Sari la conținut

Tabel Lideri


Conținut Popular

Afișez conținut cu cea mai mare reputație din 16.11.2018 în toate secțiunile

  1. 3 puncte
  2. 1 punct
    Asa cum precizam in topicul de aici: http://www.tehnium-azi.ro/topic/5761-dp0121-kituri-cablaje-cu-tda7294/page-9 am creeat versiunea nr.2 a proiectului DP0121 care arata asa: Este putin mai mare ca versiunea initiala deoarece am prevazut un conector "SM" util daca doriti sa folositi un corector de ton a carui masa pe alimentarea corectorului corespunde cu cea a amplificatorului (in cazul folosirii corectorului de ton jumper-ul SM va trebui indepartat). Pretul unui pcb daca achizitionati una sau doua bucati este 10lei, daca achizitionati intre 3 si 10 bucati este 9 lei, daca achizitionati peste 10 bucati pretul per bucata este 8lei. Ca sa rezulte aceste preturi va trebui sa existe cel putin 30 de comenzi ferme din partea utilizatorilor achitate in avans intr-un cont pe care o sa vi-l comunic intr-o conversatie privata dedicata acestor cablaje, asa cum am procedat si in cazul cablajelor AV400v3 sau TA1000PSv2. Pana in acest moment in topicul cu varianta 1 a acestor cablaje, s-au abonat la noua versiune urmatori utilizatori: @MCXC - 2 bucati @k-nix - 4 bucati @lorin - 2 bucati @ionut90 - 2 bucati @cipcirip - 4 bucati @leo_electro - 2 bucati 16 bucati pana acum. deci lista e deschisa in continuoare pana la limita de 30...32 de bucati. Daca credeti ca ar fi util si un PCB special pentru comutatia functiilor TDA-urilor, softstart incinte acustice si alimentarea TDA-urilor si chiar a unui corector de ton, precizati lucrul asta aici si as putea dezvolta si acest PCB, chiar si un corector de ton dedicat ca setul sa fie complet la un cu totul alt pret. Alte observatii / pareri le discutam in acest topic.
  3. 1 punct
    Acesta este un nou proiect nascut la initiativa utilizatorului @niksound si care l-am structurat pornind de la schema unui manual de service Omnitronic A1500. La inceput s-a dorit a fi o clona a partii care se ocupa cu corectia de ton si cea a filtrului activ necesare pentru a ataca amplificarea unui subwoofer, dar cred ca incetul cu incetul, pe masura ce voi testa prototipul se va transforma intr-un kit electronic destul de apreciat. Vom vedea asta pe parcusul acestui topic. DP0345 va fi un proiect open source si ca drept urmare am postat mai jos prima versiune a schemei prototip a acestui proiect. De asemenea, am atasat si un posibil panou frontal folosind potentiometre cu cursa liniara si un volum master de tip rotativ. Una din provocarile proiectului este folosirea unui potentiometru din patru sectiuni pentru controlul frecventei de taiere a joaselor aplicate etajului de amplificare a subwoofer-ului. Initial ma gandeam la un potentiometru cu miscare liniara dar inca nu am gasit in comert o solutie fezabila in acest sens. Asadar, acesta fiind un proiect la inceput orice idee a utilizatorilor e binevenita, urmand ca dupa aceea sa trec la elaborarea primului cablaj prototip. Ma gandesc chiar sa adaug, privind schema de service si partea de limitare cu optorezistoare dar asta voi stabili pe parcurs, in functie si de reactia utilizatorilor. DP0345 - Schematic Audio System 2.1 with Stereo Audio Ton Controller - vers.1.0.1 prototip.pdf Schema de service de la care am pornit acest proiect este urmatoarea: 820-SERVICE-0.00-de.pdf Se pare ca, conform spuselor lui @niksound care a testat aceasta schema folosind produsul original, este o schema electronica cu niste corectii de ton foarte bune si chiar merita aprofundata la nivel D.I.Y. As dori sa ajungem si la niste cablaje de fabrica! In zilele urmatoare o sa intru si eu in posesia cablajului care se ocupa cu partea de corectie de ton din produsul original Omnitronic, urmand ca dupa trasarea schemei finale sa trec la realizarea primei versiuni a cablajului prototip.
  4. 1 punct
    1. Scuze pentru micile erori aparute dar problema cu imposibilitatea de a descarca fisiere este in curs de depanare. Ca si problema cu editarea articolelor. Din pacate cei de la IPB sunt acum intr-o vacanta de ziua recunostintei, o sarbatoarea mare in USA, dar de luni, saptamana viitoare, cu siguranta vor repara aceasta problema. Au fost si erori reparate de mine dar unele erori ma depasesc dar mai invat pe parcurs. 2. In ceea ce priveste numarul de descarcari maxim admise pe grupuri de utilizatori, acum recent am marit limita la valorile evidentiate in imaginea de mai jos: Urmeaza ca pana la sfarsitul anului sa includ un plugin care sa acorde diverse facilitati utilizatorilor pe masura contributiilor lor in acest website. Sper ca astfel sa mai stimulez utilizatori sa creeze si sa adauge un continut... poate si mult mai util!
  5. 1 punct
    Imi place proiectul, e super fain, dar si schema amplificatorului nu e rea deloc !!! Gresesc eu sau schema amp-ului e o clasa G ? Daca se ajunge la cablaje de fabrica treceti-ma pe lista. Si poate va ganditi sa faceti o clona si din etajul de amplificare! Succese maxime!
  6. 1 punct
    Mersi. Totusi, pentru a reduce costurile ma gandesc si la un optorezistor mai accesibil ca pret. Din ce am observat NSL-32 se gaseste cam numai la farnell si ceva mai scump pe la niste magazine de la noi.
  7. 1 punct
    Interesant corector de ton pe medii, joase si inalte! Plus filtru activ pentru subwoofer pentru reglarea frecventei. Daca veti folosi si partea de limitare - nu stiu unde am putea gasi LDR-ul ! - cred ca iese ceva super ca lumea. Si chiar sta bine cu potentiometre de alea drepte sau cum le spune!
  8. 1 punct
    Am adaugat un plugin care impiedica utilizarea site-ul TEHNIUM AZI daca folositi in browser diverse adblock-uri care blocheaza afisarea reclamelor. Deci, daca vi s-a intamplat sa se afiseze urmatoare imagine, va rog sa dezactivati extensia respectiva si sa confirmati asta dand clic pe butonul incadrat cu rosu. Deci, nu va speriati, nu este nimic necorespunzator.
  9. 1 punct
    Astazi am finalizat aparatul pentru incalzit sarma ramelor de faguri. Dupa cateva teste am ajuns la schema postata mai jos: Precum observati am apelat la un traductor de curent pentru a semnaliza daca se inregistreaza consum optim prin sarma ramelor de faguri. E o solutie cu un raport pret/calitate bun. Iata si cateva imaginii: Aparatul functioneaza conform asteptarilor. Pentru a reduce curentul de soc in cazul unui scurtcircuit accidental pe iesire dar si in cazul utilizarii aparatului am considerat necesar, comparativ cu solutia initiala sa prevad in serie cu infasurarea primara un rezistor de 10 Ohm. As fi vrut sa fac un test si cu un rezistor in gama 10...47 dar din pacate nu am avut la indemana. Este un proiect care merita abordat si chiar se mai poate adauga si alte functii, cum ar fi stingerea ledului POWER atunci cand se incalzeste sarma sau se aprinde LED-ul "WORK". Dar aceste mici update-uri sunt la alegerea fiecaruia, iar daca nu va descurcati, intrebati aici. Numai bine
  10. 1 punct
    Va raspuns punctual si este doar parerea mea. 1. Cei care cer bani pentru asa ceva nu au ce cauta pe un forum de acest gen. Sunt alte medote de a castiga bani din scrierile lor. Daca cineva vrea sa ajute acest forum o face benevol si doneaza. 2. Aveti grija cu trimisul mesajelor, atentia catre GDPR. Trebuie gasita alta formula.
  11. 1 punct
    In general partea electrică nu se unge cu nimic, eventual se înlatură cu un betisor cu vata, scamele si resturile ramase de la curatare. Daca pe cursor sau partile electrice a ajuns ulei sau vaselina, acestea nu se dizolva in alcool izopropilic si se poate folosi cu precautie acetona pe un betisor cu vata, fara sa atinga partile de plastic. Se poate utiliza si un spray de ungere curatare pentru potentiometri, de ex. KONTAKT PR la un pret de circa 10 lei, urmat de finisarea cu betisorul cu vata. Uneori zona circulara de contact pe grafit este roasa si in acest caz se poate deforma usor cursorul ca sa calce alaturat. Deasemenea daca cursorul de grafit este prea tocit, se poate confectiona unul din mina moale de creion. Daca nu este necesara spalarea, se poate curata doar cu betisorul cu vata. In toate cazurile, inainte de montare, trebuie arcuita usor partea mobila, pentru o apasare corecta atit pe grafit cit si pe contactul circular si pe toata circumferinta. Axul se poate unge cu o pelicula subtire de vaselina si uneori se poate folosi o vaselina groasa care determina o miscare mai ferma a butonului. @gsabac
  12. 1 punct
    Am realizat un clip video cu testarea sursei SA100 alimentand kituri cu 2xTDA7294: PROMOTIE VALABILA VARA ASTA, deci pana la data de 1 septembrie 2018: - cine achizitioneaza cel putin 4 bucati PCB-uri 2xTDA7294 are transport cu Posta Romana inclus gratuit.
  13. 1 punct
    Ma gandesc sa asamblez cateva kituri si daca tot o sa fac asta o sa fac si un test video dar asta luna viitoare.
  14. 1 punct
    Au sosit cablajele de la fabrica. Am postat mai jos o imagine cu cateva din cablajele comandate: Au mai ramas cablaje disponibile de vanzare.
  15. 1 punct
    Va spuneam luna trecuta, in unul din subiectele acestui forum, ca pregatesc o sursa de alimentare profesionala cu niste rezultate de stabilizare a tensiunii pe iesire foarte bune si ca in cadrul acestui proces (de proiectare), in ultimii ani am testat diverse scheme de surse reglabile de tensiune existente prin carti si pe net. Bineinteles, in cadrul acestor teste nu a lipsit si testarea unui kit electronic comercializat pe aliexpress.com aici: https://www.aliexpress.com/item/Factory-Free-Shipping-0-30V-2mA-3A-Adjustable-DC-Regulated-Power-Supply-DIY-Kit-Short-Circuit/32676168602.html?spm=2114.13010608.0.0.tM0xLs care ramas pe masa de teste trebuia sa-si gaseasca in final o utilitate. Si avand in vedere dimensiunile acestui kit electronic si tinand cont de faptul ca aveam prin casa o sursa PC defecta si dezafectata, cu o carcasa care nu mai aveam ce sa fac cu ea, am adunat toate cele necesare (inclusiv cel mai ieftin transformator din comert) si am ajuns astfel la rezultatul din imaginile prezentate mai jos. Iata si pasi urmati: 1.Kitul electronic. Precum se observa din imagini, am achizitionat varianta neasamblata a acestui kit care are la baza schema de aici: http://www.electronics-lab.com/project/0-30-vdc-stabilized-power-supply-with-current-control-0-002-3-a/ cu observatia ca diodele D7 si D8 din schema sunt 5V1 nu 5V6 iar nici tranzistoarele folosite de chinezi nu sunt cele din schema originala. Eu am ales pentru un regim termic mai bun a tranzistorului de putere ales de chinezi (Q4=2SD1047), sa folosesc doua tranzistoare in paralel de tipul 2N3773. Si aceasta modificare a meritat din plin. In plus, chinezi au mai prevazut pe cablaj un 7824 pe care l-am folosit pentru alimentarea aparatelor de masura. In plus, tipic unor kituri comercializate in China, cablajul are marcate diodele 4004, zener si cele de tipul 4148, pe dos, astfel ca daca va luati dupa notatiile cablajului cu siguranta veti constata ca kitul nu functioneaza. Deci, asa ca a trebuit sa montez diodele mentionate anterior contrar indicatiilor de pe cablaj. 2. Prelucrarea carcasei Cu siguranta aceasta etapa, mie cel putin, nu prea o agreez pentru ca este consumatoare de timp. Asa ca, am ales sa pozitionez potentiometrele, bornele de iesire si aparatele de masura ale sursei, intr-un mod care sa conduca la cat mai putina munca in aceasta etapa. Rezultatul se poate vedea in imaginile de mai jos: Bineinteles, am adaugat si niste picioruse ca sa pot aseza sursa pe orice suprafata, inclusiv mobilier. In plus, am ales sa prelucrez cu ajutorul unui autocolant A4 fata carcasei ca sa dea mai bine, desi in timpul asamblarii carcasei prin anumite zone parca scrisul a devenit usor sters. 3. Prelucrarea kitului si prinderea tranzistoarelor 2N3773 de radiator: 4. Alegerea transformatorului si conectarea cu kitul aliexpress: In cazul transformatorului a trebuit sa fac un compromis. Conform calculelor este necesar un transformator cu infasurari de minim 2x24V 4A, ideal 2x25V 5...6A daca se urmareste stabilizarea bine a tensiunii si cand se regleaza tensiunea de iesire in domeniul 15...30Vdc. In plus, in cazul meu a trebuit sa aleg un transformator de un anume gabarit si bineinteles ca aceste cerinte m-au dus spre alegerea unui transformator chinezesc din comert (65lei) care are o eticheta de 2x24V 4A. Nu am gasit de 2x25V asa ca am ales varianta asta iar iesirea maxima de tensiune nu atinge 30V ci 29V (dar nu cred ca asta e o problema deosebita). In plus, avand in vedere faptul ca vorbim de un transformator chinezesc din comert, din calculele binecunoscute eu nu i-as da acei aproape 100VA si ca drept urmare, performantele de stabilizare cand iesirea este peste 15V lasa de dorit, mai ales daca dorim curenti de iesire de peste 1A (spun asta, deoarece la 12V tine 3A fara probleme, desi se cam incalzeste transformatorul dar nici sursa nu am gandit-o sa tina 3A o zi intreaga asa ca pentru niste teste de laborator cred ca este foarte buna). 5. Amplasarea componentelor in carcasa Am ales o metoda de asamblare care sa conduca la utilizarea unui radiator pentru 2N3773 de suprafata maxima si un transformator de gabarit maxim, astfel incat spatiul interior a carcasei sursei de PC sa fie folosit cat mai bine si util deopotriva: 6. Dezvoltarea unui circuit pentru controlul turatiei ventilatorului in functie de temperatura Aici am avut de optat pentru mai multe scheme, incepand cu o schema banala cu NTC si IRF510 + ventilator de 24V, care s-a dovedit nefolositoare deoarece caderea de tensiune in sarcina era destul de mai mare perturband functionarea corecta a ventilatorului. Asa ca, am fost nevoit sa aleg un ventilator de 12V care sa fie alimentat stabilizat, in trepte de tensiune, prin intermediul unui LM317, asa cum am procedat in kitul TA1000PS. Numai ca de data asta, nu am folosit o comanda PWM integrata prin AO, ci am utilizat niste trepte de tensiune stabilite cu ajutorul a trei tranzistoare SMD externe de tipul 2SC2712. Schema, PCB-ul si programul MCU mai jos: DP0502 - Temp Fan Controller with Attiny45 and NTC.pdf HEX - Temp FAN Controller with NTC.rar Am gasit un ultim exemplar de Attiny45 in prototipul TA1000PS uitat printr-un sertar. Mai aveam eu doua bucati cu pinul reset disable dar din pacate nu am mai reusit sa le resetez fuse biti. Asadar, comparativ cu programul MCU Attiny45 din TA1000PS, programul atasat mai sus nu necesita la programare reset disable, ceea ce este, cred, un avantaj, deoarece putem programa ulterior microcontrolerul fara alte operatii sau probleme. Si cateva imagini din tipul programarii si optimizarii FAN Controller-ului: 7. Rezultatul final: si un filmulet cu functionarea sursei: https://youtu.be/3AaDz-mVa7A Precum observati la 12V sursa tine fara probleme 3A, cu cat se mareste tensiunea de alimentare, spre acei 29V, performantele de stabilizare scad dar daca la tensiuni mari ne multumim cu 1A (sunt situatii cand trebuie sa testezi un releu la 24V etc), atunci nu e o problema. Bineinteles, daca intentionati sa-i mariti performantele de stabilizare la tensiuni mai mari de 15V atunci va recomand sa inlocuiti transformatorul si sa cautati o carcasa mai mare. In fine, aceste aspecte raman la alegerea celui care va achizitiona sursa. De fapt, scopul principal a topicului a fost acela de a face ceva util din niste kituri din comert, fie ele si din China. Sursa prezentata este de vanzare la un pret promotional as zice, asta tinand cont si de pretul pieselor, 20lei kitul, 65lei transformatorul, carcasa, ventilator, MCU atiiny45 care chiar acum vazut ca costa aproape 10lei, ma gandeam la un total de 150lei fara cablu de alimentare (cablu se gaseste, avem cu toti acasa de la o sursa de calculator) si bineinteles, fara transport. Deci, daca sunt utilizatori interesati sa achizitioneze sursa, ma pot contacta prin mesageria privata a site-ului sau la adresa de e-mail binecunoscuta: tehnium[punct]azi[arond]gmail[punct]com - am scris asa tocmai pentru a evita scanarile de mail de diverse soft-uri. Daca sunt intrebari/pareri, va rog sa le expuneti. Numai bine
  16. 1 punct
    Instrumentele au de fapt 5 cifre si nu se pot reproduce decit daca aveti modulele din urmatorul topic: http://www.tehnium-azi.ro/topic/6189-voltmetru-electronic-din-balan??-electronic?-de-c?nt?rit-alimente/ Alt mod este cumpararea de la firmele de profil Costa numai 9 lei la Mivarom si se gasesc si la alte firme. @gsabac
  17. 1 punct
    Sunt mai multi useri care au au inceput constructia acestui tip de redresor stabilizat. Se doreste renuntarea din schema a partii pentru eliminarea rezistentei conductoarelor de legatura externe sau pentru protectia la aplicarea unui acumulator invers. Am sa postez schema modificata. Am inceput un nou proiect, prin modernizarea tehnologica a stabilizatorului si adaugarea de instrumente numerice de masura pentru tensiune si curent. Am 2 transformatoare de UPS de circa 600W fiecare cu 2 infasurari de circa 10,5V si pentru tensiunile auxiliare voi folosi un transformator separat de citiva wati. Nu mai am relee manufacturate, de aceea trebuiesc cumparate unele de curent mare, cu bobina de 12V. @gsabac
  18. 1 punct
    Pozele interne sunt de interes, ca si releele manufacturate de mine si am promis ca le postez cind ajung acasa, pentru ca sunteti interesat de acest aparat performant de laborator. Releele sunt realizate din fier moale electrotehnic, ajustat cu scule obisnuite si in final cadmiate. Miezul electromagnetului la fel iar bobina este cu sirma de 0,12mm, are rezistenta de 267 ohmi si nu mai stiu numarul de spire. Dimensiunile sunt 45x25x29mm. Contactele le-am facut din argint, pe care l-am topit, apoi am facut sirma prin ciocanire si inmuiere la "rosu" si sunt foarte bune pentru curenti mari. Arculetul este din otel iar sirma elastica a contactului median este de cupru cu fire subtiri de 0,1mm si sectiune de 1mm patrat. Releul pozat are lipita doar o conexiune de iesire, deoarece este de la comanda unui claxon de masina. Sunt destule probleme punctuale de rezolvat la realizarea unui releu si trebuie multa experienta pentru constructia un produs fiabil. Am facut si 2 poze interne pentru a se vedea cablajele si dispunerea componentelor. A fost bine ca l-am desfacut, pentru ca l-am curatat de praf. Succes ! @gsabac
  19. 1 punct
    Redresori stabilizati. Metode de optimizare a puterii disipate pe tranzistorii serie. Sunt prezentate citeva metode de micsorare a puterii disipate pe tranzistorii serie, ai unui redresor stabilizat, unele dintre ele pot fi aplicate la aparatele construite in regim de homemade. Se micsoreaza radiatorii, se evita folosirea ventilatoarelor care sunt zgomotoase, se micsoreaza gabaritul aparatelor si se reduc costurile. Un redresor stabilizat este format din transformator, blocul de redresare, filtrare primar?, stabilizator ?i anexe. Randamentul unui transformator de re?ea poate dep??i 95%. Pierderile sunt ?n fier ?i ?n cupru. Acestea se manifest? prin ?nc?lzirea miezului ?i a bobinajelor. Un redresor cu doua alternan?e ?ncarc? suplimentar puterea necesar? pentru transformator, cu p?n? la circa 25%, ad?ug?nd pierderile prin diodele de redresare ?i termistorului de pornire silen?ioas?. La un redresor de 50V tensiunea medie ?i 10A curentul mediu, puterea disipat? ?n sarcina rezistiv? este de 500W. Puterea consumat? de transformator din re?eaua de curent alternativ este mai mare, put?nd ajunge la 625W, datorit? randamentului redres?rii. Puterea ?n VA este mai mare datorit? componentelor reactive, cu de la 2% la 5%. Stabilizatorul de tensiune preia diferen?a de tensiune dintre blocul de filtrare ?i sarcin? ?i mic?oreaz? ondula?iile semnalului de ie?re p?n? la valori acceptabile. Puterea disipat? de acesta se poate optimiza prin diverse metode. Stabilizatorul simplu cu tranzistori serie Tensiunea pe elementul serie trebuie sa fie mai mare decit tensiunea de iesire cu citiva volti. Sa presupunem 5V ca limita de siguranta in cazul unei tensiuni de retea mai mici. Puterea disipata de tranzistorii serie la curentul de 10A este: Pd = U * I = (Ur ? Us) * I Cazul tensiunii maxime la iesire de 50V, cu sarcina de 5 Ohmi: Pd = (55 - 50) * 10 = 50W Pentru tensiunea medie la iesire de 25V: Pd = (55 - 25) * 10 = 300W Pentru tensiunea zero de iesire: Pd = (55 ? 0 ) * 10 = 550W Aceasta metoda nu este eficienta. Puterea de la 50W la 500W disipata de tranzistori, se transforma in caldura si trebuie transferata mediului ambiant prin intermediul unor radiatori termici de mari dimensiuni sau unora mai mici folosind ventilatia fortata. Stabilizatorul cu comutarea tensiunii din secundarul transformatorului. Daca reducem tensiunea pe tranzistorii serie, cu ajutorul unei prize in secundarl transformatorului, putere disipata se micsoreaza. Exemplu de schema, cu o singura priza. La tensiuni pina la 12V este conectata priza cu tensiunea U1. Peste 12V tranzistorul Q1 comanda releul S1 si se lucreaza cu tensiunea U2. In regim de crestere a tensiunii pragul de declansare este mai mare, iar in scadere este mai mic datorita unui histerezis al releului. In exemplul nostru de 50V si 10A: Pentru U1 = 32V~ si U2= 55V~, la 10A, cu presupunerea ca tensiunile minime redresate in sarcina sunt de 32V si 55V, Puteria maxima disipata de tranzistorii serie, daca comutarea are loc la 27V este de: - Pentru 0V la iesire, cu tensiunea U1: Pd1= 32 * 10 = 300W - Pentru 27V la iesire, cu tensiunea U2: Pd2 = (55 ? 27) * 10 = 280W Ca rezultat final, putere disipata s-a redus aproape la jumatate, de la 550W la maximum 300W. Se poate optimiza tensiunea de comutare si tensiunile necesare din transformator, pentru fiecare caz. Exemplu de schema, cu 4 prize in secundarul transformatorului. Sunt 4 prize in secundarul transformatorului. Se utilizeaza in mod inteligent 4 relee, de 20A si tipul SPDT. Circuitele integrate de tip trigger-schmit sunt alimentate la 5V, pentru un histerezis mic. Tensiunile de comutare sunt reglabile cu trimerii R3, R6, R9 si R12. Intrarea este conectata chiar la iesirea redresorului stabilizat +Vout. Intrarile si iesirea sunt figurate in BUS. Comutarea releelor se face la tensiunile precizate iar cele cu tensiune mai mica ramin activate (comutate). In acest mod numai o singura priza a transformatorului este conectata la puntea redresoare. Stabilizatorul cu urmarirea (tracking) tensiunii de iesire, cu tiristori sau tranzistori. Se obtine o tensiune constanta pe tranzistorii serie, in cazul nostru de 5V, deci o putere disipata de numai 50W. Schemele sunt mai complexe si mai greu de realizat in regim de homemade, dar se pot aborda pe forum. Succes !
  20. 1 punct
    @baldovica, va multumesc pentru aprecieri si va urez succes la mestereala. Sursa functioneaza cu potentiometri de la 10K la 100K, se refac calculele pentru curentii etalon. Un potentiometru de precizie cu buton gradat cu 100 de diviziuni pe tura este foarte scump, dar pentru uzul amatoricesc se pot folosi 2 potentiometri in serie alesi judicios. Despre surse s-a spus si inca se vor spune multe. Sursele profesionale sunt o categorie aparte si fabricantul pune la bataie cele mai bune metode si componente, pe care amatorii nu le pot obtine. Redresori primari Modulul contine: - componentele pentru conectarea la reteaua electrica; - transformatorul de putere; - redresorii de mica putere; - redresorul de mare putere cuplat prin intermediul unei retele de contacte; la prizele transformatorului; - stabilizatorul pentru tensiunea etalon de 7,245V; - modulul pentru protectie la conectarea si deconectarea retelei electrice. Redresorii din grupul cu tensiune etalon sunt +12Va si -12Va si conexiunea comuna de masa se conecteaza direct la borna de iesire, notata Vn. Redresorii +12Vb, -12Vb si +5Vb au conexiunea neutra conectata la masa stabilizatorului si notata GND. Releele fac parte din modulul Selector de Tensiune, dar sunt figurate pe schema pentru claritatea functionarii. La tensiuni mici de iesire, pina la 7,5V la puntea redresoare este conectata priza de 12,5V~, si pe masura ce tensiunea de iesire creste se conecteaza pe rind si celelalte prize iar prizele ramase in urma sunt deconectate de la iesirea spre puntea de diode. Modulul pentru protectie la conectarea si deconectarea retelei electrice, blocheza tranzistorii de putere ori de cite ori sunt variatii importante de crestere sau descrestere a retelei electrice. Selector de Tensiune Tensiunile de comutare sunt realizate cu circuite integrate Trigger-Smith CMOS, xx4093. Atunci cind tensiunea depaseste un prag prereglat, iesirea acelui circuit trece in 0V, iesirea circuitului NAND, xx4011 se duce in 5V si astfel comanda tranzistorul care comuta releul de putere. Treapta 1: 12,5Vca si comuta la 7.5Vcc pe 20Vca. Tensiunea de iesire 0V la 7,5V Treapta 2: 20Vca si comuta la 15Vcc pe 28Vca. Tensiunea de iesire de la 7,5V la 15V Treapta 3: 28Vca si comuta la 25Vcc pe 38Vca Tensiunea de iesire de la 15V la 25V Treapta 4: 38Vca si comuta la 35Vcc pe 48Vca Tensiunea de iesire de la 25V la 38V Treapta 5: 48Vca??????????????.. Tensiune de iesire de la 38V la 50V Deconectarile se efectueaza la tensiuni mai mici cu histerezisul circuitelor xx4093 si astfel se evita o functionare oscilanta. Releele se alimenteaza cu tensiune nestabilizata si au prevazute rezistente serie, care prin caderea de tensiune pe ele asigura comutarea sigura. Este interesant modul de conectare si zgomotul releelor., Atunci cind tensiunea prereglata este mare, se aude un zgomot rapid de relee care comuta sacadat, deasemenea si la deconectare. Postarea urmatoare va fi despre schema de principiu a stabilizatorului @gsabac
  21. 1 punct
    Functionarea impreuna, in modul SAU de cuplaj, al celor doi stabilizatori este urmatoarea: a) - Daca prin rezistenta de sarcina curentul este mai mic decit curentul reglat de potentiometrul de curent, aparatul este generator de tensiune constanta. b) - Daca prin rezistenta de sarcina curentul este mai mare decit curentul reglat de potentiometrul de curent, se trece automat pe generare de curent constant. Astfel protectia la scurcircuit este inlocuita cu generarea de curent constant. Bineinteles ca automat se regleaza si treptele de tensiune. In acest caz generatorul de curent are prioritate si in cel mai defavorabil caz, fiecare tranzistor disipa 22,5W. Schema de interconectare este urmatoarea: Click pentru marire. In modul compus de functionare sunt si unele interferente, dar sunt reduse la valori neimportante pentru performantele aparatului. Schema de bloc este organizata pe module functionale ca in poza: Click pentru marire. 1) - Redresori Primari Modulul include siguranta de retea, un termistor pentru pornire lenta si un teleu termic montat pe transformator. Se remarca impamintarea la retea si circuitul pentru descarcare electrostatica. Transformatorul de retea are trei bobinaje secundare, dintre care unul este de putere cu prize la tensiunile de 12,5V-25-28V-38V si tensiunea maxima de 48V. 2) - Selector de Tensiune Modulul Selector de Tensiune, optimizeaza puterea disipata pe tranzistorii finali prin comutarea tensiunilor primare furnizate de transformatorul de putere. In mod normal acestia ar fi incarcati la circa 350W si aparatul ar fi prea scump si prea voluminos, irealizabil. Prin comutarea automata a tensiunilor, se reduce puterea disipata la maximum 90W, deci circa 22.5W pe unul din cei 4 tranzistori finali si aparatul devine realizabil. 3) - Stabilizator Tensiune-Curent si protectii Stabilizatorii de tensiune-curent sunt cuplati la rezistente serie calibrate, care asigura treptele de curent de 10A, 1A si 100mA pentru Modul 25V-10A si 5A, 500mA si 50mA pentru Modul 50V-5A. Deasemenea in cadrul fiecarei trepte, tensiunea si curentul se regleaza de la zero la valoarea maxima. De exemplu, daca se incarca un acumulator cu litiu de 2Ah si 4,25V tensiunea maxima, se regleaza tensiunea la 4,25V si curentul la 200mA (Modul 25V-10A si scala de curent de 1A) din butonul care regleaza curentul. Atunci cind curentul de incarcare scade la 5-10mA acumulatorul se poate considera incarcat la capacitatea maxima pe care o poseda. Schema mai contine: - semnalizarea cu leduri sau becuri colorate, tensiune sau curent; - circuit de protectie rapida; - circuit de protectie la conectarea unei surse de mare putere (sau acumulator) direct sau invers; - circuit de eliminare a rezistentelor conexiunilor externe; - circuit de pornire si oprire silentioasa; 4) - Elemente de conectare si control de pe Panoul Frontal si Panoul din Spate Pe panoul frontal sunt bornele de iesire, bornele pentru eliminarea conexiunilor externe, instrumentul de masura, comutatorul modului de lucru, comutatorul de curent, 2 becuri care semnalizeaza lucrul pe tensiune sau curent si borna de impamintare. Pe panoul din spate se afla siguranta de retea si cablul de alimentare iar la modelul din 1998 aici sunt montati si radiatorii pentru tranzistorii de putere. La modelul reproiectat radiatoarele sunt montate in interior si racite fortat cu ventilator. Urmeaza Redresori Primari, schema, dimensionare si selectorul de tensiune. @gsabac
  22. 1 punct
    Exemple de scheme cu optimizarea puterii disipate pe tranzistorii serie de putere. O schem? interesant? este postat? ?n forum la adresa de mai jos ?i postarea Nr.10. Nu are comentarii sau proiect. http://www.tehnium-azi.ro/topic/95-scheme-de-surse-reglabile-si-stabilizatoare-de-tensiune/ Not?. Tranzistorul serie, BDV65 este de tipul npn darlington, 125 W, 12A, 60V. Transformatorul are 2 ?nf??ur?ri de 12V, deci tensiunea de iesire maxima este ?n jur de 20V. Curentul maxim de ie?ire poate fi de la 1A p?n? la 1,5A. Stabilizator de precizie 20V ?i 2A. Schema are reglaj linear, de precizie, la reglarea tensiunii ?i curentului debitat. Tensiunea sau curentul debitat, sunt repetitive cu pozi?ia butoanelor cu demultiplicare. Redresorul de Laborator prezentat este pentru uzul amatorilor dar ?i profesioni?tilor. Schema de principiu este inspirat? dup? un aparat al firmei Rhode & Schwartz. S-a adoptat solu?ia fara convertoare de ?nalta frecven??, deoarece ?n laborator se testeaz? ?i aparatur? sensibil? ce poate fi perturbat? de radia?iile proprii convertoarelor. Date tehnice generale: Puterea maxim? de iesire...............................................................................................................40W Puterea maxim? consumat?.................................................................................................circa 60VA Tensiunea de alimentare............................................................................220V~ 50Hz, + 10%, -15% Curentul maxim consumat.................................................................................................................0,5A Aparatul este generator de tensiune sau generator de curent de ?nalta precizie. Aparatul este protejat la scurtcircuit. Tensiunea de iesire .........................................................................................................0,00V--20,0V Curentul de iesire are 2 setari.............................................................0,0A--2,0A, 0,0mA--200,0mA Zgomotul propriu la iesire...........................................................................................................<100uV Pe schema bloc se remarc? circuitul care comut? tensiunile primare furnizate de transformatorul de putere, la puntea redresoare. Acesta optimizeaza puterea disipat? pe tranzistorii finali. ?n mod normal ace?tia ar fi ?ncarca?i la circa 50W si aparatul ar fi prea voluminos. Prin comutarea automat? a tensiunilor, se reduce puterea disipat? la maximum 25W pe tranzistori, iar aparatul devine realizabil cu tranzistorii comuni 2N3055. Schema de stabilizare este clasic?, cu tensiune etalon flotant?. Tensiunea ?i curentul se regleaza cu ajutorul a doi poten?iometri bobina?i multitur? (10 ture) ?i 0.1% precizie. Tensiunea precis? se citeste pe butonul gradat multitur? iar aproximativ? s-ar putea citi pe un instrument de masur?, comutat pe tensiune ?i instalat pe panoul frontal al aparatului. Realizarea practic?. Redresor complex, 30V ?i 30A. Schema are imbun?t??iri multiple, pornire silen?ioas?, protec?ie rapid? la v?rfuri de curent, comutarea a 4 tensiuni ?n secundarul transformatorului pentru mic?orarea puterii dissipate ?i este generator de tensiune constant? sau de current constant. Succes !
  23. 1 punct
    Pana la aparitia in Romania a lui 2N3055, am construit amplificatoare doar pe tuburi din simplul motiv ca nu aveam alta optiune pentru etajele de putere. Aparitia acestui tranzistor de putere(pana atunci se utilizau ASZ15 sau 18 http://www.radiomuse...tube_asz15.html), pentru mine a fost echivalenta trecerii de la forta animala la cea a aburului, nu mai trebuia sa astepti sa se incalzeasca, la cele cu tuburi daca lucrau cu tensiuni anodice mari era nevoie de un intreupator separat pentru cuplarea acesteia dupa ce se incaleau finalii, tensiuni nepericuolase la manipulare si cel putin pentru gustul meu, un sunet mai placut.Este adevarat, atunci nu se construiau inca amplificatoare cu alimentare simetrica, iesirea fiind prin condensator. Sunetul celor cu alimentare simetrica nu-l agreez.
  24. 1 punct
    Transformatorul electric este o masina electrica statica, destinata modificarii parametrilor energiei electrice livrate de catre sursa (tensiunea si curentul electric alternativ) la valorile cerute de utilizator. In acest proces de transformare, parametrul frecventa, ramane nemodificat. Transformatorul electric nu are piese in miscare si, de aceea, nu necesita o supraveghere speciala in timpul functionarii iar operatiunile de intretinere sunt foarte simple. In procesul de transfer al energiei de la sursa catre consumator, transformatorul electric este un subansamblu absolut necesar, pentru ca, dupa cum stim , parametrii energiei electrice difera de la o instalatie electrica la alta in functie de scopul pentru care a fost construita respectiva instalatie electrica. De exemplu, in centralele electrice, generatoare de mare putere livreaza energia generata la o tensiune 15,75 kV si curenti de mii de amperi; un transformator preia aceasta energie si o livreaza liniilor de transport la o tensiune de 110, 220 sau 400 kV si la curenti mult mai mici; la capatul acestor linii de transport sunt transformatoare care adapteaza aceste tensiuni foarte mari la liniile de transport de medie tensiune - 20 kv; aceste linii de 20kv alimenteaza, la randul lor, transformatoare de 20kv/0,4kv care distribuie energie in instalatiile electrice trifazate de 380v de utilitate publica. Daca amintim aici si nenumaratele aparate electrocasnice care au in componenta lor un transformator, constatam ca transformatorul este un element omniprezent in viata noastra. Transformatoarele pot fi de mica, medie si mare putere; monofazate sau trifazate; autotransformatoare; transformatoare de sudura; transformatoare de masura; transformatoare cu destinatii speciale. Din categoria transformatoarelor speciale face parte si autotransformatorul, definit in literatura de specialitate ca fiind un transformator cu o singura infasurare dispusa pe un circuit magnetic de constructie normala – mai este numit si transformator in constructie economica . Constructiv are doua infasurari (primara si secundara) conectate galvanic intre ele si amplasate pe aceeasi coloana a miezului magnetic. Analizand schema din figura 3, observam ca ,dupa modul de alimentare autotransformatoarele pot fi: ridicatoare de tensiune (U1 este tensiune de alimentare) ; coboratoare ( U2 este tensiune de alimentare). Autotransformatoarele se folosesc pentru pornirea usoara a motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit, pentru reglarea tensiunii de la zero la o valoare maxima aleasa, in mod continuu sau in trepte. Avantajele utilizarii autotransformatorului: consum redus de materiale electrotehnice (cupru, izolatie, miez magnetic) in comparatie cu un transformator de putere echivalenta; randament superior fata de transformator; la aceeasi incarcare si acelasi factor de putere al sarcinii, variatia tensiunii secundare este mai mica decat la transformator. Dezavantajele utilizarii autotransformatorului: risc crescut de distrugere a consumatorilor alimentati in cazul intreruperii infasurarii secundare ( la autotransformatorul coborator ) ; existenta contactului galvanic cu reteaua de alimentare ; curent de scurtcircuit mult mai mare decat la un transformator echivalent. Transferul energiei catre consumatori se face pe doua cai : electromagnetica (prin inductie) ; electrica (contact galvanic). Formulele puterii in primar si secundar sunt aceleasi ca la transformator: P1= U1 x I1 (a) P2 = U2 x I2 (b) Cele doua relatii sunt expresiile matematice ale puterii aparente de intrare respectiv iesire ale autotransformatorului. Functie de caracterul sarcinii, relatiile (a) , (b) se diversifica astfel: (1) Sarcina inductiva si capacitiva: PAP(puterea aparenta primar)=U1 x I1 Pap(puterea activa primar)=U1 x I1 x cosφ PQP(puterea reactiva primar)=U1 x I1 x sinφ PAS(puterea aparenta secundar)=U2 x I2 Pas(puterea activa secundar)=U2 x I2 x cosφ PQS(puterea reactiva secundar)=U2 x I2 x sinφ (2) Sarcina rezistiva: PAP=Pap=U1 x I1 PQP=0 PAS=Pas=U2 x I2 PQS=0 O măsură a eficienței de utilizare a energiei electrice, ce arată cât din energia trimisă de către distribuitor este, în realitate, necesară consumatorilor (casnici sau industriali) pentru diverse acțiuni (lucru mecanic sau căldură utile) e factorul de putere, definit de către Comisia Internațională de Electrotehnică (IEC) drept raport între puterea activă P și cea aparentă S adica, conform triunghiului pitagorean, de raportul între cateta alăturată unghiului φ și ipotenuză, asta însemnând cosinusul acelui unghi, pe scurt cosφ. NOTA 1: Din figura 1 se observa ca puterea aparenta este notata cu S ; in acest articol am folosit notatia Pindexat pentru a nu se confunda cu S indexat-sectiunea miezului magnetic Expresiile trigonometrice cosφ si sinφ masoara decalajul care apare intre tensiunea si curentul care circula prin bobinajele autotransformatorului functie de caracterul sarcinii. Expresia cosφ se mai numeste factor de putere al autotransformatorului si are valoarea: Se observa ca pentru o sarcina rezistiva cosφ are valoarea 1 iar decalajul intre tensiune si curent este 0. NOTA 2: Practic, pentru autotransformatoare mici ca acesta cosφ nu are valoarea 1 ci ajunge la valoarea 0,8 - 0,85. Pentru simplificarea calculului practic al autotransformatorului vom considera sarcina acestuia ca fiind rezistiva. In urma acestei aproximari puterea livrata in secundar are expresia: P2=U2 x I2 Raportul P2/P1=U2 X I2/U1 x I1=randament - reprezinta randamentul autotransformatorului. In general autotransformatorul are randament superior fata de transformatorul echivalent pentru ca pierderile in fier si bobinaje sunt mai mici iar consumul de materiale electrotehnice este la aproximativ o treime din necesarul pentru un transformator echivalent. Randamentul poate lua valori intre 0,7- 0.96 iar la autotransformatoarele de mare putere poate atinge 99,6%. Acest parametru este masura directa a pierderilor totale in autotransformator si in figura 2 se prezinta un desen sugestiv cu pierderile care apar,denumirea lor si relatia matematica ce le defineste. Calculul acestor pierderi este laborios si in cazul autotransformatoarelor de mica putere precum acesta nu se justifica. NOTA: Afirmatia de mai sus este valabila pentru autotransformatoare cu puteri livrate pe sarcina de pana la 3500w, la puteri mai mari, pentru eficienta economica (consum redus de materiale) se calculeaza si pierderile. Semnificația puterilor și pierderilor din fig.2 sunt următoarele: P1 = U1 * I1 * cosφ1 - puterea activă absorbită de la rețea; Pj1 = R1 * I12 – pierderile de putere activă în înfășurarea primară; PFe = RW * IW2 – pierderile de putere activă în miezul transformatorului; Pj2 = R2 * I22 – pierderile de putere activă în înfășurarea secundară; P2 = U2 * I2 * cosφ2 - puterea activă transmisă receptorului; Q1 = U1 * I1 * sinφ1 - puterea reactivă absorbită de la rețea; Qd1 = X1d * I12 – pierderile de putere ractivă necesare producerii câmpului magnetic de dispersie necesar înfășurării primare; Qm = Xµ * Iµ2 – pierderile de putere reactivă necesare pentru magnetizarea miezului; Qd2 = Xd2 * I22 – pierderile de putere ractivă necesare pentru producerea câmpului magnetic de dispersie al înfășurării secundare; Q2 = U2 * I2 * sinφ2 - puterea reactivă furnizată receptorului. Pe lângă pierderile de putere activă enumerate mai sus (numite și pierderi principale), în transformator mai apar pierderi suplimentare în piesele de consolidare și înfășurări înrăutățind proprietățile fizice și chimice ale materialelor izolante fapt ce determină reducerea duratei de viață a transformatorului. Bilanțul puterilor reprezentat în figura 2 ajută la determinarea randamentului. Pentru a contrabalansa toate aceste pierderi apelam la cateva artificii: valoarea randamentului mai mare sau egala cu 0,85; numar de spire din secundar multiplicat cu 1,1 (tronsonul Aa); sectiunea miezului magnetic multiplicata cu 1,2. Va rezulta un consum ceva mai mare de materiale electrotehnice dar astfel ne asiguram ca autotransformatorul va lucra in conditii optime. Pentru determinarea curentului din bobinajul primar I1 aplicam formula: I1=P1/U1=P2/randament x 1/U1=P2/0,85 x U1 De aici inainte proiectarea autotransformatorului difera de cea a transformatorului. Astfel, urmarind schema din figura 3, avem: P2=U2 x I2=U1 x I1,2 + Uz x Iz = PEM + PE Termenul PEM reprezinta puterea electromagnetica interioara a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin inductie. Se mai numeste putere de calcul si este valoarea care se ia in calcul pentru dimensionarea autotransformatorului . Termenul PE reprezinta puterea electrica a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin cuplaj galvanic. Avem relatia: PEM=PAX=U1 x I1,2 si I1,2 =I1 – I2 => PAX=U1(I1 – I2) De asemenea PE=Pa,A= Uz x Iz in care Uz= U2 – U1 ; IZ=I1 – I1,2 (se stabileste de catre proiectant functie de cerintele utilizatorului). Pentru ca PAX este puterea de calcul a autotransformatorului ,din relatia: Sm = 1,2 x radical PAX , calculam sectiunea necesara a miezului feromagnetic. Calculam acum , numarul de spire pe volt cu relatia: Nr. Sp./v= 1/4.44 x f x Sm x B in care: f = frecventa retelei in hertzi ; Sm = sectiunea miezului in m2; B= inductia in Tesla. Pentru a stabili inductia in miez trebuie sa alegem tipul constructiv de tola si caracteristicile tehnice aferente. Dupa modelul de laminare, tolele pot fi, laminate la cald si laminate la rece. Cele laminate la cald au in componenta lor cristale de fier orientate haotic, la acestea intensitatea fluxului magnetic este aceeasi indiferent de directia fluxului motiv pentru care au o inductie maxima mai mica si pierderi mai mari comparativ cu tolele laminate la rece care au in componenta lor cristale de fier orientate pe anumite directii, fluxul magnetic fiind maxim pe aceste directii, de aceea aceasta structura ofera inductii maxime mai mari si pierderi mai mici. Pentru ca constructorul amator are, de obicei, la indemana tole recuperate din transformatoare vechi, fabricate cu multi ani in urma, alegem, din tabele o tola de tip E+I , laminata la cald , pentru care inductia recomandata se afla in plaja 0,9 – 1,45 T . Calculam cu formula nr.sp.primar = nr.sp./v x U1, numarul de spire pe tronsonul AX. Idem , nr.sp. secundar= nr.sp./v x Uz x 1,1 , numarul de spire pe tronsonul Aa. Cunoscand valorile curentilor prin cele doua infasurari, alegem, din tabele, o densitate de curent si diametrul cu izolatie al conductorului aferent densitatii de curent alese, pentru cele doua infasurari. Densitatea de curent pentru infasurarea primara ( cea situata prima , pe carcasa , langa miezul magnetic) va fi mai mica decat cea pentru infasurarea secundara (tronsonul Aa). Calculam suprafata totala ocupata de cele doua infasurari inclusiv suprafata materialului carcasei suport a bobinajelor (textolit cu grosimea de 2,5mm), cu datele obtinute din tabele (numarul de spire/cm2, functie de diametrul conductorului) incluzand si grosimea izolatiei. Factorul de utilizare optim al suprafetei ferestrei tolei este 0,6 – 0,8. Se calculeaza grosimea pachetului de tole cu formula c= Sm/2a. Daca raportul c/2a se gaseste in intervalul 1,2 – 2 , tola este bine aleasa. Este bine sa respectam acest raport pentru ca forma bobinajului influenteaza randamentul autotransformatorului ( daca pachetul de tole este mai gros creste mult lungimea bobinajului , deci si rezistenta electrica). Dimensiunea C va fi multiplicata cu factorul 1,04-1,08, acest lucru fiind necesar pentru a lua in calcul grosimea izolatiei tolelor (hartie, email sau carlit), aceasta valoare corespunzand izolatiei cu email. Cu aceasta, proiectarea simplificata a autotransformatorului monofazat de mica putere s-a incheiat. Cine doreste poate continua cu aflarea greutatii miezului magnetic, a greutatii bobinajelor, lungimea firului de bobinaj pe fiecare infasurare, rezistenta electrica a fiecarei infasurari, etc. EXEMPLU DE CALCUL Vom calcula parametrii unui autotransformator monofazat, ridicator de tensiune, care are urmatoarele date de proiectare: tensiunea primara U1=220V tensiunea secundara U2=285V cu 7 prize: U2,1=220V ; U2,2=230V ; U2,3=240V ; U2,4=250V ; U2,5=260V ; U2,6=270V ; U2,7=285V; curentul secundar I2=9A a) Consideram cosφ=1, => P2=U2 x I2=285 x 9 =2565W b) Alegem randamentul autotransformatorului randament=0,85; P1=P2/randament=2565/ 0,85=3018W c) Curentul din primar: I1= P2/0,85 x U1=2565/0,85 x 220=13,72A d) Curentul pe tronsonul AX: I1,2= I1- I2= 13,72- 9 = 4,72A e) Puterea de calcul (tronsonul AX): PAX = U1 x I1,2=220 x 4,72 = 1039W Uz=U2- U1= 285 – 220 =65V f) Calculam sectiunea miezului feromagnetic: Sm= 1,2 x radical PAX=1,2 x 32,25=38,7cm2 ~~ 39cm2 g) Alegem, din tabelul 1, tola E25 cu grosimea 0,35mm, laminata la cald . Pentru aceasta tola alegem o inductie moderata de 1,1 Tesla. Calculam acum, numarul de spire pe volt cu relatia: - Nr.sp./v=1/4,44 x f x Sm x B= 1/ 4,44 x 50 x 0,0039 x 1,1=1,05sp/v - Nr.sp.primar=U1 x 1,05=220 x 1,05=231 spire - Nr.sp.secundar=Uz x 1,05 x 1,1 = 65 x1,05 x 1,1=75 spire: priza pentru U2,1=220v => spira 231 (Uz=0) priza pentru U2,2=230v => Uz=10v => 10 x1,05 x 1,1=11,55 aproximam 11 => 11+ 231=242 spire priza pentru U2,3=240v => spira 253 (Uz=20v) priza pentru U2,4=250v => spira 265 (Uz=30v) priza pentru U2,5=260v => spira 277 (Uz=40v) priza pentru U2,6=270v => spira 289 (Uz=50v) priza pentru U2,7=285v => spira 306 (Uz=65v). h) Ca sa aflam diametrul conductorului din primar, alegem din tabele, o densitate de curent J=3A/mm2 . La curentul nominal de 4,72A => Diam.Cu primar=1,5mm cu izolatie. Pentru conductorul din secundar, alegem o densitate de curent J=3,5A/mm2. La curentul nominal de 9A =>Diam.Cu secundar=1,9mm cu izolatie. Suprafata ferestrei la tola E25 este, din tabele, 18,8 cm2. Calculam suprafata ocupata de ambele bobinaje, inclusiv suprafata carcasei suport. Pentru 1,5mm => 30,7sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 231/30,7=7,53cm2 are suprafata totala bobinajul primar. Pentru un diametrul de 1,9mm => 19sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 75/19=3,95cm2 are suprafata totala bobinajul secundar. i) Suprafata carcasei (textolit 2,5mm) => 2,5 x(1a+3a+1a)=312,5mm2=3,125cm2. Suprafata totala ocupata in fereastra: 7,53+3,95+3,125=14,605cm2. Factorul de utilizare recomandat, al ferestrei, pentru transformatoare cu racire in aer se gaseste in limitele 0,6-0,8. Calculam factorul de utilizare, in cazul nostru: Stotala/Sfereastra=14,605/18,8=0,776 deci ne incadram. NOTA: Nu am luat in calcul grosimea izolatiei dintre primar si secundar si nici grosimea izolatiei finale. Introducand in calcul valoarea acesteia( aprox. 0,7 cm2), depasim cu putin factorul de utilizare al ferestrei si atunci devine necesara alegerea unei tole mai mari si refacerea calculelor legate de miezul magnetic. j) Calculam grosimea miezului magnetic: c =Sm/2a=39/5=7,8cm. Aplicam factorul de multiplicare pentru dimensiunea c => C real=1,05 x c=8,19cm. Calculam raportul C real/2a=8.19/5=1,638 =>tola este bine aleasa. Aflam numarul de tole C/grosime tola= 7,8/ 0,035=223 tole k) Constuctia carcasei suport a bobinajelor trebuie sa tina cont de jocurile minime necesare: dimensiunea 2a=> +0,5 mm ; dimensiunea (a) sus si jos=> --1mm ; dimensiunea 3a , cel putin –0,5mm. Masuri de siguranta in exploatarea autotransformatorului: Din schema electrica rezulta clar ca un scurtcircuit in secundarul autotransformatorului este deosebit de periculos pentru integritatea fizica a acestuia. La scurtcircuit, tronsonul aA se conecteaza in paralel cu tronsonul AX rezultand o impedanta de scurtcircuit extrem de mica si, implicit , un curent de scurtcircuit extrem de mare. De aceea este obligatorie montarea de sigurante fuzibile pe partea de alimentare si pe sarcina. Calitatea izolatiei trebuie sa fie superioara avand in vedere contactul galvanic cu reteaua electrica de 220v , iar carcasa de protectie trebuie construita din materiale electoizolante. Autotransformatorul trebuie amplasat intr-un loc bine ventilat, departe de orice atingere accidentala. BIBLIOGRAFIE: Masini si aparate electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969, autor ing. CONSTANTIN DUMITRASCU Manualul electricianului constructor de masini electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1970, autor SALGO LADISLAU TUTORIALE UTILE: http://www.mircea-go...apitolul_II.pdf - aici gasiti explicata amanuntit teoria tehnica a autotransformatorului http://marconi.unitb...proiectTraf.pdf http://www.electroni...sformator.shtml http://staff.etc.tui...p05-Pr-traf.pdf http://www.niqro.3x.ro/docs/trafu.pdf Articol realizat de Florin Marcu Articol actualizat in data de 16.02.2013
  25. 1 punct
    Am 4 role presoare cu interior de 4mm.Initial nu le-am oferit, deoarece credeam ca va intereseaza doar originale(B3),dar decat sa le confectionati in regim de amator,poate va sunt acestea de folos.Daca da,ramane sa stabilim modul in care sa ajunga la Dvs.
Acest tabel lideri este setat pe București/GMT+02:00
×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.