Sari la conținut

Tabel Lideri


Conținut Popular

Afișez conținut cu cea mai mare reputație din 16.01.2019 în toate secțiunile

  1. 3 puncte
    De abia astazi, dupa aproximativ o luna de proiectare PCB, am reusit sa definitivez cablajul prototip la acest proiect. Am fost nevoit sa creez o placa secundara care se va monta vertical prin intermediul a trei conectori de placa principala. Dupa ultimele masuratori in carcasa se pare ca voi fi nevoit sa modific cablajul prototip si al sursei SMPS, dar asta sper sa reusesc sa o fac luna asta. Dupa aceea ma voi ocupa si de cablajul amplificatorului pe tuburi.
  2. 2 puncte
    Am continuat constructia stabilizatorului cu releee unde am prezentat panoul cu voltmetrul si ampermetrul, scale 0-25V si 10A si 0-50V si 5A Am folosit 2 transformatoare de din UPS-uri, unul de 800W si unul de 1200W, dupa ce am descoperit care sunt infasurarile si ce tensiuni au. Traful din UPS-ul 800W are 2 infasurari secundare in paralel de 6,8V in gol cu sirma de 2mm. Am separat infasurarile si cind sa le lipesc terminale, am descoperit ca sunt fire de aluminiu, pe care nu stiu cum sa le lipesc cu cositor dar pot fi prelungite cu cleme cu suruburi. Dupa mine traful scoate maximum 300W in regim continuu, are un curent de mers in gol de 110mA si tolele se incalzesc in gol la 50 de grade. Traful celelalt are 4 infasurari in paralel de 7,7V in gol, sirma de 2,2mm de cupru, pe care le-am conectat in serie, 108mA in gol si tolele sunt reci fara sarcina. Pentru noul redresor stabilizat am construit 4 relee miniatura cu contacte de argint si am conceput scheme noi de comutare a prizelor si de reglaj, aceasta deoarece potentiometrii cu 10 ture 0,1% disponibili sunt de 1K si nu rezista la tensiunea de 50V ca in vechea schema. Asa arata acum. Releele manufacturate acasa. @gsabac
  3. 2 puncte
    Am finalizat cablajul amplificatorului (vedeti imaginile de mai jos). Urmeaza cablajul sursei de alimentare si dupa aceea o sa postez aici fisierele pdf care se pot folosi la constructia cablajului prototip. Din pacate nu detin toate piesele ca sa testez acest amplificator inainte sa facem niste cablaje de fabrica si ca drept urmare acest pas de constructie si de validare a prototipului va trebui facut de voi. Dar pana atunci, doua imagini cu cablajul amplificatorului (soclurile tuburilor se vor amplasa pe partea bottom, asa cum s-a mentionat initial). Cablajul se poate realiza intr-un singur strat folosind doar 5 jumperi.
  4. 2 puncte
    Confirm! Se poate. Legat de ce spune Dl. Ola_nicolas, in ce priveste ascutirea burghielor in trepte, marea majoritate dintre noi le folosim in materiale moi, aluminiu, alama, cupru, fier, etc., si nu le tocim prea tare, iar pretul pentru un set cu 3 bucati, unul in trepte, 4-12 mm, altul conic, de la 8 la 20 mm si un spiral pentru zencuire, pentru gauri 4-12 mm, sau un spiral in trepte de la 4 la 32 mm, depaseste cu putin pretul unui pachet de tigari. Nu cred ca este o asa mare cheltuiala sa mai completam din cand in cand trusa. Si daca tot nu mai sunt bune, putem sa exersam ascutirea lor pe ele insele, cu flexul prins in menghina! Metoda de ascutire pentru lemn se foloseste la spiralele pentru gaurirea tablelor subtiri. Prima data am vazut asta in liceu, prin '83-'84.
  5. 2 puncte
    Pana sa apara masinutele astea destepte pentru gaurit PCB-uri, noi ne descurcam cu asa ceva: ...cumparata tot in '78 si inca functionala!
  6. 2 puncte
    3. ... Citeste singur si formeaza-ti o parere... s-ar putea ca in multitudinea de informatii primite sa se fi strecurat anumite erori... https://ro.wikipedia.org/wiki/Impedanță_electrică http://iota.ee.tuiasi.ro/~evremera/6_1.pdf Ce e mai important, este faptul ca TU sa intelegi ca: - atunci cand setezi multimetrul pe domeniul marcat cu "dioda", masori caderea de tensiune intre doua puncte (exprimata in Volt). - atunci cand setezi multimetrul pe domeniul in care masori rezistentele, pe ecranul (sau scala) acestuia vei citi valoarea rezistentei (exprimata in Ohm). Atunci cand compari cele doua valori care (normal!) sunt diferite, de fapt compari cai cu magari si probabil te astepti la un rezultat in catâri...
  7. 1 punct
    Eu zic că este ok marimea cablajelor imprimate , nu trebuie să inghesui componentele prea tare pe cablaje si nici transformatoarele să stea inghesuite unu in altul . Se poate reduce latimea carcasei dacă pentru sursă se face un cablaj imprimat care să se amplaseze sub transformatoare , eu sub trafuri montez partea de alimentare . In poză sunt ultimele două amplificatoare ( au fost constituite șapte amplificatoare ) de 2X50W cu 2XEF86&2XECC82&4XKT88 , carcasa are 500mm lățime . Amplificatoarele din imagine sunt aproape identice cu cel aflat în discuție aici , este ultraliniar , in loc de etajul SRPP are un etaj amplificator cu EF86 .
  8. 1 punct
    Tendinta actuala de realizare a surselor de alimentare din aparatura electronica de putere este spre miniaturizare si cresterea randamentului, trend care implicit duce la scaderea dimensiunilor, costurilor si la folosirea automatizarii pe linia de productie. Deci se folosesc surse de alimentare in comutatie pentru foarte mule tipuri de aparaturi, telefoane, televizoare, aparate de sudura, amplificatoare, dar si la sursele de alimentare stabilizate folosite ca surse de laborator. Un prim model este sursa cu urmarirea (tracking) tensiunii de iesire si adaugarea citorva volti (5-8v) pentru sursa primara nestabilizata. Un prim proiect complet este prezentat aici: http://pa-elektronika.hu/hu/kesz-projektek/107-smps-labortapegyseg-ii.html?showall=&start=1 La inceputul prezentarii este un meniu cu topicurile proiectului pornind de la scheme cu explicatii, poze si masuratori de laborator ale sursei. SMPS Labortápegység II. Előszó Az áramkörről Működés Az áramkör megépítése Dobozolás Élesztés Mérési eredmények Észrevételek, visszajelzések Minden oldal Tensiunea de iesire se regleaza intre 0 si 50V si curentul intre 0 si 10A cu ajutorul unor potentiometri si se foloseste un SMPS care scoate circa 7-8 V mai mult decit tensiunea stabilizata reglabila. Schema principala a redresorului stabilizat. Principiul de functionare consta in multiplicarea tensiunii de pe potentiometrul de reglaj, spre deosebire de alte surse prezentate in topic, la care stabilizarea se obtine pornind de la generatoare de curent. SMPS-ul este realizat miniatura si este prezentata o poza in link, iar daca s-ar fi folosit un transformator de retea clasic acesta ar avea peste 5Kg si un volum destul de mare. O astfel de sursa de laborator este utila pentru repararea sau testarea in siguranta a unor aparate electronice. @gsabac
  9. 1 punct
  10. 1 punct
    La ce "FAN Conectori" te-ai gandit mai exact ? Atunci filamentele la tuburile finale se vor alimenta prin cabluri torsadate. E bine ca ai promovat si pe facebook acest proiect. Mersi. Am ales niste capacitoare WIMA corespunzatoare de pe tme.eu/ro, deci PCB footprint-urile sunt compatibile cu acele capacitoare, pe care le voi specifica in lista de piese. O sa incerc sa creez niste PCB footprint-uri personalizate pentru capacitoare "custom" dar asta dupa ce stabilesc cat de cat unde si cum vor fi amplasate piesele. Am stabilit initial terminale FastOn de 6,3mm pentru celelalte puncte de conexiuni. Se pot atasa terminale PCB dar se pot lipi direct si conductoarele pe PCB footprint-ul acestor terminale. Am inceput proiectarea PCB. Va dura cateva zile, mai ales ca lucrez la PCB seara dupa ce sosesc de la servici.
  11. 1 punct
    1 sunt ok acei conectori , cu toate că nu sunt fan conectori , cine vrea ii pune ...cine nu ...nu , eu prefer firele lipite. 2 este bine cum ai gândit amplasamentul 3 tuburile cu filament dublu zic să fie alimentate tot la pinii 4 / 5 , adică cu 12,6V , că să nu se complice cablajul imprimat . Pentru tuburile finale nu as recomanda trasee de filamente pe cablajul imprimat , te plimbi cu trasee in CA pe cablaj si riști să introduci humm in montaj , mai bine să se folosească fire torsadare , se lipesc direct pe pinii tuburilor , pe partea placată , din tub in tub . 3 pentru condensatorii de cuplaj ar fi bine să se proiecteze cablajul astfel incit să se poată folosi condensatori de cuplaj intre etaje de mai multe tipuri , de exemplu gen Wima sau unii tubulari in genul celor de pe aici https://www.tube-town.net/ttstore/Capacitors:::31.html . Cu rezistențele nu este stres , majoritatea marcilor au cam aceleași dimensiuni .
  12. 1 punct
    Nu trebuie să fie egale cele două rezistențe din anozi , nu mai folosiți " polarizare " cind vorbiți despre tuburi , este că și cum ai spune " negativare " cind vorbești de tranzistori , rezistențele alea sunt sarcinele anozilor .
  13. 1 punct
    Am in atelier un asemenea amplificator Xindak MT3 RC , este varianta cu telecomandă , din telecomandă se poate regla volumul , schimba sursele , mute . Amplificatorul este construit bine , componentele sunt de calitate . Alimentarile celor două canale sunt independente L/R , inclusiv circuitele de filamente . Circuitul de negativare este comun pentru ambele canale . Amplificatorul a ajuns la mine pentru upgrade .
  14. 1 punct
    O folosesc la diferite lucrari curente, inclusiv la gaurit metal. Am reusit sa gauresc fier de 4 mm grosime cu burghiu de 10mm. Bineinteles ca am folosit la inceput spiral de 2 mm, apoi largita gaura cu 6 mm si la final cu 10. Panoul frontal din poza de mai jos este realizat din tabla aviatica de 2,5 mm tot cu ajutorul "minunii", inclusiv gaurile pt. mufele Texas, cu diametrul de 22 mm. Am folosit initial spiral de 2 mm si apoi unul in trepte, cumparat in set de la Lidl. Intre timp, gaurile de aerisire le-am largit la 12 mm pentru a mari suprafata activa de trecere a aerului. O sa-i schimb motorasul cu unul cu doua trepte. La cablaje imprimate se simte nevoia unei turatii mai mari.
  15. 1 punct
    Salutari! Am construit acest dispozitiv pentru ca aveam nevoie de un pistol de lipit mai puternic decat celebrul Radioprogres si,in acelasi timp ,sa poata fi manevrat cu usurinta si sa aiba o greutate cat mai mica cu putinta in conditiile date... Este construit pe un miez de tip 2C+2C recuperat de la un traf de alimentare de la televizorul Sport-primele modele aparute pe piata...lucreaza cu 2 modele de ansa una de 2,8mm diametru (6mm2) si alta de 3,5mm diametru (10mm2)... Date tehnice: -sectiune miez => 6cm2 -bobinaj primar => 860sp cu conductor de 0,55mm diametru cu izolatie -bobinaj secundar => 1 spira din bara de cupru cu sectiunea de 11 x 5mm -greutate => 1,48kg -rezistenta ohmica primar => 11 ohmi -curent de mers in gol => 0,16A la 230V si 0,81A la 245V -tensiune maxima primar => 250V -curent de impuls in momentul pornirii aprox. 1,1A...dupa atingerea temperaturii de lucru 0,75A...masuratori facute cu ansa de 3,5mm diametru si la 230V tensiune retea -putere aparenta =>aprox. 172VA -timp de atingere a temperaturii de topire a fludorului -aprox. 2 secunde cu ansa mai subtire si aprox. 3 secunde cu ansa mai groasa... Va prezint , in poze,etapele constructive incepand de la executia carcasei bobinajului ,etape de montaj si aspectul final inclusiv o schita cu dimensiunile exacte ale carcasei bobinajului si a secundarului... Constructia a fost finalizata pe 02.01,2019 si a fost testata urmatoarele 2 zile timp de 6 ore in fiecare zi...regim activ 2-3 minute si pauza 6-7 minute...o pauza de 1/2 ore la pranz...nu au fost probleme,s-a comportat ok, temperatura carcasei metalice fiind aprox. 50 grade ....
  16. 1 punct
    Am fost la zapada, a trecut ora si cind am revenit nu am mai putut sa completez postarea, care ar fi fost completata astfel; Impedanta este o marime mai generala si cuprinde in definitia ei si rezistenta electrica asa ca nu vad de ce ar fi o exprimare gresita folosirea termenului impedanta si in curent continuu, mai ales cind se subintelege ca acea rezistenta va functiona si in curent alternativ. Si invers ar fi o exprimare valabila, se poate defini ca impedanta de intrare, iesire sau din circuit este o rezistenta, mai ales acolo unde componentele reactive, condensatori, bobine, tranzistori nu influenteaza functionarea circuitului. @gsabac
  17. 1 punct
    Domnilor, chiar imi place sa vad acest proiect. Multumesc de pe acum utilizatorilor implicati, in special lui viobio si donpetru. Cheers!
  18. 1 punct
  19. 1 punct
    Alte imagini cu dezvoltarea prototipului SA100: In acest moment comanda de cablaje a fost facuta. Voi anunta aici numarul de seturi disponibile de vanzare dupa ce voi intra in posesia cablajelor.
  20. 1 punct
    Eu iti recomand sa faci schema din postul #11 din acest topic , Rusia Neagra MKIV . Legat de transformatoarele de iesire , dac? iti faci un amp pentru sufletul tau , ar fi bine sa folose?ti aceste transformatoare de iesire https://www.tube-town.net/ttstore/Transformer/Outputtransformer/Audio-PP/Hammond-1609::246.html Transformatorul de alimentare poate fi comandat la Romtoroid ( Ploie?ti ) sau Petra Iasi ( eu am comandat sute de transformatoare la Petra Iasi ) . Se pot comanda si trafuri toroidale de iesire , la Petra Ia?i am comandat si eu citeva , Romtoroid nu stiu daca fac asa ceva . Dac? comanzi trafuri de iesire toroidale cei care le fac trebuie sa stie sa le calculeze , nu sunt aceleasi formule ca cele pentru alimentare , alt? problema ar fi marimea , un traf pentru PP 15W este cam de doua ori mai mare ( ca marime ) comparitiv cu un traf de alimentare toroidal de 50..60w . Am mai spus pe aici , la prima vedere pare destul de simplu s? construie?ti un amp cu tuburi , este simplu pentru cei care au experien?? si ceva finan?e , o sa vezi cit cost? trafurile Hammond . Pentru mul?i mai apare o mare problema , carcasa care da si ea batai de cap . Fara a se considera reclam? , dac? se consider? se poate sterge acest paragraf , eu am vindut Rusia Neagr? ( indiferent de model ) cu 2800lei . O parere , sfat , decit sa dai 70 euro pe un traf de iesire , mai bine dai 100 euro / buc https://www.tube-town.net/ttstore/Transformer/Outputtransformer/Audio-PP/Hammond-1650H::1249.html, si folosesti tuburi rusesti 6P3C-E sau 6L6 , transformatorul de alimentare este cu 50lei mai scump decit cel folosit la Rusia Neagr? , numai ca cu aceast? configuratie obtii o putere de iesire de 30..35W , este altceva nu ?
  21. 1 punct
    donpetru , eu nu am cont pe acel renumit forum diyaudio , asa ca nu am cum sa vad schema de la Opus 5 , a?a dupa cablaj m-am cam bunghit ce si cum .... Eu nu prea sunt adeptul cablajelor imprimate pentru amplificatoarele cu tuburi , in noua ani am construit cam 65 de amplificatoare audio , nouazeci si noua de amplificatoare pentru chitar? , preuri....nu le-am tinut o num?r?toare . ?tiu c? unii consider? frumoase cablajele dar ??i pot da si batai de cap , in plus in cazul unui defect este mult mai mult? manopera pentru a schimba o amarita de rezisten?? , practic trebuie sa demontezi placa amplificatorului sau varianta " ciob?neasca sa tai componenta defecta si sa lipesti pe terminalele ramase alta componenta , am reparat destule amplificatoare cu cablaj imprimat ?i ?tiu despre ce este vorba . O problema a multor amplificatoare " de fabric? ", care sunt construite pe cablaj , ar fi circuitul de mas? defectuos trasat sau cel pentru filamente . Acum " avocatul " diavolului " , ?mpreun? cu ?nc? un prieten lucram la cablajele imprimate pentru un amplificator cu tuburi , cablajul imprimat este astfel conceput incit s? se poat? realiza toate variantele de Rusia Neagr? , este un proiect comercial , cine este dibaci poate folosi cablajul amplificatorului si pentru atacul altor tuburi finale mai puternice , facem cablajele pentru a reduce manopera , in plus unii sunt interesa?i sa cumpere kit-uri cu componentele gata montate , asamblarea finala facind-o ei . Legat de transformatoarele de ie?ire , dac? imi permi?i iti dau un sfat , ??i recomand s? cumperi transformatoare gata facute , sunt o multime de firme care produc a?a ceva , au tradi?ie , nu cost? o avere dac? vrei s?-?i faci un amp pentru tine , iti dau citeva exemple : Hammond , Edcor , Lhundall , Hashimoto . Daca alegi varianta care pare mai ieftin? , sa le bobinezi singur ....o poti da in bara cu brio .
  22. 1 punct
    Functionarea impreuna, in modul SAU de cuplaj, al celor doi stabilizatori este urmatoarea: a) - Daca prin rezistenta de sarcina curentul este mai mic decit curentul reglat de potentiometrul de curent, aparatul este generator de tensiune constanta. b) - Daca prin rezistenta de sarcina curentul este mai mare decit curentul reglat de potentiometrul de curent, se trece automat pe generare de curent constant. Astfel protectia la scurcircuit este inlocuita cu generarea de curent constant. Bineinteles ca automat se regleaza si treptele de tensiune. In acest caz generatorul de curent are prioritate si in cel mai defavorabil caz, fiecare tranzistor disipa 22,5W. Schema de interconectare este urmatoarea: Click pentru marire. In modul compus de functionare sunt si unele interferente, dar sunt reduse la valori neimportante pentru performantele aparatului. Schema de bloc este organizata pe module functionale ca in poza: Click pentru marire. 1) - Redresori Primari Modulul include siguranta de retea, un termistor pentru pornire lenta si un teleu termic montat pe transformator. Se remarca impamintarea la retea si circuitul pentru descarcare electrostatica. Transformatorul de retea are trei bobinaje secundare, dintre care unul este de putere cu prize la tensiunile de 12,5V-25-28V-38V si tensiunea maxima de 48V. 2) - Selector de Tensiune Modulul Selector de Tensiune, optimizeaza puterea disipata pe tranzistorii finali prin comutarea tensiunilor primare furnizate de transformatorul de putere. In mod normal acestia ar fi incarcati la circa 350W si aparatul ar fi prea scump si prea voluminos, irealizabil. Prin comutarea automata a tensiunilor, se reduce puterea disipata la maximum 90W, deci circa 22.5W pe unul din cei 4 tranzistori finali si aparatul devine realizabil. 3) - Stabilizator Tensiune-Curent si protectii Stabilizatorii de tensiune-curent sunt cuplati la rezistente serie calibrate, care asigura treptele de curent de 10A, 1A si 100mA pentru Modul 25V-10A si 5A, 500mA si 50mA pentru Modul 50V-5A. Deasemenea in cadrul fiecarei trepte, tensiunea si curentul se regleaza de la zero la valoarea maxima. De exemplu, daca se incarca un acumulator cu litiu de 2Ah si 4,25V tensiunea maxima, se regleaza tensiunea la 4,25V si curentul la 200mA (Modul 25V-10A si scala de curent de 1A) din butonul care regleaza curentul. Atunci cind curentul de incarcare scade la 5-10mA acumulatorul se poate considera incarcat la capacitatea maxima pe care o poseda. Schema mai contine: - semnalizarea cu leduri sau becuri colorate, tensiune sau curent; - circuit de protectie rapida; - circuit de protectie la conectarea unei surse de mare putere (sau acumulator) direct sau invers; - circuit de eliminare a rezistentelor conexiunilor externe; - circuit de pornire si oprire silentioasa; 4) - Elemente de conectare si control de pe Panoul Frontal si Panoul din Spate Pe panoul frontal sunt bornele de iesire, bornele pentru eliminarea conexiunilor externe, instrumentul de masura, comutatorul modului de lucru, comutatorul de curent, 2 becuri care semnalizeaza lucrul pe tensiune sau curent si borna de impamintare. Pe panoul din spate se afla siguranta de retea si cablul de alimentare iar la modelul din 1998 aici sunt montati si radiatorii pentru tranzistorii de putere. La modelul reproiectat radiatoarele sunt montate in interior si racite fortat cu ventilator. Urmeaza Redresori Primari, schema, dimensionare si selectorul de tensiune. @gsabac
  23. 1 punct
    Acest articol trateaza cele mai importante aspecte teoretice si practice necesare în dimensionarea alimentatoarelor liniare din aparatura audio de uz casnic si profesional. Se va face referire în special la alimentarea amplificatoarelor audio hibride si discrete, realizate cu tranzistoare si/sau circuite integrate, urmând ca în viitor sa aducem în atentia voastra câteva aspecte referitoare la alimentarea amplificatoarelor audio cu tuburi, respectiv prin intermediul surselor de alimentare în comutatie. Aparatura electronica, inclusiv amplificatoarele audio, necesita pentru alimentarea cu energie electrica, o sursa de tensiune/curent continu. Aceasta sursa se obtine de la baterii sau prin redresarea si filtrarea tensiunii provenite de la reteaua de curent alternativ. Datorita domeniului larg a puterii debitate, amplificatoarele audio necesita un domeniu mare de tensiunii de alimentare, lucru ce conduce la utilizarea unor echipamente care sa adapteze tensiunea retelei de curent alternativ la necesitatile amplificatorului, necesitatii impuse de topologia amplificatorului. Momentan, solutiile pentru alimentarea amplificatoarelor audio sunt: Surse de alimentare liniare - transformator, punte redresoare si filtru; Surse de alimentare în comutatie - redresor 1, transformator de înalta frecventa, redresor 2 si filtru. În comparatie cu sursele în comutatie, sursele liniare prezinta o serie de avantaje: fiabilitate sporita; zgomot redus pe tensiunile furnizate; perturbatii de inalta frecventa aproape inexistente; separare galvanica a consumatorului de retea. Sursele în comutatie au avantajul unui randament foarte ridicat în comparatie cu randamentul surselor de alimentare liniare. Schema bloc a unei surse de tensiune liniara stabilizata este prezentata în figura 1. În cazul alimentarii de la baterii sau acumulatoare, lipseste transformatorul, redresorul si în anumite situatii: filtrul. Schema din fig.1 reprezinta o schema tipica de alimentare care se utilizeaza la alimentarea consumatorilor de c.c. Pentru alimentarea amplificatoarelor audio, schema de mai sus se transfigureaza si rezulta schemele din fig. 2 sau 3, pe marginea carora o sa discutam pe parcursul acestui articol. În figura 2 este reprezentata schema de alimentare nesimetrica a unui amplificator audio iar în figura 3 este prezentata o schema de alimentare simetrica. În ambele figurii am folosit reprezentarea tranzistoarelor T1 si T2 ca tranzistoare MOSFET. Considerentele sau afirmatiile ulterioare se aplica si în cazul în care aceste tranzistoare ar fi bipolare sau IGBT. Totodata, am ales alimentarea printr-un redresor bialternanta deoarece este cel mai folosit si recomandat deopotriva. În general, transformatoarele de retea pentru alimentarea instalatiilor si echipamentelor de audiofrecventa sunt de regula monofazate, cu una sau mai multe înfasurari secundare si puterii aparente pâna la 3kVA. Aceste caracteristici tehnice le regasim la toate echipamentele muzicale produse în serie mica sau mare, si mai putin la exemplarele unicat, unde datele problemei pot fi altele si rezultatele de asemenea. Transformatorul poate fi executat în constructie încapsulata si poate fi de tip toroidal, cu miez feromagnetic 2U sau E+I. Pentru proiectarea transformatorului sau determinarea caracteristicilor constructive ale acestuia, se porneste de la marimile electrice din secundarul sau, care se presupun cunoscute, si anume: Us, Is, respectiv Ps. Dar cum determinam Ps ? În toate situatiile se cunoaste tensiunea de alimentare a amplificatorului, lucru ce ne ajuta relativ usor sa stabilim tensiunea secundara Us. Determinarea puterii aparente secundare Ps se face cunoscând termenii din relatia Ps=Us*Is sau apelând la o solutia aproximativa, putem determina aceasta putere, cunoscând puterea amplificatorului, randamentul amplificatorului si a alimentatorului (de fapt a redresorului). Totusi, determinarea puterii unui amplificator comercial luând în considerare numai tensiunea de alimentare a amplificatorului si impedanta de sarcina, neglijeaza caracterul real a sursei de alimentare, lucru ce poate conduce la obtinerea unor rezultate mult departate de cele reale. Când spunem ?puterea amplificatorului", ne referim la puterea debitata de acesta pe impedanta minima admisa - putere exprimata in WRMS. În realitate, la un amplificator audio stereo puterea masurata pe ambele canale o data, în regim "Full Power", nu este aceesi cu ce masurata numai pe un singur canal în regim "Full Power", asta datorita existentei unei rezerve de energie mult mai mari în cazul functionarii la sarcina nominala a unui singur canal de amplificare. Deci, daca veti masura vreodata la un amplificator audio puterea pe un singur canal, asta nu inseamna ca amplificatorul va livra 2 x puterea masurata pe acel canal. Deci, pentru realizarea unei masuratorii corecte a puterii debitate de un amplificator audio, va trebui sa masurati puterea debitata de amplificator pe ambele canale o data. Pentru a vedea toate implicatiile ce survin în calcul alimentatorului, în continuare vom analiza un aspect destul de important care are legatura cu forma caracteristici de iesire a ansamblului redresor ? transformator cu filtru capacitiv. Aceasta caracteristica este prezentata în figura 5. Urmatoarele considerente sunt mentionate în ipoteza existentei unei surse de alimentare reale. Muzica nu este un semnal sinusoidal iar frecventa de comutatie a amplificatorului la un moment dat (redata în figura 4 prin notatia fc), poate fi egala, mai mica sau mai mare decât frecventa pulsurilor de tensiune netezite de condensatorul de filtraj CF. Altfel spus, condensatorul CF se încarca pe frontul crescator a riplului de tensiune, într-o perioada mai mica de 2T (T=20ms) si se descarca pe frontul descrescator a riplului sau mai multor ripluri, într-o timp dependent de valoarea frecventei fCOM si raportul Ur0/ZSmin. Aceste afirmatii sunt facute pornind de la premiza ca în timpul comutatiei, amplitudinea frecventei de c-da aduce pe deplin tranzistorul T în saturatie. Deci, cu cât fCOM e mai mare si considerând CF, Ur0/ZminF constant, atunci condensatorul CF se va descarca ?mai greu". Asta înseamna ca o mare parte din energia necesara lui Zmin va fi furnizata de condensatorul CF. Problema capata un alt rezultat atunci când fCOM se aproprie de 0 (c.c.) sau altfel spus, când atinge 1/2T, respectiv scade sub aceasta valoare. Asta înseamna ca în timpul functionarii amplificatorului, punctul de functionare A va tinde sa atinga mai repede punctul E, cu cât amplificatorul va tinde sa functioneze mai aproape de sarcina nominala, frecventa de comutatie a etajului final va tinde sa o atinga sau sa fie mai mica decât frecventa riplului tensiunii redresate sau cu cât amplificatorul va fi fortat sa functioneze pe o impedanta mult mai mica decât cea nominala. Pentru a împiedica un domeniu larg de variatie intre punctele A...D va trebui sa adoptam un capacitor de filtraj de calitate si valoare corespunzatoare. OBS. Referitor la dU[%]=[Ur00/Ur02]*100, trebuie metionat ca la stabilirea acestuia trebuie sa se tina cont si de SWR circuitului integrat (factorul de rejectie a sursei de alimentare), în cazul în care amplificatorul este realizat în constructie monolitica asemenea circuitelor integrate amplificatoare audio din seria TDA, LM etc. Acestea fiind spuse, asta înseamna ca un amplificator proiectat sa reproduca numai frecventele audio înalte va avea nevoie de o sursa de alimentare de putere mai mica decât un amplificator audio proiectat sa reproduca numai frecventele foarte joase, asemenea amplificatoarelor audio de subwoofere. Orice alimentator a unui amplificator audio are propria sa caracteristica reprezentata aproximativ printr-o dreapta de genul celor din fig.5, a se vedea dreapta I sau II. În realitate exista o infinitate de drepte care au originea în punctul C. Cu cât dreapta este mai abrupta (a se vedea dreapta trasata cu verde), cu atât mai mult transformatorul alimentatorului respectiv va avea o cadere de tensiune dU[% mai mare si o temperatura de functionare mai ridicata la Inom (afirmatie facuta în ipoteza pastrarii constante a sectiunii miezului feromagnetic a transformatorului pentru toate familiile de drepte caracteristice a alimentatorului). În proiectarea ansamblului transformator-redresor, se urmareste ca în sarcina nominala, punctul de functionare a alimentatorului sa se încadreze pe segmentul E (vezi figura 5). Atentie, afirmatia anterioara nu trebuie respectata la functionarea în gol a amplificatorului. Acest lucru ofera proiectatului o alegere libera asupra determinarii puterii aparente si detaliilor constructive a transformatorului, asa cum vom vedea mai jos. Sa privim figura 6. Apoi sa presupunem ca avem un transformator electric de putere ?X", putere care rezulta datorita unei sectiuni a miezului feromagnetic, notata cu S1, si bineinteles datorita unei inductii magnetice în miez inferioara limitei maxime admise (Bmax). Pentru simplificare vom neglija pierderile în fier si cupru. În figura 6a este prezentata forma ideala a tensiunii în secundarul transformatorului în sarcina nominala, deci la inductia magnetica nominala. Cu albastru curentul electric ideal în înfasurarea secundara, înregistrat pe sarcina RL, asemenea celui care este prezent la iesirea amplificatorului. În figura 6b se prezinta forma de unda a tensiunii si curentului atunci când se impinge punctul de functionare a transformatorului la Bmax (lucru întâlnit la functionarea în suprasarcina a transformatorului). În cazul amplificatoarelor audio ?ieftine", se întâlneste foarte des cazul din figura 5b. Acest caz ia nastere atunci când se proiecteaza alimentatorul amplificatorului, implicit transformatorul, sa lucreze în zona lui Bmax. Dar cum facem asta sau de ce se întâmpla lucru asta ? Din start aceasta solutie ne permite utilizarea unui transformator de putere mai mica pentru alimentarea unui amplificator de putere ?mare", cu repercursiuni asupra reproducerii tonalitatii sunetului în domeniul 0,5*Pnom ... Pnom, si cu afectarea THD-ului amplificatorului audio în aceasta zona. Mai exact, se înrautateste caracteristica THD=f(P) a amplificatorului în domeniul mentionat. Sunetul la Pnom nu mai este asa cum ar trebui sa fie, lucru care nu poate fi sesizat de orice persoana. Pentru unii chiar nu conteaza diferenta! Sa exemplific: Sa presupunem ca avem un transformator de 500VA, toroidal, dimensionat la o inductie de 0,9T. Înfasurarile transformatorului au fost dimensionate la o densitate de curent de 3A/mm[sup2[/sup iar tensiunile secundare la mersul în gol a transformatorului sunt de 2 x 40V. Caderea de tensiune în sarcina nu depaseste dU=5%, ceea ce înseamna un 2 x 38V. Acum, sa presupunem ca avem nevoie de un curent dublu în secundar pe aceesi sectiune a miezului feromagnetic a transformatorului. Aceste conditie se poate îndeplini doar daca miezul feromagnetic a transformatorului nu a fost adus la Bmax în prima situatie. Marirea curentului conduce la marirea densitatii de curent la J=6A/mm[sup2[/sup, conditie care pot fi suportata de transformator prin luarea unor masuri privind coordonarea izolatiei si o temperatura de functionare care este putin sub limita maxim admisa. În aceasta situatie forma tensiunii si curentului este cea din figura 6b. Pentru a obtine 2x38V la functionarea în sarcina va trebui sa marim caderea de tensiune procentuala sau altfel spus, tensiunea la mersul în gol. Spre exemplu, sunt situatii când se adopta dU=30...50%. Atunci tensiunea redresata la mersul în gol poate deveni mare dar cum majoritatea etajelor finale din amplificatoarele audio au în componenta tranzistoare cu tensiunii Uce foarte mari acest lucru nu este o problema. Un dezavantaj ar fi alegerea unor condensatoare CF cu tensiunea nominala mai mare decât în mod uzual. Acestea fiind spuse, nu ar trebui sa mai mire pe nimeni de ce unii producatorii de amplificatoare audio PRO utilizeaza pe un etaj final numai 3 perechi de finali, când la un calcul simplu se demonstreaza ca la acea tensiune de alimentare nu ar fi suficienti ? asta raportându-ne si la puterea posibil debitata de amplificator, calculata în functie de tensiunea de mers în gol a acestuia si impedanta sarcinii (lucru de altfel gresit). Aceasta modalitate de dimensionare a sursei amplificatorului se regaseste la amplificatoarele audio PRO ?Low Cost", rezultând un alimentator ieftin, cu fiabilitate scazuta si un amplificator a carui tonalitate în zona 0,5*Pnom ... Pnom lasa de dorit. Calculul alimentatorului porneste de la amplificator spre transformator, având cunoscute urmatoarele date initiale: 1. tensiunea de alimentare a amplificatorului (UC sau +/-V, unde UC = +V-(-V)); 2. randamentul amplificatorului (Rand_amp) Randamentul amplificatorului are urmatoarele valori în functie de clasa de operare a acestuia: Rand_amp=(20...30)% - pentru amplificatoare audio în clasa A; Rand_amp=(40...60)% - pentru amplificatoare audio în clasa AB; Rand_amp=(70...80)% - pentru amplificatoare audio în clasa B; Rand_amp=(80...85)% - pentru amplificatoare audio în clasa H sau G; Rand_amp=(85...95)% - pentru amplificatoare audio în clasa D sau T. 3. valoarea minim admisa a impedantei pe iesirea amplificatorului (ZSmin): 2, 4, 6 sau 8 Ohmi; 4. pulsatia tensiunii redresate, exprimata prin amplitudinea componentei fundamentale a pulsatiilor: În domeniul circuitelor electronice alimentate pâna la 24VCC, curentii de sarcina mici (sub 1A), se adopta urm=0,2...0,8V. Daca tensiunea de alimentare este mai mare de 24VCC si curentii de sarcina sunt mari atunci se alege urm=0,4...2V. 5. cresterea posibila procentuala a tensiunii retelei (de obicei max. 10%). Etapele de proiectare sunt urmatoarele: a). Determinarea puterii amplificatorului: Pentru amplificatoare audio care nu sunt conectate în punte se aplica relatia: În realitate, datorita prezentei tensiunii de saturatie a tranzistoarelor finale, neliniaritatii caracteristicii de transfer, puterea efectiva debitata de amplificatorul audio în regim sinusoidal (înainte de limitare) sadisface mai bine relatia: Puterea debitata de un amplificator audio la conectarea în punte este redata de formula: În realitate, datorita inegalitati caracteristicilor de amplificare a celor doua etaje de amplificare, puterea debitata de doua amplificatoare audio conectate în punte (înainte de limitare) sadisface mai bine relatia urmatoare: În formulele (2) si (4) s-a neglijat caderea de tensiune pe rezistentele din emitoarel4.PNGe tranzistoarelor finale deoarece in comparatie cu tensiunea de alimentare influenta acestei caderii de tensiune asupra rezultatului este minora, deci se poate neglija. În formulele (2) si (4) termenul 2VCEsat = 3...6V pentru amplificatoare audio cu tranzistoare bipolare în etajul final si 2VCEsat=1...3V pentru amplificatoare audio cu tranzistoare MOS-FET în etajul final . Deoarece formulele (2) si (4) ofera rezultate mult mai apropriate de cele reale si în cele ce urmeaza recomand utilizarea rezultatelor obtinute pe baza acestor formule. b). Determinarea puterii consumate de la redresor de catre amplificatorul audio: Din relatia (5) se determina Pr0 si IR, considerând Ur02 = UC. c). Determinarea caracteristicilor redresorului si transformatorului: În functie de marimea raportului dintre rezistenta de sarcina ZSmin si rezistenta serie rS dar si de valoarea produsului: ?CFZSmin, în diferite carti si articole de specialitate s-au realizat tabele care ne ajuta mult mai usor la stabilirea celorlalte caracteristici ale ansamblului transformator-redresor. În functie de valoarea produsului wCFZSmin avem urmatorul tabel realizat pe baza curbelor prezentate în nota bibliografica [3 pentru un transformator cu Rtr=R, unde R=UC/IR: Daca: wCFZSmin > 40 - tensiune de ondulatie urm (riplu) mica; wCFZSmin = 12 - redresor recomandat pentru alimentatoare stabilizate. unde w=314 pentru redresorul monoalternanta si w=628 pentru redresarea bilaternanta. Pentru obtinerea unui randament de transfer a energiei ridicat se recomanda: rS/ZSmin < 0,02, unde rS este rezistenta echivalenta serie a redresorului. Rezistenta serie este formata din rezistenta înfasurarilor transformatorului raportate la secundar Rtr si rezistenta dinamica a diodelor din bratul în conductie a redresorului Rd: Deoarece rezistenta dinamica a diodei cu siliciu Rd este este de ordinul miliohmilor la curenti de ordinul amperilor, atunci relatia (6) se poate scrie aproximativ: Prin urmare rezistenta serie a redresorului este data în principal de rezistenta înfasurarii primare raportata la secundar. În functie de valoarea termenilor rS si Rtr, implicit a valorii raportului celor doua valori, se modifica si panta caracteristicii de functionare a alimentatorului (a se vedea figura 5). În general, un Rtr mare va implica obtinerea unui alimentator cu caracteristica mai abrupta. Pentru dimensionarea celorlalte marimi se procedeaza astfel: d). Calculul tensiunii inverse maxime a diodelor redresoare: e). Determinarea curentului mediu redresat maxim de diodele redresoare: unde m este numarul de alternante redresate. f). Curentul de vârf maxim repetitiv printr-o dioda: Dupa stabilirea diodei având datele de catalog cel putin egale cu valorile rezultate aplicând relatiile (8), (9) si (10), mai trebuie extras din catalog marimea IFSM (curentul de suprasarcina maxim). Apoi din caracteristica curent-tensiune a diodei, liniarizata începând din zona curentului de vârf repetitiv iDm=8·IR/m (vezi figura 7), se determina marimile UD0 si rezistenta dinamica Rd: Dupa determinarea termenilor Rd si rS (rS din conditia rS/ZSmin < 0,02), se poate calcula valoarea impusa a rezistentei înfasurarii primare raportata la secundar Rtr cu ajutorul relatiei (6). OBS. Curentul efectiv printr-o dioda reprezinta pentru redresorul monoalternanta si bialternanta cu punct de nul, curentul efectiv prin secundarul transformatorului. g). Determinarea amplitudinii maxime a tensiunii US din secundarul transformatorului în gol: unde: - Ud reprezinta tensiunea de deschidere a diodei - la siliciu Ud=0,4V - iar p este numarul de diode în serie (la punte p=2); - caderea relativa de tensiune pe rezistenta interna a redresorului, definita prin: unde Ur0=dU[%]*UC. h). Valoarea condensatorului CF se determina din conditia wCFZSmin din tabelul 1 sau aplicând formula urmatoare: OBS. În realitate, valoarea curentului continuu (IR) furnizat de redresor nu este egala cu valoarea efectiva a curentului care circula prin difuzor. Curentul efectiv prin difuzor este cu câteva procente mai mic decât IS (curentul din secundarul transformatorului) si aproape de doua ori mai mare decât IR (afirmatie facuta in ipoteza neglijarii curentului de mers în gol a amplificatorului). Aceasta observatie este foarte importanta la dimensionarea sigurantelor fuzibile conectate pe partea de alimentare a amplificatorului, sigurante care trebuie sa respecte conditiile impuse de integrala de curent a tranzistoarelor finale si valoarea curentului nominal IR. Energia stocata de CF se calculeaza cu relatia: Deci energia stocata în condensatorul de filtraj CF poate furniza energia necesara difuzorului o perioada scurta de timp, energie care raportata la o secunda poate permite amplificatorului sa debite un anume numar de watti în acest interval de timp. Spre exemplu, un condensator de 10000µF, conectat la 35Vcc, poate asigura timp de o secunda aproximativ 6,125W. Puterea PMPO a fost nascocita pornind de la aceasta regula cu conditia sa calculam puterea furnizata de capacitorul de filtraj a amplificatorului la 10ms sau 1ms, rezultând un pompos 612,5W PMPO, respectiv 6125W PMPO (bineînteles firmele producatoare vor rotunji sau chiar marii valorile calculate). Totusi, raportarea la o perioada mai mica decât frecventa pulsurilor de tensiune redresate (10ms ? redresarea bialternanta, 20ms ? redresarea monoalternanta) conduce la obtinerea unei puteri debitate de amplificatorul audio fara un fundament practic 100% real. Totodata, valoarea puteri "debitate" de capacitorul de filtraj este proportionala cu frecventa amplificata si cu puterea sursei de alimentare. Pentru amplificatoare audio în special de puteri reduse si de banda 100Hz...20kHz, prezenta unui condensator de filtraj de valoare mare va permite functionarea amplificatorului chiar si câteva secunde dupa lipsa tensiunii de alimentare. i). Calculul valorii efective a tensiunii secundarului transformatorului în gol: j). Valoarea efectiva a curentului din înfasurarea secundara IS a transformatorului: - pentru redresorul dubla alternanta în punte: - pentru redresorul dubla alternanta cu priza mediana: Formulele (17) si (18) s-au scris în ipoteza îndeplinirii conditiei wCFZSmin=12 si rS/ZSmin < 0,02. k). Determinarea puterii infasurarii secundare a transformatorului: l). Calculul puterii primare a transformatorului: Randamentul transformatorului ?T se adopta din catalogul producatorului, în functie de tipul constructiv: E+I, toroidal etc. m). Cerinte impuse pentru dimensionarea înfasurarilor transformatorului Alimentarea amplificatoarelor audio cu ajutorul unei surse liniare curent/tensiune pe lânga existenta unei punti redresoare corect dimensionata necesita un transformator electric de putere corespunzatoare. Realizarea practica a transformatorului trebuie sa respecte: o cadere de tensiune sarcina/ mers în gol optima care sa se adopte în functie de sarcina minim admisa de amplificator, domeniul de frecventa reprodus si caracteristica de protectie a amplificatorului (daca amplificatorul audio este dotat cu un circuit de protectie la scurtcircuit accidental pe iesire); prima cerinta enuntata ne impune un domeniu de variatie a rezistentei ohmice primare, implicit ne forteaza la utilizarea în calculele ulterioare a unei densitati de curent optime proiectului. Aceasta densitate de curent ne poate ajuta la determinarea temperaturii de functionare a transformatorului dupa care se stabileste necesitatea unei ventilatii fortate sau caracteristicile mediului unde transformatorul va avea nevoie de asta. Aceste deziderate trebuie corelate cu obtinerea unui randament maxim a transformatorului, randament maxim care se obtine atunci când pierderile în fier sunt egale cu pierderile în înfasurarile transformatorului (PFe=PCu). Practica a aratat ca randamentul unui transformator electric nu este constant la variatia curentului de sarcina. Randamentul ajunge la valoare nominala sau maxima atunci când curentul masurat atinge 70% din valoare nominala a curentului secundar. Asadar, panta caracteristicii redresorului va trebui adoptata si în functie de caracteristica protectiei la suprasarcina si/sau scurtcircuit accidental pe iesire a amplificatorului. Precum am mai spus, materialul sonor nu este sinusoidal si ca drept urmare încarcarea în curent a înfasurarilor secundare ale transformatorului nu este atât de pregnanta ca în cazul alimentarii printr-un redresor a unui motor de c.c. Ajungem la concluzia ca putem adopta caracteristici ?putin mai abrupte" (dU% mai mari) cu obligatia utilizarii unei baterii de filtraj de capacitate sporita si fara a forta la sarcini nominale aducerea pe deplin în saturatie a transformatorului. Aceasta solutie ne conduce la realizarea unui alimentator cu un raport pret/performanta/calitate bun. În figurile 2 si 3, datorita faptului ca amplificatorul audio însasi prin functionare, mai ales la frecvente înalte, necesita comutarii rapide ale curentului de sarcina, în paralel cu condensatorul CF se mai conecteaza un snubber RC sau un capacitor de valoare redusa (tipic 100nF). Dupa calculul rezistentei înfasurarii primare raportata la secundar Rtr cu ajutorul relatiei (6) aplicam formula: unde: N1, N2 reprezinta numarul de spire a înfasurarii primare, respectiv secundare, determinate în cadrul etapei de proiectare a transformatorului; J1, J2 densitatile de curent ale înfasurarii primare si secundare. Aceste densitatii de curent se determina din formula (21) si se impun în cadrul etapei de dimensionare a diametrului conductoarelor înfasurarilor transformatorului. Dupa caz, daca este necesar, valorile densitatilor de curent se mai ajusteaza în functie de proiect. Aceste densitati nu trebuie sa fie obligatoriu egale pentru primar si secundar, asa cum de regula se recomanda în diferite referate de calcul a transformatoarelor; Rez_Cu - reprezinta rezistivitatea cuprului; Rs2 - rezistenta înfasurarii secundare. Pentru cei mai comozi electronisti, utilizând formulele prezentate, am realizat un tabel cu cele mai uzuale tensiunii de alimentare (pentru schemele din figurile 2 si 3), din care se pot extrage elementele constitutive: putere transformator, caracteristici punte redresoare, condensator de filtraj. În cazul unei alimentarii simetrice (fig.3) rezultatele din tabelul 2 se modifica astfel: condensatorul CF se înlocuieste cu doua condensatoare CF1=CF2=2*CF, unde valoarea lui CF se citeste din tabelul 2 (CF1 între ramura pozitiva de alimentare si masa iar CF2 se conecteaza între ramura negativa de alimentare si masa); curentul mediu printr-o dioda IFAV va fi egal cu IR, respectiv: IFRM=8*IR tensiunea UC redata în tabelul 2 va deveni ±UC/2. Deci, pentru determinarea caracteristicilor este suficient sa cunoastem: tensiunile de alimentare ale amplificatorului audio, clasa de operare (A, AB, D...) si impedanta minim admisa de amplificator pe iesire (de regula 2, 4 sau 8 Ohmi ? pentru alte impedante si/sau tensiunii de alimentare se poate aplica usor operatia de interpolare). OBS: tabelul 2 tine cont de valoarea curentului de mers în gol pe diferite clase de operare a amplificatorului. Aceasta valoare reprezinta aproximativ un anume procent din curentul continuu IR; tabelul 2 tine cont de functionarea la Bnom a transformatorului. Daca se doreste utilizarea la Bmax atunci se poate utiliza un transformator de aceeasi putere pentru alimentarea a doua module de amplificare cu conditia sa se dubleze si valoarea condensatorului de filtraj CF. Acest lucru este posibil tinând cont si de cele spuse la pct. h. Functionarea la Bmax a transformatorului pentru doua montaje stereo de amplificatoare audio este posibila mult mai lejer si datorita faptului ca comutarea curentului de alimentare de catre cele doua module de amplificare nu se realizeaza simultan, asta deoarece semnalul stereo este compus din doua semnale ?usor defazate". tabelul 2 corespunde cu o anumita aproximatie conditiei: ?CFZSmin˜5. Pentru conditii ?CFZSmin >15 se vor relua calculele cu ajutorul formulelor prezentate. În cazul amplificatoarelor audio de puteri mari, pentru a realiza o separare mai buna a canalelor, chiar si în cazul unui defect, dar si pentru a nu fi fortati sa utilizam o singura punte redresoare de curent mare pentru ambele canale, se prefera alimentarea separata a celor doua module de amplificare prin doua punti redresoare, ambele racordate la acelasi secundar. Exemplu practic de cablare pentru alimentarea simetrica a unui amplificator audio. Bibliografie 1 - Paul R. Gray , Paul J. Hurst, Stephen H. Lewis, Robert G. Meyer - Analysis and Design of Analog Integrated Circuits, (4th Edition) 2 - Duncan B. - High Performance Audio Power Amplifiers (1996). 3 - Dascalu D. s.a. - Circuite electronice - Ed. Didactica si Pedagogica, 1981 4 - Adrian B., Alexandru M., Ilie M., Imre S. s.a. - Practica Electronistului Amator, Editura Albatros, 1984 5 - Marty Brown - Power Supply Cookbook (2th Edition), 2001.
  24. 1 punct
    Nu! Cine il va descarca, poate observa ca pe o pagina din pdf sunt cate doua pagini din manualul masinii de cusut...
  25. 1 punct
    Inainte sa spun daca se poate sau nu folosi litz wire, am sa incerc sa expun cateva aspecte teoretice ale problemei. Se cunoaste faptul ca curentul alternativ se repartizează neuniform în secţiunea conductorului iar densitatea este maximă la suprafaţa conductorului şi scade spre axa de simetrie a conductorului. Acest fenomen se numeşte efect pelicular. Apoi, repartiţia neuniformă a curentului pe sectiune conduce la creşterea rezistenţei conductorului (componenta reactivă se micşorează). Un conductor masiv este asimilat cu un ansamblu de conductoare tubulare subţiri concentrice. Conductoarele din interior sunt înlănţuite de mai multe linii de câmp magnetic deci au o inductanţă mare (deci o impedanţă mai mare) şi ca urmare, un curent mai mic. Acelaşi principiu explică şi efectul de proximitate. Datorita repartitiei neuniforme a curentului alternativ pe sectiunea conductorului, la valori mari ale curentului, daca am folosi un singur conductor, ar rezulta un conductor de sectiune foarte mare (neeconom). Pentru a evita aceasta problema, la valori mari ale curentului/frecventei, se folosesc mai multe conductoare in paralel de o anumita sectiune. In cazul transformatoarelor SMPS, datorita efectului pelicular (skin efect) si de proximitate, curentul alternativ va avea o anumita adancime de patrundere prin conductorul care circula. Adancimea de patrundere in secundarul transformatorului este influentata in primul rand de campului magnetic si frecventa, pe cand in infasurarea primara este preponderat dependenta de frecventa dupa formula: r=radical(4,44/f), unde f reprezinta frecventa curentului alternativ, r - raza maxim admisa a conductorului prin care circula curentul alternativ. Utilizand aceasta formula se poate trasa, in functie de anumite frecvente, valoarea maxima a diametrului conductorului. Pentru a obtine o anumita sectiune corespunzatoare unui anumit curent cerut de infasurarea primara, va trebui sa folosim mai multe conductoare in paralel. Sunt anumite situatii cand adoptarea litz wire nu reprezinta cea mai buna solutie, ca de exemplu: atunci cand primarul absoarbe aprox. 15-20A cu EDT59, asa cum e in cazul KIT103, nu e suficient sa folosim un singur conductor litz wire de 1,5mmp pentru ca la curentul nominal s-ar incalzi destul de mult iar spatiu ocupat in fereastra trafo va fi si mai mare, cu atat mai mult cu cat impartim infasurarea primara in doua straturi (asa cum e recomandat). Mai jos am postat un tabel simplu unde se poate vedea pentru o anumita frecventa a curentului, valoarea maxim admisa a diametrului conductorului ce se va folosi la bobinarea transformatoarelor SMPS. Cum majoritatea conductoarele litz wire contin mai multe conductoare cu diametre de pana in 0.1mm, utilizarea conductorului litz wire se justifica doar la frecvente mai mari decat cea corespunzatoare diametrului de 0,19mm din tabel. In celelalte situatii, frecvente mai mici, utilizarea litz wire este doar un moft. frecv vs diametru conductor trafo SMPS.pdf Numai Bine
Acest tabel lideri este setat pe București/GMT+02:00
×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.