca incercarile de a utiliza modelele simplificate ale pentodelor si ale triodelor, in conformitate doar cu ecuatiile si recomandarile lui Norman Koren din articolul [1] la simularea unor scheme, altele decat cele ale unor amplificatoare audio, vor avea putini sorti de izbanda. Numai in prezenta unor variatii cat mai fidele posibil ale curentilor catodici, a grilei de comanda, a grilei ecran si a grilei supresoare (in aplicatiile in care aceasta grila nu se leaga la catod) se vor putea simula spre exemplu schemele unor generatoare de unde, sau de impulsuri cu tuburi electronice. Ramane de rezolvat (din punctul de vedere al posibilitatii simularii complete a aplicatiilor tuburilor electronice) problema modelarii caracteristicilor curentilor anodici in mod suficient de fidel incat sa contina si portiunile cu rezistenta negativa , in special la tuburile cu mai mult de 3 electrozi. Deorarece epoca moderna a computerelor coincide cu epoca de dupa inventarea tranzistorului, multe aspecte tehnice ale tuburilor electronice au ramas necercetate si nerezolvate. Se pare insa ca amatorii si hobby-isti din electronica nu sunt de acord cu acordarea pentru tuburile electronice doar a statutului de obiecte de muzeu, si din ce in ce mai multi aleg sa utilizeze aceste dispozitive in diferite domenii ale electronicii. De aceea cred ca este sarcina acestor amatori si hobby-isti (sau a profesionistilor pasionati de tuburi) sa realizeze cercetarea si studiile teoretice necesare aducerii tuburilor electronice de orice fel pe simulatoare. Multi au avut si au in vedere acest obiectiv. Printre ei, sper sa aduc si eu o modesta contributie in domeniu, prin prezentul articol. Vacuum tube - regression modeling grid and cathode currents..pdf Aprilie 2015 Nicolae Olaru Bibliografie: 1. Norman Koren ? Improved vacuum tube models for SPICE simulations - Part 1: Models and example - http://www.normankoren.com/Audio/Tubemodspice_article.html 2. Eugene V. Karpov ? The mathematical models of electronic tube and how to use them ? http://www.next-tube.com/articles.php?sub_menu_item=99&article=articles/matmod/matmod_e.inc 3. Fisele de date ale triodei ГИ7Б – http://frank.pocnet.net/sheets/018/g/GI7B.pdf 4. Fisele de date ale pentodei 6Ж5П – http://musicangel.ru/mess232.htm
  13. 1 point
    In atasament am ilustrat o simulare a unei aplicatii a unei pentode, la care este activa inclusiv grila a 3-a - supresoare. Dupa stiinta mea, simularea ar fi o premiera pentru un amator. Montajul reprezinta un oscilator de tensiune liniar-variabila cu pentoda, de tipul integrator Miller. Simularea a fost oprita dupa aproximativ 5 secunde de tranzitie si s-au inregistrat tensiunile de curent continuu de aproximativ 51 V pe anod si 217 V (pentru o alimentare de la o sursa cu tensiunea de 365 V) pe grila ecran. Incercati sa simulati acelasi montaj cu un model de pentoda existent, fie in biblioteca unui simulator, fie pe internet si veti rata in mod sigur. In cele doua scheme de deasupra montajului, s-au simulat cele doua puncte statice de functionare recomandate de fisele de date tehnice pentru pentoda 6J2P. Ele sunt usor diferite de cele de catalog, din cauza datelor insuficiente puse la dispozitie pentru caracteristicile curentului de grila ecran, functie de tensiunea anodica, si care au fost reprezentate doar pentru tensiunile de polarizare ale grilei de comanda de 0 si respectiv -3 V. Pe marginea acestui subiect, mi-am propus sa realizez o a doua parte a articolului de mai sus. Nu stiu deocamdata cat de curand va fi publicat acesta.
  14. 1 point
    Amplasarea in baie, bucatarie sau in orice loc unde este posibil sa fie inundatie, de ex. sub un calorifer sau pivnita este foarte comoda. Un exemplu este in poza. In baie, apa de oriunde ar veni, se aduna spre gura de scurgere care este amplasata la cel mai mic nivel. @gsabac
  15. 1 point
    O alarma pentru prevenirea inundatiilor este utila in orice locuinta, firma sau loc unde sunt instalatii cu apa sub presiune si chiar in canalul de apa deoarece pentru o noapte de curgere libera se poate plati mii de lei. O teava fisurata, un furtun elastic crapat, un robinet cu corpul spart sau sarit din filet, o garnitura de etansare intarita, un calorifer crapat, mai ales la blocuri pot crea inundatii si distrugeri. Evident ca sunt diverse grade de protectie, de la semnalizarea sonora simpla pana la oprirea automata a apei chiar la sursa, prin folosirea unor vane comandate electric, de exemplu Danfos, VDIRJ346 AMZ112 sau 113 sau oricare alta. Dupa cum se vede, este o vana , ca un robinet, dar actionata cu un motor cu reductor. O solutie simpla si ieftina este folosirea unui senzor de umezeala conectat la o centrala de alarmare sau care comanda o sirena. Eu am optat pentru un dispozitiv simplu si ieftin, alimentat din baterii, care are o functionare posibila de cativa ani cu un set de baterii. Alte avantaje, nu necesita cablaje sau conexiuni radio sau de internet care au o functionare complexa si nesigura. Senzorul de umezeala consta in doua tablite de inox situate pe partea care se sprijina pe podea, iar sirena este una gata facuta din comert. Senzorul introdus in apa poatabila are o rezistenta de 30K initiala si creste uniform pana pe la 100K in decurs de 2 ore, apoi rezistenta ramane constanta. Alarma insa este mult mai sensibila si porneste cu o rezistenta chiar de 1 MegOhm. Schema este extrem de simpla, un mosfet si circuite de protectie si limitare a curentului si o poate imagina oricine. Am optat pentru o solutie locala de alarmare, deoarece sunetul foloseste la localizarea sursei de inundatie si desi ati crede ca este o solutie costisitoare nu este deloc asa. Circa 10 lei (cu transport acasa) o sirena cu baterii noi incorporate si citiva lei un mosfet canal N miniatura si restul componentelor. Totusi, pentru prevenirea inundatiilor, solutia sigura este oprirea sursei de apa. @gsabac
  16. 1 point
    Vreau sa fac o modificare: tensiunea Vin=150v ,daca adaug un mosfet extern ca in schema de mai jos este ok ?
  17. 1 point
    43. EFD108 O dioda punctiforma de detectie cu germaniu. Fabricata la IPRS Baneasa
  18. 1 point
  19. 1 point
  20. 1 point
    34. OSTB5131A LED RGB cu schimbarea autonomă a culorii, acesta are în interior trei LED-uri diferite montate într-un singur pachet: un LED roșu, un LED albastru și un LED verde. Doar două fire sunt necesare pentru alimentarea unui microcip care controlează cele trei LED-uri. Utilizând o tehnica de modulație PWM, prin modificare duratei pulsului se variază factorul de umplere al tensiunii aplicate, ceea ce duce la modificarea intensității luminoase a trei LED-uri colorate şi in acest fel se pot obţine o mulţime de culori. LED-urile pot funcţiona de la aproximativ 3V la pâna la 5V inclusiv.
  21. 1 point
    33. MC10181L MECL 10,000 Series Emitter Coupled Logic Unitate aritmetică-logică pe 4 biţi
  22. 1 point
    Corect, asta este schema. Tensiunea anodica la 6P3C-E este de 320V. 250V pe ecran ar trebui sa fie OK. Am supradimensionat TOP-urile dar asa ma simt eu mai bine. S-ar putea folosi minim TOP224 din familia TOPSwitch-II sau TOP245 din TOPSwitch-GX. Prima data porneste SMPS-ul pentru Uf si negativare. Dupa vre-un minut ( 555) porneste partea de Ub si Ug2 La un calcul brut Uf ar trebui sa asigure cam 40W ( sa nu uitam ca sint doua etaje audio). Pe Ub+Ug2 ar fi cam 80W static si salturi de consum care ar putea ajunge la limita asigurata de TOP227/TOP250. Sa vad cum se comporta iar daca nu-mi place voi face un half-bridge cu IR2161.
  23. 1 point
    Interesante poze. Anul trecut mi s-a pus "pata" si am facut reconstituirea unui osciloscop E-0109 IEMI pentru un coleg de forum foarte pasionat de electronica. Cu vreo 30 de ani in urma, din demolari pentru casare a unui astfel de osciloscop, am salvat placile de circuite si tubul cu ecranul de uMetal. Eram fermecat de acest osciloscop, asa ca reconstituirea mi-a adus o mare satisfactie si distractie in acelasi timp, mai ales prin repararea interna unui dublu FET de pe circuitul de intrare CH2 care era defect. Mai intai am cautat o pereche de tranzistori, din circa 20 de tranzistori echivalenti disponibili si nu am reusit decat o deplasare a spotului de 4 cm pe verticala, de la pornire pana la o incalzire de cateva minute, foarte rau, dar folosibil. Am demolat capsula dublului FET rusesc KPS104A care arata ca in poza, si imi pare rau ca nu am facut eu poze cu reparatia acestui FET, pentru colectie. Macrofotografia acestui FET este in poza. Defectul a provenit din lipirea terminalelor FET-ului pe circuit cu pasta de lipit care in 30 de ani a corodat 2 terminale chiar din trecerea de sticla din ambaza. Reparatia a constat in decapsulare de la baza, lipirea cu cositor a doua terminale noi izolate cu tuburi flexibile de cauciuc siliconic, acoperirea ansamblului cu cauciuc siliconic si asezarea capsulei decupate la locul ei. Rezultatul a fost bun iar deplasarea verticala a spotului a rezultat de cativa mm. Ca parte negativa, zgomotul de inalta frecventa pe canalul CH2 parca este mai mare decit pe canalul CH1, prin ingrosarea trasei cu vreo 2 zecimi. Un detaliu din placa de de circuit este in poza. Am fost entuziasmat de rezultat ca si de reconstituirea osciloscopului, care a revenit la vechiul posesor. @gsabac
  24. 1 point
    Doua scheme posibile sunt in poza, eu am realizat schema cu mosfet Daca se folosesc componente miniatura sau SMD, toate componentele se pot introduce in caseta sirenei, care este de tipul HS 22/2, sunet de alarmare cu intensitatea de 100dB. @gsabac
  25. 1 point
    Reinvii putin acest topic, cu urmatorul documentar care face referire la centura de radiatii Van Allen: Si un mic rezumat vis-a-vis de documentarul de mai sus: ”Un inginer NASA recunoaşte clar că astronauţii încă n-au putut trece de centura de radiaţii Van Allen din jurul Pământului! Ce altă dovadă mai clară vreţi pentru a arăta că omul nu a ajuns pe Lună niciodată!? Că suntem luaţi de proşti, asta nu e mai un secret pentru nimeni. Dar faptul că suntem luaţi de proşti de peste 45 de ani, acest lucru mi se pare un lucru extrem de grav. Şi e vorba, bineînţeles, de aşa-zisa aselenizare din 1969, când primul om din lume ar fi ajuns pe Lună. Minciuni, minciuni, minciuni! Şi-am explicat simplu, de ce omul nu a ajuns niciodată pe Lună: pentru că nu a putut trece de centura de radiaţii Van Allen, extrem de periculoasă, care înconjoară Pământul, începând cu altitudinea de 1.500 de kilometri şi până la aproximativ 40.000 de kilometri deasupra Pământului.într-un articol din 2011 intitulat NASA: omenirea nu se poate aventura în spaţiu datorită centurii van Allen. Cum dracu’ am ajuns atunci pe Lună? Citez din articol: Fiecare misiune spaţială, cu oameni la bord, atât din Statele Unite, cât şi din URSS, din 1961 până în prezent, a avut loc sub acest câmp de radiaţii. Mercury, Gemini, Soiuz, Skylab, Space Shuttle…toate au menţinut altitudinea sub 1.500 de kilometri. Toate…cu excepţia misiunilor Apollo, care ar fi ajuns pe Lună. Într-un interviu acordat de şeful NASA, Dan Godlin, în 1994, jurnalistei de televiziune Sheena McDonald, acesta a recunoscut faptul că omenirea nu se poate aventura în spaţiu mai mult de 400 de kilometri, până nu se va găsi o modalitate de a traversa centura de radiaţii mortale van Allen. Săracul şef NASA uitase că în urmă cu vreo 25 de ani, Agenţia Spaţială Americană trimisese deja 27 astronauţi, dincolo de această centură, până pe Lună (aflată la circa 400.000 de kilometri distanţă). în care un inginer NASA se dă din nou de gol, recunoscând faptul că omenirea nu a ajuns niciodată pe Lună şi că aselenizarea din 1969 a fost o farsă incredibilă. Mai jos, puteţi vedea fragmente din traducerea pe care am efectuat-o direct din filmuleţ. Este vorba despre nava spaţială NASA Orion, lansată pe 5 decembrie 2014, şi care a avut un rol pentru a “testa” terenul pentru viitoare misiuni spaţiale care vor duce oamenii chiar până pe Marte, după 2021. * Numele meu e Kelly Smith şi sunt inginer NASA, lucrând pentru ghidarea navigaţiei la nava Orion. Aceasta este o navă de generaţie viitoare a lui NASA. Ea îi va conduce pe astronauţi departe în spaţiul cosmic, acolo unde n-am ajuns niciodată, către vreun asteroid şi chiar pe Marte. Pentru aceste misiuni, Orion trebuie să fie o navă spaţială puternică: să meargă cu viteze mari, să facă faţă temperaturilor extreme şi radiaţiilor extreme. Aşadar, reţineţi: radiaţii extreme! * Înainte să-i trimitem pe astronauţi în spaţiu, trebuie să testăm toate sistemele. Şi avem o singură posibilitate de a face asta: zburând în spaţiu. Pentru primul zbor al lui Orion, nu vor fi astronauţi la bord. Nava este încărcată cu senzori pentru a înregistra şi a măsura toate aspectele, în toate detaliile. Curios… nu existau deja toate datele de la misiunile Apollo din anii 60-70, în care astronauţii s-ar fi avântat departe în spaţiul cosmic? * Nava Orion trebuie să treacă prin Centura Van Allen, o zonă cu radiaţii periculoase. Radiaţii periculoase peste care astronauţii din 1969 au trecut fără probleme, nu?:D * Normal, trebuie să trecem prin această zonă de două ori, o dată dus şi o dată întors. Dar Orion are protecţie, scuturi care vor fi puse la testare atunci când vor trece prin zona de radiaţii.! N-au putut să folosească aceeaşi tehnologie ca în misiunile Apollo; aceleaşi scuturi în 1969 au funcţionat, nu? De ce mai trebuie testate din nou, mai ales că au avut succes… * Senzorii de la bord vor înregistra date despre radiaţii pe care oamenii de ştiinţă le vor studia. De ce mai trebuie studiate? Nu au fost ele studiate suficient în anii 60-70, atunci când NASA susţine că a trecut de centura Van Allen? Şi acum urmează afirmaţia bombă a inginerului NASA: * Trebuie să rezolvăm aceste provocări înainte de a trimite oamenii prin această regiune spaţială. CE!?? Nu-mi vine să cred ce-aud! De ce este o problemă trecerea oamenilor prin radiaţiile Van Allen, atâta timp cât această problemă a fost deja rezolvată cu succes acum aproape 50 de ani!? De ce mai constituie o provocare acest lucru, când oamenii au ajuns pe Lună încă din 1969, trecând prin centura Van Allen? Aici, inginerul NASA se dă de gol şi recunoaşte că în 1969, oamenii n-au trecut de centură şi, deci, n-au ajuns pe Lună. Abia în zilele noastre, se încearcă a se găsi şi a se testa o modalitate de a trece dincolo de centura Van Allen. Tot ceea ce ni s-a vândut până acum n-au fost decât simple gogoşi…” de Mihai Stefan - https://www.facebook.com/groups/405998283170921/permalink/722076421563104/
  26. 1 point
    23. BF167 NPN RF silicon planar transistor Pmax= 150mW, U CE0 = 30V, Ic= 25mA, fT = 350MHz, Gain=42dB (35MHz) Fabricat la I.P.R.S. Baneasa
  27. 1 point
    22. BC179 Bipolar (BJT) Single Transistor. Fabrical la IPRS Baneasa
  28. 1 point
    20. 2T812A NPN, 700V, 10A, 50W Silicon Power Transistor
  29. 1 point
    Raspunsul este "DA"... Pana si faptul (banal) de utilizare a rachetelor antigrindina, este tot o "manipulare" a conditiilor meteo, de aceasta data in scopul protejarii populatiei https://www.raiffeisenasigurari.ro/media/sfaturi-utile/ce-sunt-rachetele-antigrindina-si-cum-ajuta-ele-agricultorii Dar... sunt destule sisteme care actioneaza in scopuri militare... despre unele vei gasi suficiente date pe net, astfel incat sa-ti formezi o parere, iar despre altele... no comment... https://roman24.ro/sura-si-haarp-armele-meteo-cu-care-se-manipuleaza-vremea-au-fost-activate/ https://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/manipularea-climei--arma-suprema-de-distrugere-in-masa-280512 Razboiul radioelectronic neconventional este in plina desfasurare... dar ma voi limita la a spune ca in anii '80, Romania a fost printre pionierii in domeniu...
  30. 1 point
    Răspunsul la întrebare este NU. Creşterea cantităţii de bioxid de carbon în atmosferă va duce la o creştere a temperaturilor. Aerul cald poate menține o cantitate mai mare de umiditate, iar atât aerul, cât și umiditatea cresc repede. În atmosfera superioară, umiditatea se răcește rapid, formând nori mari care se întind în condiții de presiune redusă. Fluxul rapid ascendent de aer creează zone de joasă presiune în apropierea pământului, iar aerul mai răcoros se alimentează pentru a umple aceste zone. Rezultatele acestei circulații rapide a aerului și umidității provoacă furtuni.
  31. 1 point
    1. Generalitati Convertoarele c.c.-c.c. bidirecţionale, de 4 cadrane (chopper), alimentează sarcini de curent continuu cu tensiune reglabilă, permiţând funcţionarea în cele 4 cadrane ale planului US, IS. În cazul în care sarcina este o maşină de curent continuu, ea va funcţiona ca motor cu posibilitatea de frânare cu recuperare de energie (regim de generator) în ambele sensuri de rotaţie. Chopper-ele înlocuiesc convertoarele c.a.-c.c. comandate la puteri mici şi medii ca urmare a unor performanţe superioare: - funcţionare în conducţie neîntreruptă, - frecvenţa de comutaţie ridicată, - schema mai simplă, - reducerea costurilor echipamentelor. Realizarea convertorului se poate face utilizând comutatoare statice tip IGBT dar şi cu tranzistoare bipolare, MOSFET sau tiristoare GTO. Intrarea şi ieşirea din conducţie a IGBT-ului, avănd in vedere structura de comandă, este asemănătoare cu cea de MOSFET. Comanda IGBT şi MOSFET este aproape identică, realizându-se drivere de poartă integrate cu utilizare pentru ambele tipuri de tranzistoare. Schema unui asemenea convertor, cu utilizarea IGBT-urilor este urmatoarea: Convertorul este alimentat de o sursă de tensiune continuă constantă (C- condensator de filtrare).Sarcina, conectată la bornele A-B poate fi de tipul R+L sau R+L+E. Comanda este de tipul PWM (pulse wide modulation) bipolară sau unipolară. Faţă de comanda MOSFET-ului, la IGBT, in circuit mai apar : · filtrul RC bază-emitor pentru preântampinarea oscilaţiilor comenzii, · polarizarea negativă la ieşirea din conducţie pentru reducerea vârfului de curent de la începutul blocării. Din cauza impedanţei mari de intrare a circuitului de poartă pot apare oscilaţii ale comenzii, apărând necesitatea introducerii unor filtre, iar conexiunile circuitului de comandă se realizează cu lungime căt mai mică. Convertorul este alimentat de o sursă de tensiune continuă constantă (C- condensator de filtrare).Sarcina, conectată la bornele A-B poate fi de tipul R+L sau R+L+E. Comanda este de tipul PWM (pulse wide modulation) bipolară sau unipolară. 2. Estimarea puterii motorului ce poate fi alimentat de la un convertor c.c. – c.c. de 4 cadrane echipat cu module IGBT tip BSM 52 GB 120 DN 2 In continuoare voi dimensiona sursa de alimentare a unui chopper integrat de patru cadrane utilizand bratul de punte BSM 25 GB 120 DN2 si voi determina puterea maxima nominala a unui motor care se poate conecta pe iesirea unui asemenea convertor DC-DC. Curentul de colector pentru IGBT-urile din aceasta semipunte este de 25A la temperatura de 800C. Iata schema electronica: Tensiunea nominala necesara la iesirea convertorului UN este 110V. Alimentarea chopper-ului se face de la un redresor monofazat in punte. Tensiunea la intrarea in convertor trebuie sa aibă valoarea Vd1 va fi: - căderea de tensiune pe tranzitoarele chopper-ului se calculează cu relatia: - căderea de tensiune pe cablurile dintre convertor si motor: La iesirea redresorului vom avea căderea de tensiune pe filtru Vd2. si se calculează cu relatia: La intrarea convertorului vom avea tensiunea Vd: unde primul termen din dreapta relatiei (7) este căderea tensiune reactivă si se estimează la 5-10% din Vd2. Us - este tensiunea din secundarul transformatorului de alimentare si are valoarea 161,7V. Estimăm pierderile de putere in convertor Pierderile totale Pt au doua componente: pierderile de regim staţionar PS și pierderile in comutaţie PC: EC - reprezinta pierderile de energie în comutaţie care au valoarea 3,7mWla un curent de 25A fC - este frecvenţa de comutaţie (2,5KHz) Ecuaţia regimului termic ne va ajuta la calculul pirderilor de putere admisibile: - temperatura ambiantă este de 400C ; - rezistenţa termică joncţiune - capsulă (Rthjc) este de 0,60C/w - rezistenţa termică între capsulă si radiator (RthCR) are valoarea de 0,10C/W. -rezistenţa termică radiator- aer (RthRA) este 0.480C/W: Temperatura admisibilă a joncţiunii este de 125OC Considerăm un curent maxim de colector IC=25A. Vom calcula pierderile în tranzistor pentru acest curent de conducţie: - curentul de sarcină a motorului: - curentul nominal: - puterea nominala a motorului va fi: Deci, convertorul nostru va putea alimenta un motor de 1,5 KW (putere nominală). 3. In continuoare se trece la dimensionarea puntii redresoare si a filtrului de pe iesirea punti, precum si calcul puterii aparente a transformatorului. a) Filtrul LC de pe iesirea redresorului. Spre exemplu, pentru reducerea armonicilor de tensiune folosim un filtru LC. Pentru redresorul cu două pulsuri în punte, principala armonică este cea de rang 2 (V2) , având o valoare de 0,33 din tensiunea redresată. Deci, va trebui să reducem această armonică pană la o valoare de 0,01 din tensiunea dată de redresor. Deci, factorul de atenuare va fi: Pentru dimensionarea bobinei de filtrare folosim relaţia: – unde primul termen din stanga reprezina pulsaţia tensiunii pe iesirea circuitului redresor; iar indicele p reprezintă numărul de pulsuri al convertorului şi este egal cu ordinul primei armonici (2); – RS rezistenţa de sarcină și w - pulsaţia tensiunii de alimentare; – IdM curentul maxim debitat de convertor. Rezulta Rs si LF: Iar condensatorul de filtrare va avea o valoare dată de relaţia: Alegem următoarele valori pentru capacitate şi pentru inductivitate: CF = 4700 uF; LF = 19 mH. b) Dimensionarea redresorului - calculul diodelor b1. Alegerea diodelor în curent Curentul nominal al diodei trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: unde: IFAVM este curentul mediu prin diodă, ks =1,1…1,3 coeficient de suprasarcină; dioda poate admite o suprasarcină de până la 30% un timp bine definit după care sarcina este izolată sau întreruptă de către protecţii, kD - coeficient ce ţine cont de schema convertorului arătând cât dintr-o perioadă conduce o diodă, n - numarul de diode în paralel , kn -coeficient ce ţine cont de repartizarea curentului prin diodele în paralel. b2. Alegerea diodelor în tensiune Tensiunea inversă repetitivă maximă de lucru a diodelor trebuie să îndeplinească urmatoarea condiţie: VRRM –tensiunea inversă repetitivă Coeficientul ţine cont de supratensiunile de comutaţie şi se încadrează în intervalul 1,5…2,5. Deoarece nu se vor utiliza circuite de protecţie la supracurent şi supratensiune se alege coeficientul =2,5. Redresorul se alimentează de la reţeaua obişnuită, în care se admit variaţii de 5%,de aceea se face corecţia cu factorul 1.05. Vom alege din catalog puntea redresoare 25JB80L, cu următorii parametri: c) Dimensionarea transformatorului c1. Tensiunea în secundarul transformatorului Cum: Rezultă: c2. Raportul de transformare: UP - reprezintă tensiunea din primarul transformatorulul c3. Puterea aparentă totală a transformatorului: Pd fiind puterea disipată în transformator. c4. Inductivitatea de dispersie a transformatorului: Pentru calculul inductivităţii de dispersie a transformatorului impunem un unghi de comutaţie maxim: . Atunci, Tensiunea de scurtcircuit exprimată in volţi pentru acest transformator va fi: ISN - curentul secundar al transformatorului; uK [%] - tensiunea de scurtcircuit procentuală se încadrează în intervalul (6…10)%. c5. Verificare Tensiunea reactivă: trebuie sa verifice inegalitatea : Rezultă : Vv < 27,73V. Bibliografie: F. Ionescu, D. Floricău, S. Niţu, J.P.Six, Ph. Delarue, C. Boguş : Electronică de putere. Convertoare statice, 1998. Mohan N., Underland T.M., Robins W.P : Power Electronics Converter, Aplications and design, 1989. E.Roşu, M. Găiceanu : Electronică de putere. Dispozitive semiconductoare de putere, 1999. Firma PHILIPS : Note de catalog.
  32. 1 point
    Modul Frecventmetru Intre timp, am exersat putin Arduino Nano + Display LED serial cu Max7219 (nu spuneti la nimeni; 'am luat o piatra in gura'. De la Fortran 4, treaba cu cutia de pantofi si .... era la inceputuri ceva prin Basic,.... am mers la cei cu lopata, harletu' si alte scule mecanice/hidraulice pentru constructii...! E ceva timp...). Merg ambele coduri amintite in posturile anterioare. Urmeaza sa probez efectiv la ce frecventa max. merg real. Este evaluat la cca 8mHz. E bun. Voi deschide un post separat cu aceasta problema. @Nardu
  33. 1 point
    Imi pare rau, departe de mine tendinta de a jigni pe cineva, dar eu, in general, nu prea am nevoie de scheme pentru a repara amplificatoare audio. Mai ales un amplificator al anilor 80. Am aparatura de laborator, am studii superioare de electronica, cativa zeci de ani de experienta in audio si radio la nivel profesional si din cateva masuratori (chestii simple si clasice) se cam afla buba. Scuze inca o data.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.