Sari la conținut

releu

Tehnium Azi
  • Număr conținut

    1.326
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    16

Orice postat de releu

  1. Felicitari pentru articol. As dori sa mai completez si eu ceva. In ceea ce priveste dU [%], daca acesta inregistreaza o valoare cam mare (peste 3% din constatarile personale) atunci este obligatoriu ca in etajul de intrare, de obicei, diferential al amplificatorului, sa avem generator de curent constant. Acest lucru este important in primul rand pentru a elimina aparitia unor distorsiuni mari in acel etaj la variatii intr-o plaja destul de mare a curentului de polarizare a etajului de intrare, variatie datorata lui dU[%]. De aici tregem destul de repede concluzia ca daca avem alimentare stabilizata nu ne trebuie scheme de amplificare cu generator de curent constant pe intrarea amplifului. Dar, pentru cei mai pretentiosi, se mai poate utiliza.
  2. Simplu si la obiect. Cu schema asta se poate face un alimentator reglabil de curent mare foarte simplu, daca se foloseste un tranzistor extern pe langa LM317.
  3. Bine flacaule. Cum stai cu gagicile, la fel cum stai cu electronica?

  4. Hei, domnilor, mi-a venit o idee! Vedeti topicul de aici: http://www.forum.tehnium-azi.ro/amplificat...html#entry26101 E vorba de ampliful LUXMAN M02, o clona dupa manualul de service a amplificatorului postat acolo. As vrea sa facem un cablaj, doar la amplificator, cu protectii sau ce mai trebuie, si poate iese ceva. Ce spuneti? Dupa cum veti raspunde la acest topic ramane de vazut daca o sa facem un kit DIY (macar cablaje) sau daca vom ramane doar la cablaj ramanand sa-l faca fiecare, dupa bunul plac, acasa. Dl.miron, la carcasa nu m-am gandit (v-am raspuns aici) dar e timp si de asta. Asadar... poate ne ajuta adminul cu un cablaj. Sau vreti un amplif LUXMAN cu FET-uri? Hei, ce spuneti?
  5. Am vorbit azi cu adminul, adica donpetru, si vreau sa va spun ca are de gand sa stopeze activitatea revistei Tehnium azi, adica sa lase doar forumul. Va rog sa-l faceti pe admin sa se razgandeasca, asta daca doriti sa mai cititi articole si stiri interesante pe site-ul revistei. Motivul, in urma discutiei, este acela ca adminul nu are timp de creeat articole, stiri si alte chestii. Mai multe va poate spune el. ASA CA! HAIDE SA FACEM CEVA!
  6. 1. Generalitati Tiristorul este realizat dintr-un cristal de siliciu cu patru zone alternate ca polaritate PNPN (fig.1). Aceste zone dau nastere la trei jonctiuni (J1, J2, J3), lucru care face ca tiristorul sa aiba ca schema echivalenta doua tranzistoare, unui PNP si altul NPN. Zonele extreme P1 si N2 reprezinta anodul (A - "anode") respectiv catodul (K ? "cathode"). Zona P2 apropiata de catod se conecteaza la electrodul de comanda numit grila sau poarta (G - gate). Datorita acestei configuratii, tiristorul se mai numeste si dioda redresoare comandata. Caracteristica de functionare a tiristorului este prezentata în figura 2. Asignarea pinilor pe diferite tipuri de capsule in care se prezinta tiristoarele este reprezentata în figura 3. 2. Semnificatia parametrilor de catalog Principalii parametri electrici ai tiristorului sunt: tensiunea de strapungere in direct, VBR[V] (VDRM [V]); tensiunea de poarta, de amorsare, VGT[V]; tensiunea inversa continua: VR, VRM sau VRRM [V]; curentul continuu direct de poarta, de amorsare, IGT[A]; curentul anodic direct mediu, IFAV [A]. Pentru aplicatii sunt importanti si urmatorii parametri: curentul continuu direct de mentinere, IH(IHOLD)[A]; curentul de acrosaj, IL (ILATCH)[A]; viteza critica de crestere a curentului anodic, di/dt [A/µs]; viteza de crestere a tensiunii anodice, dv/dt [V/µs]; timp de dezamorsare prin comutarea circuitului, tq . a. Parametrul IH caracterizeaza trecerea tiristorului din starea de conductie în starea de blocare. Daca se micsoreaza curentul anodic printr-un tiristor amorsat, exista o valoare critica a acestuia pentru care tiristorul iese din conductie si se blocheaza. Valoarea critica a curentului anodic pentru care tiristorul dezamorseaza se numeste curent de mentinere. Daca tensiunea aplicata între anod si catod este alternativa, iar poarta este atacata în impulsuri sincrone cu frecventa tensiunii anodice, atunci tiristorul amorseaza pentru fiecare semialternanta pozitiva a tensiunii anod-catod si dezamorseaza pentru semialternantele negative. Cunoscand IH se poate determina momentul de tip din semialternanta pozitiva in care tiristorul dezamorseaza. b. Parametrul IL caracterizeaza trecerea tiristorului din starea de blocare in starea de conductie. La aplicarea unui impuls pozitiv pre poarta, curentul anodic incepe sa creasca de la 0 la valoarea maxima pe care i-o ingaduie rezistenta circuitului exterior. Daca impulsul pe poarta se întrerupe inainte de a ajunge curentul anodic la o valoare critica, atunci tiristorul nu amorseaza. Valoarea critica a curentului anodic pentru care tiristorul amorseaza chiar daca se intrerupe semnalul pe poarta se numeste curent de acrosaj. Observatie: Cunoasterea lui IL este necesara pentru determinarea duratei minime a impulsului pe poarta. c. Viteza critica de crestere a curentului anodic (di/dt). La amorsarea unui tiristor, tensiunea la bornele sale nu cade instantaneu la zero si curentul creste dupa o lege care depinde de impedanta circuitului exterior. Puterea disipata de tiristor este cu atât mai mare cu cat curentul anodic creste mai repede. În momentul amorsarii, conductia se face într-o zona mica în jurul portii. Ca urmare, densitatea de curent e mare. Daca puterea necesara disipata depaseste puterea disipata maxima a dispozitivului, acesta se distruge. d. Viteza de crestere a tensiunii (dv/dt). O viteza excesiva de crestere a tensiunii anodice poate duce la deschiderea tiristorului in absenta semnalului de poarta la o valoare mai mica decat VBO. Acest fenomen se datoreaza capacitatii interne a tiristorului, care se incarca la un curent i=c·dV/dt. Acest curent poate fi suficient, daca dV/dt e mare, pentru a declansa amorsarea. Daca viteza de variatie a tensiunii anodice este mare (de exemplu cea data de bobina de inductie de la automobile pentru un circuit de aprindere electronica cu tiristor), atunci tiristorul se deschide prin efect dV/dt si se poate distruge prin efect dI/dt. Valoare curentului de acrosaj, IL, este mai mare decat valoarea curentului de mentinere, IH, pentru un tiristor dat. 3. Functionarea tiristorului Modul de functionare al tiristorului este ilustrat de caracteristica tensiune anodica-curent anodic (fig.2). În functie de polarizarea anod-catod, exista doua regimuri de functionare. Daca se aplica o tensiune continua între anod si catod, tiristorul ramane blocat, indiferent de sensul acesteia. Marind tensiunea aplicata, atât în polarizare directa (anodul pozitiv), cât si în polarizare inversa (catodul pozitiv), tiristorul ramane blocat pâna la o anumita valoare la care se strapunge, curentul prin el crescând foarte mult. Valoarea tensiunii anodice la care tiristorul se strapunge atunci când este blocat invers se numeste tensiune inversa continua. Astfel, regimul invers este caracterizat de aplicarea unei tensiuni cu minus pe anod si plus pe catod (UR). Jonctiunile J1 J3 sunt polarizate invers iar J2 direct. Curentul care circula, este un curent invers IR foarte mic. Daca UR atinge un prag URg, va avea Ioc un fenomen de avalansa care duce la strapungerea jonctiunilor J1, J3 si prin tiristor va curge un curent mare (J2 este polarizata direct). Acesta, pentru ca tiristorul sa nu se distruga, va trebui sa fie limitat de circuitul exterior. Daca tensiunea de polarizare se aplica cu plusul pe anod si minusul pe catod, tiristorul va functiona în regim polarizat direct. Jonctiunile J1, J3 sunt polarizate direct iar J2, invers. Când tensiunea UAK este sub o anumita limita, curentul direct (Id) care circula este foarte mie si tiristorul este blocat. Prin amorsarea tiristorului se întelege procesul de trecere de la starea de blocare la starea de conductie. Acesta poate avea loc în mai multe moduri (fig. 2): - Amorsarea prin cresterea- tensiunii UAK. Daca tensiunea UAK creste peste o valoare UBO jonctiunea centrala J2 se strapunge prin multiplicarea în avalansa a purtatorilor de sarcina. Prin tiristor va. curge un curent mare, numit curent direct de conductie (IF) care pentru a nu se distruge tiristorul, va trebui limitat de circuitul exterior. Odata amorsarea produsa, tensiunea UAK va scadea. Din motive termice, amorsarea prin cresterea tensiunii UAK nu se utilizeaza în practica. - Amorsarea prin curent de poarta. Daca între poarta si catod se aplica o tensiune UGK care polarizeaza direct jonctiunea J3, atunci are loc o injectie de curent IG, prin electrodul de comanda. Tranzistorul T2 intra în conductie injectând electroni în baza tranzistorului T1 care va începe si el sa conduca. Din fig.1 si 2 se vede ca IC1 este o componenta a curentului de baza al tranzistorului T1. Daca acesta depaseste o anumita valoare, el poate contine singur tiristorul amorsat chiar daca se suprima curentul de poarta IG. Amorsarea tiristorului prin curent de poarta este amorsarea normala utilizata în practica. Cu cât curentul de poarta este mai mare, cu atât deschiderea tiristorului are loc la tensiuni UAK mai mici. [adv_2] - Amorsarea prin variatia rapida a tensiunii UAK. Consta în aplicarea unei tensiuni UAK mai mica ca UB0 dar cu o variatie foarte rapida în timp. Jonctiunea centrala J2, fiind o jonctiune polarizata invers, prezinta o capacitate de bariera. Daca se presupune ca tensiunea anodica variaza în timp cu viteza ?UAK/?t (regim de impulsuri) atunci aceasta capacitate se încarca cu un curent i=Cb·?UAK/?t. La viteze excesiv de mari ale tensiunii anodice, curentul prin tiiristor poate deveni suficient de mare pentru a produce amorsarea în absenta semnalului de poarta chiar daca UAK < UBO. În cataloage este specificata valoarea (?UAK/?t) max. si ea reprezinta o valoare limita absoluta. Protectia la variatii rapide ale tensiunii se face practic prin montarea in paralel de circuite RC cu valorile uzuale: R = 50...1000 Ω si C = 0,1...5μF. - Amorsarea prin cresterea temperaturii. Pe baza schemei echivalente din fig.1 putem observa ca datorita cresterii excesive a temperaturii jonctiunilor, curentii reziduali ICB01 si ICBO2 se pot mari pâna la o valoare suficienta pentru o amorsare chiar în absenta curentului de poarta IG. Un parametru important este curentul de mentinere IH. Acesta caracterizeaza trecerea tiristorului din starea de conductie în starea de blocare. Astfel daca la un tiristor odata amorsat, curentul direct (IF) scade de la o valoare IF1 la o valoare critica IH, el va ramâne în aceasta stare. Scâzând însa sub valoarea Iui IH, el se dezamorseaza. Din acest punct de vedere trebuie facuta observatia ca un tiristor amorsat, poate fi trecut în starea de blocare prin inversarea polaritatii tensiunii UAK (fara a fi depasita tensiunea inversa admisa URs) sau prin anularea ei. La utilizarea tiristoarelor în regim de comutatie, pentru amorsare se pot aplica pe poarta impulsuri cu fronturi abrupte. Tensiunea la borne însa nu scade brusc aproape de zero, iar curentul va creste dupa o lege care depinde de configuratia circuitului exterior. În acest timp tranzitoriu, puterea disipata este mare fiind proportionala cu viteza de variatie a curentului ?i/?t. De aceea în cataloage se defineste un alt parametru limita numit viteza critica de crestere a curentului anodic: (?i/?t)max. Reducerea vitezei de crestere a curentului se face în mod concret prin montarea de inductante în serie. Tiristorul reprezinta un dispozitiv semiconductor cu mare fiabilitate fiind utilizat in industrie la comanda si reglarea tensiunilor si curentilor. 4. Circuite de reducere a gradientului de curent Gradientul de crestere sau descrestere a curentului printr-un semiconductor este, în general, determinat de sarcina. Exista o limita a valorii maxime a gradientului din motivele expuse anterior. Se considera circuitul din fig.4 alimentat de la o sursa de c.c., U. Considerând LS = 0, variatia curentului prin circuit la intrarea în conductie a tiristorului T este furnizata de ecuatia diferentiala: a carei solutie este: unde constanta de timp a circuitului: Forma de variatie a curentului si gradientul de curent sunt prezentate în fig.5, curbele 1 si 1?. Micsorarea gradientului de curent se poate atinge numai prin marirea inductivitatii din circuit, respectiv prin introducerea inductivitatii suplimentare LS. În acest caz, procedând ca mai sus, rezulta un gradient de curent: noile variatii fiind reprezentate prin curbele 2 si 2? din fig.5. Introducerea bobinei suplimentare LS are însa unele inconveniente: având si o rezistenta proprie aceasta conduce la diminuarea randamentului conversiei, prin pierderile de putere pe care le produce; prezenta ei în circuit conduce la micsorarea tensiunii disponibile pe sarcina R+L; la variatii ale curentului i(t) produce supratensiuni de forma: care solicita suplimentar semiconductorul (tiristorul). Pentru limitarea acestor suprasarcini se prevede circuitul de descarcare a energiei acumulate format din dioda nS si rezistorul RS. Dimensionarea acestui circuit se face în functie de nivelul supratensiunii admise. În general sarcinile acestor convertoare sunt de tipul R+L si limiteaza gradientul de curent la valori sub cele admisibile. Totusi se impune, pentru fiecare aplicatie, verificarea valorii gradientului maxim si prevederea, daca este cazul, a circuitului de protectie. 5. Circuite de protectie la supratensiuni interne [adv_3] Supratensiunile interne sunt produse în procesul de comutatie din starea de conductie în starea blocat, fiind materializate prin tensiunea VR. Pentru tiristoare este important si gradientul de tensiune dv/dt, aplicat în sens direct sau invers, care produce de asemenea efecte nedorite, mai ales în capacitatile parazite ale jonctiunilor. Urmare a variatiei gradientului de curent di/dt la momentul t0, fig.6, supratensiunea produsa de inductivitatea L are o valoare apreciabila, VRM, si un gradient însemnat, ambele fiind inadmisibile pentru dioda sau tiristor. Reducerea tensiunii VRM cât si a gradientului se realizeaza prin plasarea în paralel cu semiconductorul a unui circuit serie R ? C (fig.6). Anterior momentului t0, ca urmare a faptului ca: condensatorul C este practic neîncarcat, desi tensiunea de alimentare are valoarea de regim stationar U < 0. În momentul t0 , ca urmare a cresterii tensiunii uT(t) , începe încarcarea condensatorului C prin circuitul serie R,L,C. Încarcarea este descrisa de ecuatia: unde: Ecuatia (7) poate fi analizata din punct de vedere al variatiei curentului iR(t) si a tensiunii uT(t). Pentru primul caz, utilizând (8), ecuatia (7) devine prin derivare: cu conditia initiala nenula: Variatia curentului iR(t) depinde de polinomul caracteristic al ecuatiei (9), care este de forma cu solutii de forma: Cea mai convenabila forma de variatie este de tipul aperiodic, când: care conduce la: oferind o relatie pentru calculul rezistentei circuitului de protectie. Pe de alta parte, sarcina stocata în straturile tiristorului sau diodei, Qs , care în ultima instanta provoaca curentul IRRM si supratensiunea VRM , trebuie, pentru a evita o valoare mare a tensiunii de autoinductie a bobinei, sa fie preluata de capacitatea C la un nivel de tensiune admisibil, de exemplu: Preluarea sarcinii Qs la nivelul de tensiune UM conduce la determinarea valorii capacitatii: Variatia tensiunii la bornele tiristorului va fi data de ecuatia: ceea ce înseamna ca polinomul caracteristic al acestei ecuatii este cel dat de relatia (11) si forma de variatie a tensiunii de asemenea aperiodica (curbele 1 din fig.7). Se constata ca odata cu reducerea valorii maxime a supratensiunii la nivelul: se produce si o diminuare considerabila a gradientului de tensiune. În functie de nivelul dorit pentru UM precum si a valorii gradientului de tensiune, se poate utiliza si un raspuns de tip periodic amortizat cu un grad de amortizare: dorit. În acest caz conditia pentru ecuatia caracteristica devine: La reaplicarea tensiunii de alimentare cu polaritate pozitiva, în vederea unei noi intrari în conductie a tiristorului, tensiunea uT(t) va creste exponential cu constanta de timp: Cresterea cu întârziere a tensiunii poate provoca ratarea intrarii în conductie a tiristorului. Pentru a se evita acest lucru, uneori, se prevede dioda n în paralel cu rezistorul R, care asigura încarcarea condensatorului C cu polaritatea inversa fata de cea din fig.7, practic instantaneu. La intrarea în conductie a tiristorului capacitatea C se va descarca prin rezistorul R, dioda n fiind blocata. În acest fel se limiteaza curentul de descarcare al capacitatii, care suprapunându-se peste curentul de sarcina, poate conduce la cresterea exagerata a gradientului di(t)/dt, precum si la o suprasolicitare termica. Circuitele de protectie la supratensiuni de comutatie se prevad întotdeauna pentru tiristoare si numai uneori pentru diode, conditionat de VRRM diodei utilizate si supratensiunile produse în circuit. 6. Conectarea serie si paralel a tiristoarelor Pentru realizarea unor convertoare de curent mare se utilizeaza diode si tiristoare conectate în derivatie, iar pentru tensiuni mari conexiune de tipul serie. 6.1 Conexiunea serie Un circuit având doua tiristoare conectate în serie este prezentat în fig.8. Problema principala a acestei conexiuni consta în repartizarea egala a caderilor de tensiune pe cele doua tiristoare, indiferent de regimul de functionare, adica: În stare blocata rezistenta anod-catod a tiristoarelor este de odinul M? si poate diferi destul de mult, chiar pentru tiristoare din aceeasi serie. Acest lucu poate conduce la depasirea tensiunii inverse VRRM pentru unele din tiristoare, în timp ce altele sunt mai putin solicitate. În regim stationar evitarea acestui inconvenient se realizeaza prin montarea în paralel a rezistoarelor de valoare egala Rp, având o rezistenta de ordinul KΩ, rezistoare care asigura egalitatea din relatia (22). Intrarea în conductie este caracterizata prin aceeasi valoare a curentului I. Daca unul dintre tiristoare are un timp de întârziere td mai mare, evident ca puterea disipata în acesta va creste si solicitarea termica va fi inegala. Simultaneitatea intrarii în conductie este favorizata daca comanda este identica, produsa de acelasi ?generator?, iar impulsurile sunt de tip tare. Având în vedere valoarea mica a timpului de intrare în conductie, tON, de ordinul μsec, efectul termic produs de nesimultaneitatea intrarii în conductie este neglijabil, nefiind necesare masuri suplimentare de protejare. Iesirea din conductie poate fi nesimetrica ca urmare a timpilor de recombinare diferiti: În acest caz este posibil ca unul din tiristoare sa se blocheze mai repede preluând întreaga tensiune U de alimentare, ca urmare a faptului ca al doilea tiristor se afla înca în intervalul de stocare. Având în vedere si supratensiunea de comutatie VRM , solicitarea este mult peste limitele admisibile. Pentru a se evita acest lucru se prevad doua masuri: circuite de protectie individuale R-C, dimensionate cât mai riguros cu putinta; prevederea bobinei L în serie cu tiristoarele pentru a întârzia scaderea curentului prin circuit, astfel încât sa existe timpul necesar pentru lucrul circuitelor de protectie R-C si a favoriza recombinarea purtatorilor. Se realizeaza în mod frecvent retele cu mai multe tiristoare în serie pentru convertoarele de înalta tensiune din energetica. 6.2 Conexiunea derivatie Problema principala a conexiunii derivatie, fig.9, consta în echilibrarea repartitiei curentului prin cele doua tiristoare, adica: Problema este relativ dificila ca urmare a dispersiei caracteristicilor curent-tensiune a tiristoarelor, precum si a variatiei acestora cu temperatura. Astfel în fig.10 sunt prezentate aceste caracteristici pentru doua tiristoare. Functionând la aceeasi tensiune anod-catod, VON, datorita diferentei între caracteristici curentii prin cele doua tiristoare sunt diferiti, având valorile I1 si I2. Curentul I1 fiind mai mare decât I2 , tiristorul T1 se încalzeste mai mult si caracteristica lui se modifica dupa T1?, putând produce o dezechilibrare mai mare a curentilor, de la I1 la I1? , fenomenul conducând la amorsarea termica a tiristorului T1. Pentru a se dimunua acest efect se iau mai multe masuri: alegerea unor tiristoare cu caracteristici cât mai apropiate, utilizând asa numita împerechere; plasarea tiristoarelor pe radiatoare comune pentru a evita variatia diferita a caracteristicilor cu temperatura; realizarea conexiunilor între punctele A si B, fig.11, de rezistenta egala. Chiar si în aceste conditii ramâne posibilitatea unor dezechilibre, motiv pentru care la dimensionarea tiristoarelor se adopta un curent mai mare decât cel real. Dezechilibrele pot apare si în regimurile dinamice de intrare si iesire din conductie, efectele fiind tot de natura termica. Solutia cea mai utilizata în prezent consta în conectarea tiristoarelor prin divizoare anodice, solutie exemplificata pentru doua tiristoare în paralel prin fig.11. Divizorul anodic este format din doua bobine L, identice si având cuplajul mutual M < 0. 7. Dispozitive semiconductoare înrudite cu tiristorul Dispozitive semiconductoare înrudite cu tiristorul sunt triacul si diacul. Triacul este un dispozitiv analog cu doua tiristoare montate în paralei si în antifaza realizate pe acelasi cristal de siliciu. Are o singura poarta si poate fi amorsat atât prin impulsuri pozitive cât si negative. Spre deosebire de tiristor, triacul conduce curentul în ambele sensuri si de aceea se utilizeaza cu precadere în circuite de ca. neredresat. Diacul reprezinta o dioda cu conductie în ambele sensuri. Caracteristica curent-tensiune se aseamana cu aceea a doua tiristoare montate în paralel si în antifaza fara poarta. Amorsarea curentului se face prin depasirea pragului (UBR) de întoarcere al caracteristicii. Se utilizeaza la comanda tiristoarelor si triacelor. Tiristorul GTO Tiristorul obisnuit, ca urmare a proprietatilor sale de a suporta tensiuni si curenti mari, este comutatorul static aproape ideal pentru convertoarele de mare putere. Inconvenientul esential al acestui dispozitiv consta în imposibilitatea de a comanda pe poarta blocarea conductiei. Plecând de la tiristorul obisnuit s-a dezvoltat tiristorul GTO, cu blocare pe poarta, care preia o serie din avantajele tiristorului obisnuit, introducând însa si o serie de compromisuri. 8. Aplicatii practice Una dintre aplicatiile cele mai frecvente ale tiristorului este redresarea comandata. În fig.12 este prezentata o schema simpla pentru aceasta aplicatie. La intrarea circuitului se aplica o tensiune alternativa periodica, u, a carei amplitudine este mai mica decât tensiunea de strapungere. Pe poarta se aplica impulsuri pozitive, uc, cu aceeasi perioada ca si a semnalului comandat. Daca în momentele aplicarii impulsurilor exista corelatia corespunzatoare între marimea tensiunii comandate si amplitudinea impulsului de comanda, tiristorul se va deschide si prin circuit va începe sa circule curentul i care urmareste forma tensiunii u (admitem faptul ca nu avem elemente reactive care sa produca defazaj). La schimbarea polaritatii tensiunii de intrare curentul se va ?stinge?. Apoi, procesul se repeta periodic. Formele de unda ale celor trei semnale sunt prezentate în fig.12b. Curentul prin circuit va avea forma unui semnal redresat monoalternata cu un factor de umplere sub 50%. Marimea factorului de umplere poate fi modificata atât prin modificarea defazajului dintre semnalul de comanda si semnalul redresat cât si a amplitudinii sale, astfel încât în momentul aplicarii unui impuls de aprindere sa fie îndeplinita conditia de amorsare. 9. Exemplu practic: 10. Câteva exemple de tiristoare: Bibliografie [1] - "Diode si tiristoare de putere - Performante" - Bodea; Dan; Iosif, Editura Tehnica, Bucuresti, 1989 [2] - "Initiere in tiristoare" - J.H.Bernhard B.Knuppertz, Editura Tehnica, Bucuresti, 1974 [3] - "Electronica de Putere", Note de curs.
  7. 1. Definiţie, structură şi simbol Triacul este o diodă bidirecţională, o componenta semiconductoare care înlocuieşte doua tiristoare montate în antifaza, în aceeaşi pastila semiconductoare si care este prevazută cu o singura poartă (sau grilă, notată cu G) şi cu doua borne pentru curentul principal notate cu A1 şi A2. Structura interna a unui triac este prezentata în figura 1, iar schema echivalenta a acestuia în figura 2. Triacul poate fi adus în stare de conducţie printr-un semnal pe poartă care poate fi pozitiv sau negativ faţă de A1 sau A2. Faţă de tiristoare, triacul prezintă avantajul că poate fi trecut în stare de conducţie, atât în semiperioada pozitivă, cât şi în semiperioada negativă a curentului alternativ. Modul de reprezentare a triacului în scheme este redat în figura 3. Pentru definirea caracteristicii curent-tensiune a triacului se considera ca referinţă borna A1 (figura 2). Când terminalul A2 este pozitiv in raport cu A1, amorseaza tiristorul T1; când terminalul A2 devine negativ şi terminalul A1 joaca rol de anod, intra in conductie tiristorul T2, care amorseaza atunci când poarta este negativa in raport cu A1. (daca si potentialul portii G este pozitiv in raport cu cel al terminalului A Caracteristica curent-tensiune a triacului are forma din figura 4. Ca şi în cazul tiristoarelor, comanda pe poarta triacului se efectueaza prin tensiune continuua, alternativa sau in impulsuri. În absenţa semnalului de poarta, IG=0, se defineşte o tensiune de blocare, UBR; aceasta tensiune trebuie sa fie mai mare decât amplitudinea tensiunii alternative aplicate între cei doi anozi A1 şi A2 ai triacului, pentru a putea exista un control prin poarta asupra triacului. Ca şi în cazul tiristoarelor, comanda pe poarta triacului se efectuează prin tensiune continuă, alternativă sau în impulsuri. Din caracteristica curent-tensiune a triacului rezulta că, pe masura ce creşte curentul de comanda aplicat pe poarta, triacul poate bascula la tensiuni din ce în ce mai mici. Triacul este blocat în ambele sensuri atât timp cât IG=0 şi tensiunea aplicată între A1 si A2 nu depaseşte UBR. Datorita structurii mai complexe a triacului, funcţia de comanda a porţii se exercita în patru moduri distincte, prezentate in figura 5, moduri cunoscute şi consacrate în limbajul tehnic de specialitate ca ,,functionarea în patru cadrane��. Sensibilitatea la comanda a triacului este maxima în cadranul I, medie în cadranul III şi minima în cadranul IV. Altfel exprimat, sensibilitatea comenzii este maxima când ambele tensiuni aferente terminalelor A1 si A2 sunt pozitive, ceva mai mica este atunci cand ambele sunt negative, iar sensibilitatea este cea mai mica atunci cand tensiunea de poarta este pozitivă, iar tensiunea anodica este negativă (A2 negativ fata de A1). Ca şi tiristoarele, triacul amorseaza la depaşirea unei anumite tensiuni anodice, dar pentru ambele polaritaţi ale acestuia. Aceasta proprietate ii asigura o autoprotectie interna fata de tensiunile tranzitorii care pot aparea in circuitul în care se gaseşte: la apariţia supratensiunilor, triacul amorseaza de la sine în loc să se strapunga. Daca aceasta amorsare este necontrolata, atunci ea poate fi nedorita pentru sarcina si trebuie luate masuri pentru eliminarea supratensiunilor pe triac care pot produce amorsarea lui. 2. Circuite de comandă pentru triace Utilizarea triacului in contactoarele statice - dispozitive electronice care servesc pentru închiderea sau deschiderea circuitelor electrice de curent alternativ sau de curent continuu - impune prezentarea modalitatilor de realizare ale comenzilor poarta cu particularitatile specifice fiecarui tip de comanda. In figura 6 este prezentat un contactor static cu triac. Intrarea in conductie a triacului se face la cateva microsecunde dupa aplicarea semnalului de comandă pe poartă. Ieşirea din conductie a triacului se produce în momentul anularii naturale a curentului din circuitul principal, în cazul sarcinilor pur rezistive acest moment avand loc in momentul trecerii prin zero a tensiunii alternative. Comanda triacului se poate face cu ambele polaritati ale semnalului aplicat intre anod si catod ( terminalul A1), pentru ambele polaritati ale tensiunii dintre anod si catod (intre terminalele A2 si A1). Exemple de circuite de comandă pe poartă a triacului sunt prezentate în figura 7, unde Q1...3, reprezintă cadranele de funcţionare a triacului. Grupul RC în paralel pe triac acţioneaza în sensul eliminarii supratensiunilor care ar putea produce autoamorsarea, acest grup constituind un divizor de tensiune, împreuna cu sarcina, impedanţa interna a sursei de supratensiune şi impedanţa conductoarelor de alimentare. Totodata grupul RC realizeaza şi o reducere a vitezei de creştere a tensiunii pe triac. Prezenţa grupului RC este indispensabila în cazul sarcinilor inductive, la care ieşirea din conducţie a triacului se poate produce în apropierea maximului semialternantei urmatoare a tensiunii de alimentare, când pe triac apare brusc tensiunea sursei de alimentare din acel moment. Limitarea vitezei de creştere a tensiunii este realizata de capacitatea C, iar rezistenţa R reduce curentul de descarcare al capacitaţii în momentul amorsarii triacului şi totodata realizeaza amortizarea circuitului oscilant alcatuit de inductanta sarcinii şi capacitatea C. Amorsarea unui triac poate fi obţinută acţionând asupra porţii în curent continuu, prin curent alternativ, redresat sau prin impulsuri. În figura 9 este prezentat un contactor static cu un triac, cu functionarea de tip închis-deschis, la care comanda se face de la o sursa de curent continuu. Dacă comutatorul J1 este deschis, pe poarta nu se aplica curent şi triacul este blocat. Închizând intrerupătorul, tensiunea continua de polarizare furnizeaza un curent de poarta prin intermediul rezistentei R2. În vederea obţinerii unei sensibilităţi de comanda mai mari, tensiunea aplicată porţii trebuie să fie negativă. În figura 10 este prezentat un contactor static în care amorsarea triacului se realizează în curent alternativ, prin intermediul unui transformator în scurtcircuit. Contactul J1 fiind deschis, impedanţa vazută la bornele primarului este impedanta de mers în gol a transformatorului, de valoare mare, deci tensiunea pe rezistenta R este mica. Prin închiderea lui J1, la bornele primare se vede impedanţa de scurtcircuit a transformatorului, de valoare mica, deci pe R apare o tensiune mare, care va comanda triacul. În figura 11 este reprezentată schema unui contactor cu un triac cu o functionare de tip închis-deschis, a carui amorsare se face cu un semnal alternativ de o frecvenţă de 2...6 kHz. La aceasta valoare a frecvenţei rezultă o secţiune a miezului transformatorului mult mai mică decât la 50 kHz. Figura 12 prezintă o alta schemă de amorsare în curent alternativ. Când comutatorul J1 este deschis, triacul este blocat. La închiderea comutatorului, la inceputul fiecarei alternanţe tensiunea între bornele A21 creşte rapid, astfel că în momentul când atinge valori de 5...6 V, prin rezistenta R este injectat un curent de poarta suficient pentru a amorsa triacul. La amorsare, tensiunea între bornele A2 si A1 scade la aproximativ 1,5-2 V, blocând curentul de poarta; triacul amorsat va ramane în conducţie până la sfârşitul semialternanţei respective, când triacul se blochează. Procesul se repetă în timpul semialternantei urmatoare, triacul reamorsându-se imediat la începutul acesteia. Atât timp cât întrerupâtorul I este deschis, triacul este continuu în conducţie şi toata tensiunea retelei se gaseşte practic pe sarcina Z. În figura 13 este prezentata o schema de comanda a triacului in curent alternativ redresat. În acest caz, deoarece curentul de poartă circulă numai în timpul unei semialternanţe, triacul este amorsat numai în timpul alternantei pozitive şi este blocat în timpul alternanţei negative. Aceasta schema de comanda confera triacului un mod de functionare similar cu cel al tiristorului. În figura 14 sunt indicate două modalitaţi de comanda ale triacurilor folosind tranzistoare. În cazul figurii 14.a, comanda tranzistorului care amorseaza triacul se face prin curent, iar în cazul figurii 14.b, comanda se face prin poarta triacului se injecteaza un curent negativ, ceea ce asigura o sensibilitate marită de comandă. Modul de funcţionare al contactorului depinde de felul semnalului aplicat pe bazele tranzistoarelor. 3. Funcţionarea pe sarcină rezistivă şi inductivă a triacului 4. Aplicaţii În figura 15 este prezentat o modalitate de utilizare a punţii redresoare în aplicaţiile cu triace, iar în figura 16 construcţia unui releu solid state. O aplicaţie utila electronistului amator este un "dimmer light", prezentat în figura 19. 5. Considerente practice Triacele se construiesc în diferite capsule, asemenea celor prezentate mai jos: Bibliografie "Practica Electronistului Amator", Editura Albatros, 1984 "Dispozitive si circuite electronice", Editura Fundatiei Universitare "Dunărea de jos" din Galaţi, autorii Mircea Iliev, Rustem Popa. Colectia revistei Tehnium Diverse website-uri de profil
  8. Salut pe toata lumea din nou, Haideti ca m-am impotmolit putin in operarea PC-ului. Ma intereseaza sa-mi spuneti cu ce program as putea sa fac o imagine la un folder de pe HDD. Sa zicem ca in folderul ala sunt mai multe fisiere, un joc spre exemplu. Parca stiam ceva de NERO dar nu stiu cum se face, am gasit doar optiunea de BURN IMAGE, dar nu asta caut!!!!!!!!!!!!!
  9. Hei, acum nu stiu daca e tocmai bine ca am postat aici, dar as vrea sa fie analizata aceasta cerere a mea. Ma gandeam, recitind topicul cu KIT231, ca nu ar fi rau, dupa ce face cineva niste teste cu kitul in cauza, ii prezinta o schema, se posteaza pareri, sa se doneze kitul respectiv unui utilizator a forumului. Ce parere aveti ???????? Spre exemplu, ar trebui sa creem un criteriu de alegere a utilizatorului respectiv dar care ar fi asta ???? Cateva idei va rog. Dar pana la idei sa vedem ce spune adminul si moderatoriii....
  10. La multi ani tuturor pe 2009, uitasem sa precizez asta in posturile anterioare pe acest an!!!!!!!! Scuze! Acest topic il dedic sectiunii noi create numita GAMES. Pana acum, adminul a postat numai 9 jocuri dar sper ca pe viitor sa se adune mai multe. Si daca tot veni vorba de jocuri, tocmai am intrat in Games si am jucat jocul ala cu aterizarea pe luna. Mi-am batut capul 30 minute si tot n-am reusit sa trec de un stagiu. Cine a reusit si cum, chiar il rog sa-mi spuna!! p.s. rog adminul sa faca acest topic "important".
  11. Stiu ca pare un topic cam... nepotrivit, dar vroiam sa stiu cam de cate tipuri sunt rulmenti, unde se utilizeaza sau cum se adopta pentru o anumita aplicatie ? Si daca tot am deschis topicul asta, aveam mai demult o nelamurire legata de rulmenti si anume: cum se determina numarul de bile din rulment, marimea acestora s.a.m.d ? P.S. Cand aveam vreo 10 ani si cand jucariile in Romania comunista nu prea existau, tin minte ca impreuna cu niste prieteni de bloc ne-am facut sau mai bine zis improvizat o masinuta pentru carting, unde am utilizat vreo 8 rulmenti, cate doi pe fiecare cap de osie (cu doua osii in total). Acum vremurile s-au mai schimbat iar la magazinele de specialitate gen Metro, Carrfour s.a. gasim pentru copii nostri astfel de masinute. Apropo, pentru cine se mai uita pe Discovery channel, era o emisiune, acum nu stiu daca mai e, unde sa facea un concurs intre doua echipe care erau puse sa construiasca ceva utilizand resturile unor masinii ! Mai este emisiunea asta ?
  12. Va salut pe toti, La masina mea am cutie de viteza manuala si tocmai azi am discutat la servici cu un coleg despre cutii de viteze. El tot mizeaza pe cele automate, ca sunt mai elegante si vezi Doamne, cica nu se strica asa repede, ceea ce eu nu prea cred!!! Nu sunt mecanic auto dar tare as vrea sa aud parerea unuia ? Cei drept, sotiei mele am sa-i cumpar o masina si nu prea sunt decis de care ? Cutie de viteza automata sau manuala ? Vreau sa va mai spun ca am condus o masina cu cutie automata si mi s-a parut mult mai usor de condus decat cele cu cutie de viteza manuala. Acum, voi ce spuneti sau de care v-ati cumpara ?
  13. Aici as dori sa postam site-uri utile care au legatura atat cu electronica cat si mecanica, deci acele site-uri web care ne ajuta la realizarea unor roboti sau aplicatii robotizate, linii tehnologie de ansamblare etc. Un site util care cred ca va descreti fruntea multora, mai ales celor pasionati de ROBOTICA, este acesta: http://www.colossus2.pointclark.net/ p.s. rog adminul daca vrea sa faca acest topic Sticky. mersi.
  14. Dupa cum stiti admin-ul a postat articolul despre proiectare amplificatoarelor audio, cu o exemplificare de calcul pentru un amplificator simplu de casti. Articolul este aici: http://www.tehnium-azi.ro/articles.php?art...10&rstart=0 iar comentariile aferente au inceput deja sa curga. P.S. Nu stiu cine este danromeo acolo dar a facut cateva observatii bune, pentru care ii multumesc si cred multumim. BAFTA si nu ezitati sa comentatii, daca este cazul: aici sau acolo. donpetru, corecteaza te rog in titlu: articole - articol. Mersi.
  15. Salutare la toata lumea, De curand am avut o problema cu un HDD de 160Gb, pe IDE, Western Digital. L-am cumparat acum circa un an in urma - este si in garantei - si culmea, culmilor, pur si simplu nu vrea sa se mai deschida partitia HDD - eu ii facusem doar una. Va mentionez ca il utilizam cu un alt HDD tot pe IDE dar celalalt numai de 40Gb. Cel de 160Gb este slave. Bios-ul il vede dar cand i-am dat SCAN DISCK cu Acronis, acesta imi afiseaza un mesaj de genul: Corupte data table. De fapt, acelasi mesaj il afiseaza si Windows atunci cand se deschide, deci atunci cand incepe el sa scaneze HDD-uri care i se pare ca nu sunt OK. Intrebare intrebatoare: credeti ca mai am vreo sansa sa recuperez datele de pe HDD ? Nu de alta, dar nu as vrea sa-l schimb daca e in garantie si sa nu recuperez datele - macar cele care ma intereseaza ? Daca i s-a mai intamplat cuiva chiar il rog sa-mi spuna ce trebuie sa fac. p.s. Stiu, era util din cand in cand un back-up dar uite ca nu m-am gandit...
  16. Pentru inceput, rog adminul sa faca acest topic Sticky. Cred ca va trezi interesul multor utilizatori de aici in colo si va reprezenta o carte de vizita pentru toti cei care posteaza aici. Asadar, as dori sa adunam aici amintirile voastre incepand cu primul montaj electronic realizat si pana in prezent. Reusite in domeniu, esecuri, cine sau ce va trezit interesul pentru acest hobby numit electronica, daca ati facut montaje fara sa stiti mai nimic de functionarea acestora, cum ati invatat, vremuri de odinioara pentru cei mai in varsta - chiar ii rog sa posteze amintirile lor - si cate si mai cate care momentan nu imi vin in minte dar sper cu ajutorul vostru sa gasim completarile de rigoare pentru a face acest topic un fel de "remember the time" si nu numai. Dar, pentru ca am deschis acest topic, haideti sa va spun cum m-am molipsit eu de acest microb numit electronica. Totul a inceput acum 20 ani in urma, cand eram la liceu in clasa 9. Am descoperit la vremea respectiva intr-un laborator de la liceu industrial cateva, nici nu stiu ce erau pe vremea respectiva... tranzistoare. La scurt timp, deci cam in 3 luni de zile, m-am lovit si de partea practica. Maistru cu care faceam practica avand pe caiet cateva schema simple de radiouri m-am gandit sa fac primul radio, era parmise din 3 tranzistoare, simplu si se alimenta la 6 sau 9V. Dupa aceea, tin minte, ca la cererea unor colegi de liceu, am mai facut cateva exemplare. Au fost si circuite care nu mi-au iesit din prima dar lucru asta m-a ambitionat si mai mult. Am facut tot felul de montaje care le vedeam prin reviste, inclusiv revista Tehnium. Dupa aceea veni moda, daca nu era deja, a realizarii statiilor de amplificare. Atunci le spuneam statii. Toti vroiau sa dea baierame si cum unele statii romanesti mai cadeau din cand in cand eram nevoit sa le repar si uneori sa le modific. A fost o experienta practica din care am invatat multe. Atunci, incercasem si schema Quad-ului 405, care nu prea m-a impresionat (posibil din cauza AO-ului de slaba calitate utilizat). A urmat si ani de studentie unde incepusem sa experimentez diferite scheme de aparate de masura si bineinteles incepuse sa se contureze vremea microprocesoarelor - cel putin in Romania deoarece sindromul asta aparuse prin afara inca din anii '80. Nu stiu daca mi-a scapat ceva dar cred ca expunand cu toti aici propria experienta, cu montaje reusite si nereusita, sa dam un imbold tuturor celor care vor sa se apuce de electronica. Si din pacate astazi sunt din ce in ce mai putin sau mi se pare mie!
  17. Ce parere aveti despre experimentul de la Geneva. Pana la urma, se va demonstra printre altele existenta materiei negre sau nu ? Citez: Experimentul secolului, care ar putea demonstra geneza omenirii, naşte controverse puternice ?n toată lumea. Unii oameni de ştiinţă recunosc că, ?n cazul unui eşec, efectele ar putea contribui la sf?rşitul lumii. Dacă va fi un succes ?nsă, rezultatele sale vor fi cel puţin la fel de importante ca primul pas al omului pe Lună. Un lucru este sigur, m?ine nu va fi sf?rşitul lumii. Doar o zi a mai rămas p?nă la experimentul secolului, la care s-a lucrat 15 ani. Experimentul ar putea oferi informaţii preţioase despre formarea Universului, simul?nd o explozie de tipul Big Bang. La CERN - Centrul European pentru Cercetări Nucleare de la Geneva, va fi pus ?n practică un proiect la care 10.000 de savanţi din peste 70 de ţări au lucrat mai bine de 10 ani. Aproape o sută de rom?ni se află printre ei. ?n camera de comandă a detectorului Atlas, 1500 de cercetători sunt antrenaţi să prelucreze milioanele de informaţii care vin ?n fiecare secundă. Printre ei şi 30 de rom?ni. Călin Alexa este unul dintre cercetătorii care lucrează la prelucrarea informaţiilor str?nse de unul dintre cele patru detectoare, pe nume Atlas. El a explicat pentru Realitatea TV cum va decurge experimentul de m?ine. VEZI VIDEO Mihai Caprini, un alt cercetător rom?n care şi-a adus contribuţia la realizarea acestui experiment, susţine că evenimentul de m?ine nu pune ?n pericol viitorul omenirii. ''Energiile care se vor produce ?n RHC sunt ?ntr-adevăr mari, dar sunt mult mai mici dec?t cele obţinute ?n mod natural de razele cosmice, care ajung pe Păm?nt şi se ciocnesc. Este posibil să apară găuri negre datorită ciocnirii razelor cosmice sau a protoniloR, dar ele vor fi at?t de mici ?nc?t se vor anihila extrem de repede, iar ?n final nu va fi niciun pericol'', susţine cercetătorul rom?n Mihai Caprini. VEZI VIDEO Protonii vor pleca ?n cursă m?ine la ora 10. Vor trece printr-un tunel de 27 de km lungime şi vor face 11.000 de ture ?ntr-o singură secundă. ?n momentul ?n care se vor ciocni, vor produce o mie de milioane de particule, iar patru aparate, de mărimea unor catedrale, vor detecta şi selecta aceste particule. Sursa: Realitatea TV
  18. Am citit de curand, chiar si cand am fost in concediu, cateva subiecte in ziarele de profil despre mistere. In unul din ziare era tratat subiectul sau fenomenul OZN, atat de disputat de peste 50ani. E un subiect, cred eu, potrivit sectiunii DISCUTII LIBERE si de aceea, as dori, punand in miscarea imaginatia voastra de electronisti si nu numai, sa vb. de faptul cum v-ati imagina voi miscarea acestui "vehicul spatial", sfideaza legile gravitatie, de cine este construit (pamanteni, extraterestrii etc ?) si bineinteles alte supozitii ale voastre, poate sa fie si hilare ale acestui fenomen. p.s. nu ma pasioneaza acest fenomen dar cred ca pentru orice pamantean misterul a reprerezentat un subiect foarte interesat care le-a captat tuturor atentia. deci, ce spuneti ? ma duc sa trag o pipa.
  19. Hai sa-mi spun si eu punctul de vedere pana si-l spune donpetru pe al lui. criss, sunt frumoase imaginile alea cu modulele alea electronice dar in nici un caz nu cred ca le-ai construit tu ?????????????????? De fapt, nici nu le-ai proiectat - e ca si cum as face eu niste poze la un convertizor de frecventa ABB desfacut si apoi le prezint aici si reclam ca l-am facut eu. Rusine sa-ti fie! Cred ca din cauza asta ti-a dat donpetru o liniuta in bara de warn. Referitor la imaginile cu modulele alea electronice. Ca sa faci asa ceva trebuie multa dar multa gandire (si mult timp pierdut) si cel putin doua persoane care sa se ocupe unul de partea hardware si unul de partea de soft (ma refer la invertorul de sudura in special). In plus, mai trebuie realizate si cateva prototipuri. Apoi mai apar o serie de semne de intrebare (enumar doar unul): care este principiu de calcul pe baza caruia ai ales caracteristicile tehnice ale tranzistoarelor de putere a invertorului de sudura ? Am impresia ca nu poti sa raspunzi la intrebarea asta dar sa vedem! In plus, sunt cam ironice raspunsurile tale si am impresia ca ne iei peste picior pe unii de aici, de pe forum. Rusine sa-ti fie! vezi sa nu te pasca BAN-ul daca continui asa.
  20. Ma intereseaza un program pentru egalizat nivelul sonor la melodii ca dupa aceea sa le pot inscriptiona pe disc si asculta fara a avea neplaceri de genul: o melodie se aude mai tare ca alta fara sa fi intervenit deloc la volum. Am auzit pe cineva ca Nero ar fi bun pentru asa ceva dar nu sunt sigur si chiar daca as fi cunoscator nu as stii sa-l utilizez (un tutorial, ceva...???). Daca stiti eventual si alte programe. Multumesc anticipat.
  21. LA MULTI ANI donpetru, sanatate si tot ce iti doresti. Uitati domnilor, a inceput Sf. Petru - e putin trecut peste miezul nopti. Haideti sa dam o nota religioasa acestui topic si pe langa urarile de mai bine adminului, sa vorbim si despre acesta sarbatoare.
  22. Am incercat sa ma autentific iar forumul mi-a afisat o erroare, ceva de genul ca IPS Data base internal error, dar dupa aceea si-a revenit. Cred ca sunt momente cand se afiseaza aceasta eroare, as dori sa stiu daca si la ceilalti utilizatori li s-a intamplat lucru asta, iar daca da, rog adminul sa ia masuri. P.S. Mi se pare mie sau s-a redus numarul de vizitatori pe forum !!!!!!!!!!!!! Care o fi motivul!!!!!!!! Cineva suparat !!!!!
  23. Dupa ce am deschis topicul ce decodarea telefoanelor mobile m-am gandit ca nu ar fi rau sa deschid un topic unde sa ne expunem propriile pareri si/sau recomandari vis-a-vis de alegerea telefonului mobil personal, implicit sa le zic asa, criteriile de alegere. Bine, in primul rand, cred ca majoritatea v-ati uitat in buzunar. Si eu la fel !!! Dar daca pretul nu a fost asa de important, sa zicem, ce va facut sa alegeti actualul telefon mobil. Eu am actualmente un Motorola V360 dar tin sa va spun ca ma gandesc foarte serios sa-l schimb. Nu stiu, astea cu clapita am impresia ca se strica cam repede !!!! Voi ce spuneti ?
  24. Am deschis topicul asta deoarece as dori sa aflu de la cei mai initiati in domeniu asta cum se procedeaza sau ce trebuie sa faci ca sa decodezi un telefon mobil ? Ce implica operatia s.a.m.d Deci, as dori cateva explicati asa pentru incepatori. Nu ma pricep la asa ceva dar cred ca e buna ideea sa adunam intr-un sigur topic aceste notiuni, clasificate, daca se poate in functie de model sau marca de telefon mobil in parte. Daca stiti vreo schema pentru interconectarea mobilului la PC pentru decodare sau program, atunci postati aici. Deci, astept opinii si rog adminul sa faca acest topic Sticky... daca se poate.
  25. care credeti ca este pretul potrivit si carui tip de kit i se potriveste mai bine? spre ex: un kit cu TDA2003 nu ar trebui sa fie mai mare de 10 lei, nu ?
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.