Sari la conținut

ola_nicolas

Editori
  • Număr conținut

    1.760
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    74

Orice postat de ola_nicolas

  1. Uite aici un transformator de sudare cu 37 V. Sursa este Agenda Electricianului - ed. 1986, pagina 262. Si se poate spune ca a fost usurat foarte mult atat de spire in plus. cat si prin micsorarea diametrului sarmei fata de ceea ce prevad normele tehnice. Asta se vede si din faptul ca are o durata activa de numai 30 %.
  2. Ba nu l-am stabilit de loc. Este mai rau decat credeam. Te-am trimis la o documentatie de 2 pagini ca sa citesti domeniul tensiunilor in gol, ai citit cu totul si cu totul altceva, si in ignoranta ta incerci sa-l contrapui ca argument. In cartea tehnica a invertorului LV-300, se da domeniul 28... 32 V pentru tensiunea de sudare in sarcina. Am sa incerc sa gasesc ceva material de la triodina de sudare, unde tensiunile sunt mai mari, si care este mai aproape de invertorul static decat traful de sudura.
  3. Scoala generala nr. 6 din Constanta, actualmente facultatea de Arte Plastice de pe malul marii. La Casa Pionierilor am renuntat sa ma mai duc (prin clasa a 8-a) cand am vazut ca ne punea sa realizam electromagneti pentru relee. Ca de altfel la fel cum procedezi si acuma Eu nu am facut glume cu nimeni. Am incercat doar s-ti atrag atentia la greseli de tot felul. Este in functie de ceea ce vrei sa obtii. Aceea este o recenzie de 2 pagini despre transformatorul de sudura. Exista documentatie mult mai serioasa.
  4. Din nou faci glume de prost gust cu mine. Tensiunea de amorsare standard este intre 70 si 80 V. Citeste aici: http://mircea-gogu.ro/pdf/Curs Masini electrice/capitolul_II.pdf la paginile 44 / 45 despre transformatorul de sudura, caracteristici externe si altele, despre care ti-am mai relatat si pana acum. Sursele de IT din televizoarele an/color cu CRT (de pana la aparitia "plasmelor") sunt surse in comutatie in regim rezonant. La inceputul televiziunii (anii '30... 40) au fost cu triode/pentode de mare putere lucrand in regim de impulsuri, apoi s-a trecut la cele tranzistorizate. Inainte de a aparea comutatia statica cu tranzistoare si/sau dispozitive semiconductoare (incepand probabil de prin anii 1900... 1910) au existat scheme de alimentare in comutatie cu electromagneti. Am si o carte in biblioteca mea electronica despre aceste tipuri de comutatoare "statice". Cand voi avea timp am sa o caut si am sa pun pe forum un linc catre saitul de unde se poate descarca aceasta carte. Imi amintesc ca intr-una din clasele gimnaziale, maistrul instructor care asigura orele de practica, ne-a pus sa realizam un dispozitiv electromagnetic in comutatie. Nu l-am utilizat in scheme de alimentare, ci doar ca material didactic. Era practic un fel de flip-flop fara tranzistoare, sau tuburi electronice. Cand l-am terminat am fost pur si simplu extaziat de ceea ce am reusit sa fac, caci nu eram mai mare decat in clasele 6 / 7.
  5. Tensiunea de 50 de volti este tensiunea de testare dupa fabricare in laboratoarele producatorului si nu neaparat o tensiune de sudura "industriala". Oricum ar fi acesti parametri indicati de producatorul electrozilor, ne dau informatii despre caracteristicile limitative ale procesului de sudare, oricare ar fi tensiunea in sarcina a invertorului. De aceea te-am si facut atent in repetate randuri ca amperajul in circuitul electrodului, poate fi mai mare decat cel specificat de fabricant. Ai insa un "fix" pe care nu-l poti depasi.
  6. Din nou citesti din doua in doua randuri, sau din trei in trei - nu stiu. Acea tensiune de 50 de volti este trecuta pe pachetul de electrozi si nu poate fi o tensiune in gol, deoarece in acest caz producatorul nu ar mai indica un domeniu de 60... 90 de amper pentru curent, ci de 0... 0 A. Daca tensiunea in gol ar fi catre 70 V, sau mai mare, asa dupa cum indica unele carti tehnice, atunci tensiunea in sarcina, s-ar putea apropia probabil de 50 V avand in vedere diagrama de variatie a caracteristicii externe. Din nou faci glume de prost gust. Oricat de scazut ar fi nivelul unei discutii tehnice, asemenea "glume" nu se fac. Amperul are o definitie fizica exacta si nu exista "amperi falsi", sau "amperi chinezesti", sau oricum vrei sa-i mai numesti. Daca vrei sa te retragi de pe acest forum, sau de pe altul, nu cred ca ar fi un lucru rau, dupa modul in care iti tratezi partenerii de discutie. Cand am sa fac eu astfel de glume proaste cu tine, atunci sa-ti permiti "glume" de acest gen intr-o discutie tehnica pe orice forum.
  7. Pentru cei care nu au impresii si/sau idei preconcepute si care sunt capabili sa inteleaga explicatiile tehnice si sa-si modifice o eventuala imagine / idee pe care si-a facut-o anterior, as vrea sa spun ca arderea unui electrod in urma amorsarii arcului electric la o instalatie de sudare, nu se datoreaza in exclusivitate curentului (amperajului) prin circuitul electrodului de sudura. Procesul de sudare, este unul complex si presupune topirea locala a metalului de sudat. Pentru topirea locala, trebuie sa se cheltuiasca o anumita cantitate de energie (in Joule) in functie de proprietatile fuzibile ale materialului de sudat. Daca se imparte energia (in Joule) la timpul de functionare (in secunde) al procesului de sudare, rezulta puterea activa (in Watt) de care trebuie sa fie capabila instalatia de sudare. Aceasta putere se obtine daca inmultim tensiunea la bornele instalatiei cu curentul prin circuitul electrodului si cu factorul de putere al instalatiei de sudare. Pe pachetele de electrozi, diferitii producatori, dau informatii despre puterea necesara la iesirea aparatului de sudare care urmeaza a fi utilizat. Reiau aici exemplul cu electrozii de 2.5 mm, pe pachetul carora producatorul a inscris domeniul de curent de 60... 90 A utilizabil intr-o instalatie de sudare avand o tensiune la borne (in sarcina) de 50 V. S-a utilizat un interval de curent, deoarece cu acelasi electrod se pot suda materiale cu gabarite diferite. Astfel, cu valorile mai mici, se vor suda piese usoare, de mici dimensiuni, in timp ce valorile mari (catre 90 A) se utilizeaza la piesele mai mari. Daca consideram un factor de putere (des intalnit in practica) de 0.8, atunci puterea activa necesara topirii locale a metalului de sudat este situata in intervalul 50x60x0.8 = 2400 W si 50x90x0.8 = 3600 W pentru electrodul cu diametrul de 2.5 mm mentionat. Daca nu utilizam factorul de putere, atunci calculele se simplifica, dar vom cunoaste doar puterea aparenta la bornele instalatiei de sudare, inmultind tensiunea cu curentul - 50x60 = 3000 VA si respectiv 50x90 = 4500 VA, prin care de asemenea ne putem face (cu aproximatie) o imagine asupra energiei cheltuite in procesul de sudare. Timp de mai bine de 100 de ani, sudarea s-a realizat cu aparate de sudare tipice, cum ar fi invertorul rotativ (triodina) in curent continuu si transformatorul de sudare in curent alternativ. In aceasta suta de ani, s-au pus la punct tabele de curenti necesari diferitelor tipuri de electrozi. Pentru aceasta insa a fost standardizata caracteristica externa cazatoare a unui aparat de sudare. Teoria (in special in Romania) a ramas cea de acum 20... 30 de ani, desi intre timp au aparut invertoarele statice de sudare, care sunt din ce in ce mai des utilizate in practica. Pentru a realiza insa caracteristica externa standard la un invertor static, acesta ar trebui sa aiba o anumita complexitate. Pretul unui astfel de invertor complex, nu ar fi insa accesibil oricui, si de aceea producatorii de invertoare statice de sudare au renuntat la a asigura aceasta caracteristica externa cazatoare standardizata, astfel incat exista diferente de la un invertor la altul (in ceea ce priveste caracteristica externa cazatoare) Astfel, prin utilizarea diferitelor invertoare, cu acelasi tip de electrod se poate suda utilizand valori diferite ale curentului (amperajului) prin circuitul electrodului. Intr-o alta ordine de idei, mie (cel putin) mi se pare ridicol ca cineva sa se apuce sa aprecieze curentul de sudare prin circuitul electrodului (100... 110 A) fara sa-l masoare in prealabil, facand niste analogii de genul "... gaureste tabla de 3 ...", dar "... nu gaureste tabla de 8 ...". Nu in ultimul rand, dupa aspectul probelor de sudare furnizate in postarea anterioara, apreciez ca parametrii caracteristicii externe cazatoare ai invertorului cu care s-a sudat, nu sunt bine stabiliti, hafturile de sudura din imaginile atasate fiind in mod evident de proasta calitate. Cu alte cuvinte, la tensiunea (in sarcina) de la bornele aparatului, trebuie in mod evident adoptat un curent de sudare mai mare, astfel incat puterea aparenta la iesirea invertorului sa fie cuprinsa intre 3000 VA si 4500 VA in functie de grosimea tablei si / sau masivitatea pieselor care se sudeaza.
  8. Eu nu ma cert cu nimeni. doar combat niste nonsensuri (ca sa nu le spun tampenii). Ultima postare a lui c_anicai, s-ar putea sa mi se adreseze mie, dar nu despre asta s-a discutat mai sus. Acum dupa ce si-a dat cu stangul in dreptul, face divagatiuni si incearca ocolisuri pentru a iesi din situatia jenanta de a nu sti ce masoara un voltmetru de c.c. si cum anume. Crede ca doar daca este filtrata, o tensiune continua este masurabila. Eu am purtat acest dialog pentru a evidentia procedurile corecte si nu de nevoia de a ma certa cu cineva, pentru ca in fapt nu prea am cu cine. Eu am mijloace pentru masurarea inductantelor si a capacitatilor (asta doar ca sa nu-si faca griji c_anicai) doar ca la masurarea tensiunii continue folosesc un voltmetru. Rezultatul este cel mai rapid si imediat utilizabil, fara calcule complicate. Despre ce anume se face cu un generator de functii, asta este (cred) in afara subiectului de fata.
  9. @c_anicai: Curentul continuu este curentul la care oricare dintre cele doua borne isi pastreaza in permanenta aceeasi polaritate. Voltmetrul (de curent continuu) face exact ceea ce "stie" mai bine sa faca - masoara media tensiunii la borne. Pana la urma, cred ca mai bine faci ca nu dai banii pe aparete de masura, carora nu le stii nici rostul si nici nu intelegi ceea ce pot sa faca. Tensiunea continua de la bornele invertorului se masoara ca in clipul video de mai jos.
  10. Alo! Domnule! Trezeste-te! Acolo este curent continuu. Tensiunea la borne, poate fi masurata cu un tester de 15 lei. Eu Am masurat-o cu: Ce zici, este bun?! Schema dupa care ai lucrat este aproximativ cea recomandata de producator pentru schemele cu IR2153 si nu este de loc de mirare ca a functionat, din moment ce este utilizata inclusiv la cuptoarele de topit metale prin inductie, si care asa dupa cum spuneam lucreaza cu curenti de peste 1000 A. Singurul lucru pentru care meriti felicitari (eu te-am si felicitat deja) este ca ai lucrat cu mijloace tehnice rudimentare si ca ai reusit in fine sa duci la capat lucrarea. In locul tau, eu as considera aceasta lucrare ca pe un inceput si m-as concentra in continuare pe dotarea proprie cu mijloace de masura si control si pe studiul individual in domeniu. Altfel nu poate fi considerata decat o intamplare. Eu cred ca chestiunile tehnice de baza, cum ar fi utilizarea teoremei conservarii energiei, nu este de loc banala. Se dovedeste ca nu o stapanesti in mod suficient. In rest, m-am cam saturat si eu de un astfel de dialog, in care interlocutorul nu face decat sa gaseasca noduri in papura, si foloseste concepte fara fundamentare stiintifica, precum "amperi chinezesti", etc.
  11. Nu prea cred ca ai inteles ce facea cel care a masurat, si ce anume a masurat acea persoana. Uite acel clip de pe youtoube incepand de la minutul 5 si 25 secunde: Tipul, avand experienta pe invertoare a reglat initial amperajul la 112 A. Cu alte cuvinte, stia precis ca nu va obtine nimic regland pentru un amperaj in intervalul 60... 90 A, si a reglat direct la o valoare in jurul a 110 A. A facut o proba initiala, din care a constatat ca nu obtine rezultatul la care se astepta al procesului de sudare, dupa care a reglat din nou (prin tatonare) la 130 A, valoare cu care a obtinut efectul scontat. Cam asa s-ar traduce acest clip video. Diferenta intre acest invertor (din clip) si invertorul meu, este aceea ca la iesire in gol operatorul a masurat (putin mai inainea stop-cadrului) 64 V, fata de 55 V la invertorul meu. Aceasta este de fapt ideea imprastierii aleatorii a caracteristicilor la produse de acelasi tip.
  12. Lumea este (vorbind d.p.d.v. economic) globalizata. Prosti or fi ei (?!) fie americani, fie rusi, fie europeni, sa nu cumpere componente chinezesti la 800 & tona si sa produca ieftin, urmand apoi sa vanda fiecare dupa politica lui de preturi?! Noi aici discutam despre norme si caracteristici tehnice. Pai hai sa facem o mica speculatie. Pe pachetul de electrozi scrie 60... 90 A la 50 V. Acesti parametri se subintelege ca au fost masurati in sarcina. Rezulta o putere aparenta (pentru electrozi de 2.5) de 3000... 4500 VA la iesirea invertorului. Pai daca in conformitate cu cartea tehnica avem in medie 30 V in srcina, atunci curentul real va fi 3000/30... 4500/30 = 100... 150 A. Realitatea este insa diferita. Asa dupa cum au indicat pe eticheta 70 V in gol, dar practic se regasesc 55 V, tot astfel este foarte probabil ca tensiunea in sarcina reala sa fie in jur de 23... 24 V, adica 23.5 V in medie. De aici rezulta un curent real pe sarcina (la electrod) de 3000/23.5... 4500/23.5 A = 128... 192 A. Acest rationament rezulta din teorema universala in fizica si in tehnica a conservarii energiei. Pai cei 181 de amperi ai mei se incadreaza in domeniul 128... 192 A. In practica, mai intervin inca, foarte multe alte lucruri, care fac ca intre doua produse de acelasi fel sa existe diferente, uneori notabile. Aceasta regula este cunoscuta in inginerie ca teorema ("clopotul") lui Gauss de imprastiere aleatorie a caracteristicilor tehnice reale. De aceea este necesar sa facem teste si sa masuram diferitii parametri intr-un mod cat mai exact. De fapt tu ne-ai informat in mod concret ca invertorul tau este o realizare cu totul intamplatoare, nestiind exact ce se petrece in "maruntaiele" acelui invertor. P.S. "Micul Fermier", este un brand apartinand firmei Dedeman si nicidecum denumirea invertorului avand codul LV-300. Atat pe eticheta produsului, cat si pe cartea tehnica se specifica denumirea importatorului roman, pe care nu o mentionez, pentru a nu face reclama neloiala.
  13. Hai sa terminam cu aberatiile si sa discutam ca doi oameni care au absolvit cursurile unor scoli. La mine acele cursuri sunt si de natura tehnica, fiind legate de specialitatea electromecanica. Nu putem aprecia curentul dupa sectiunea conductorului din secundarul transformatoarelor invertoarelor de sudura, din simplul motiv ca daca la trafurile statice de sudare se adopta densitati de curent de 3... 5 A/mmp, la trafurile invertoarelor aceasta densitate de curent este de cel putin 10 ori mai mare, datorita faptului ca au racire fortata prin ventilare. Pai ce parere ai (?!) despre serpentina unui inductor confectionata dintr-o teava de cupru cu diametrul de 8... 10 mm, utilizata la un incalzitor cu curenti de inalta frecventa, prin care care trec cateva mii de amperi, dar si un debit de apa de peste 50... 60 litri / minut, apa racita la randul ei (intr-un schimbator de caldura) de catre un curent de aer sub presiune provenit de la instalatii de aer instrumental - sau mai pe romaneste compresoare de aer. Acestea sunt norme tehnice practice pentru alegerea densitatii de curent prin infasurarile unui transformator, si nicidecum amperul "chinezesc", "rusesc", sau de oricare alta etnie.
  14. Mai degraba amperi rusesti. Asa dupa cum spuneam mai sus, marfa este ruseasca, nu chinezeasca. Dar probabil ca viata este prea scurta si (de grabiti ce suntem) citim informatia din doua in doua randuri, daca nu cumva din 3 in 3.
  15. Pai daca nu vrei sa masori si sa testezi, atunci pe ce baza "crezi" ca ceea ce spun eu este exagerat?! Am mai avut odata aceasta discutie. Eu detin de curand un al treilea aparat de sudura de tipul LV-300, un invertor de 300 A importat de la rusi si vandut de Dedeman sub licenta locala "micul fermier": https://www.emag.ro/set-aparat-de-sudura-micul-fermier-mma-300a-invertor-profesional-gf-0739-masca-sudura-automata-cu-reglaj-si-cristale-347/pd/D388N1BBM/?cmpid=86963&gclid=EAIaIQobChMI8K7u09Dv8QIVYQLmCh1VUQPiEAQYAiABEgKDfvD_BwE#product-gallery Sa nu mai zica cineva ca este o "chinezarie"! Pe panoul frontal, aparatul este prevazut cu un indicator numeric al amperajului. Dupa ce l-am achizitionat, am facut cateva teste simple cu el, ca sa vad care sunt parametrii de sudare cei mai buni. Am masurat tensiunea in gol, care este de 55 Vcc, desi pe eticheta originala se indica 70 V. Nu am masurat tensiunea in sarcina, deoarece este o chestie destul de complicata, aceasta fluctuand in mod continuu, dar am luat de baza valoarea de 28... 32 V inscrisa in cartea tehnica care insoteste aparatul la vanzare. Am cumparat un pachet de electrozi de 2.5 mm, pe care sunt inscrisi parametrii 60... 90 A la 50 V. Am reglat initial aparatul pe indicatia de 90 A (valoarea maxima inscrisa pe pachet) si am constatat ca procesul de sudare este practic imposibil, din cauza ca electrodul se lipeste pe piesa de sudat. Am marit indicatia la 130 A si am repetat testul. Lipirea electrodului este mai putin pregnanta decat la 90 A, dar sudura este neregulata, iar arcul electric este instabil ca orientare, tragand in mod aleatoriu pe directii diferite. M-am oprit la indicatia de 181 A, dupa ce am facut o testare si la 172 A. Abia la acest regim sunt multumit de rezultatul sudarii. Nu pot sa fac un clip video, deoarece trebuiesc cel putin doi oameni pentru asta, dar sunt sigur ca utilizatorii de invertoare de sudura stiu despre ce vorbesc.
  16. Nu aveam materialul. Multumesc pentru el. L-am descarcat pe calculator fiind foarte valoros din punct de vedere practic, si nu teoretic. Am citit in fuga cateva pasaje legate de efectele prelucrarilor mecanice care confirma ceea ce am scris.
  17. Eliminand intrefierul, ai modificat complet regimul electromagnetic al transformatorului si deci regimul de comutatie al finalilor. Ai nevoie urgent de un clampmetru ca sa poti aprecia curentul pe electrod. Asa dupa cum spuneam si pe un alt topic, eu reglez aparatul cu mult peste valoarea maxima recomandata pe pachetul de electrozi. Am masurat cu clampmetrul: https://www.iareduceri.ro/reduceri/cleste-ampermetric-digital-dt266-26257?gclid=EAIaIQobChMI9YzW0afv8QIVxeN3Ch0dEAJtEAQYDCABEgKZI_D_BwE (pe care ti-l recomand - este ieftin dar isi face jobul) o valoare de aproximativ 180 A!!! pentru electrod de 2.5 mm. Nu am masurat (inca) tensiunea in gol pe invertor.
  18. @c_anicai: Multe felicitari pentru terminarea proiectului. Se pare ca mustrarile mele de pe topicul tau, ti-au fost de folos. In ceea ce priveste sudarea cu electrozi bazici, incearca cu polaritate inversata. Oricum ar fi, la sudarea cu electrozi bazici, materialul de sudare avand temperaturi de topire mai mari decat otelurile uzuale, si curentul trebuie sa fie mai mare. Deci daca prin inversarea polaritatii tot nu merge, atunci se pune problema unui invertor mai puternic. Din nou felicitari pentru modul de asamblare cu brida in "U" si piulite. Daca nu exista prejudecati si mai ales, daca privim lucrurile in mod pozitiv, atunci din orice putem invata.
  19. Iti recomand sa citesti ceva teorie specifica sudarii. Din cate stiu eu, la sudarea cu electrozi bazici se inverseaza polaritatea.
  20. Tolele de transformator (in general miezurile magnetice) nu se prelucreaza mecanic si in mod expres nu se slefuesc cu scule si mijloace abrazive. Prin periere si / sau slefuire mecanica se formeaza zone magnetice permanent active, care deterioreaza in mod esential proprietatile magnetice ale miezului unui inductor / transformator cu miez feromagnetic. De altfel (un lucru care trebuia spus de la inceput) rugina (daca este doar intr-un strat superficial) este benefica, participand la izolarea electrica dintre tole si limitand in acest fel pierderile prin curenti Foucault. Daca rugina este profunda si zonata neregulat ca grosime, atunci tola este compromisa si nu se va utiliza.
  21. Cand eram de varsta scolara (11... 12 ani) am invatat de la tata o poezie. Tata ii spunea "Cainele si Ovreiul". L-am intrebat pe tata despre autorul acestei poezii. Mi-a spus ca este un poet foarte putin cunoscut, al carui nume mi l-a spus, dar nu l-am retinut. Am sa reproduc aici integral aceasta poezie, asa dupa cum inca mi-o mai amintesc eu, dupa aproape 55 de ani. Cainele si Ovreiul Intr-un an, candva-ntr-o vara, Nu stiu unde, in ce sat, Un ovrei umbland cu marfa, Intr-o curte a intrat. Si cum intra el pe poarta, cu desaga la spinare, hop, ii sare inainte, un dulau urat si mare. Ce sa fac acum? Se-ntreaba bietul Itic suparat… daca strig sa vina omul, pan' sa vina, m-a mancat. Ca sa ies pe poart-afara, as iesi eu bucuros, dar, dulaul e in stare sa m-apuce pe din dos. Mai grivei - zic - zau asculta, il ia Itic cu frumos. Ce castigi tu daca latri?! Parca-ti iese vre-un folos? Ma mai duc eu la targ, lasa, ti-oi aduce vreun covrig. Ce folos ai daca latri?! Parca-ti iese vreun castig?! Vers pe care nu mi-l mai amintesc, Vers pe care de asemenea nu mi-l amintesc, terminat cu un cuvant evreiesc avand ultimele trei litere ...ham si pe care, de asemenea nu mi-l mai amintesc. Dar dulaul se repede si mai tare: ham! ham! ham! - Bade Gheorghe! Striga Itic. ... ... Ce pacat ca n-am o pusca. Bade Gheorghe! Bade Gheorghe! Iesi afara ca ma musca Badea Gheorghe iese afara, da cu o piatra dupa caine, apoi striga catre Itic: Tine-ti inima, jupane! Nu stii vorba romaneasca, cea din mosi-stramosi lasata, ca un caine care latra, nu te musca niciodata? Ba o stiu, cunosc proverbul ca-i si la noi, la ovrei, vorba este, daca-l stie si Grivei. Uitasem chiar si faptul ca vreodata am invatat aceasta poezie, pana cand am ajuns (nu mai stiu prin ce imprejurari) pe saitul: https://www.poeziile.com/autori/Amintirile-Marianei/poezii-uitate--cules19919241819.php#google_vignette unde am citit o varianta foarte asemenatoare, dar evident incompleta. Nu am pretentia ca am reprodus absolut corect, poezia pe care tata mi-a recitat-o acum aproape 55 de ani, dar daca cineva, citind versurile de mai sus, isi aminteste o forma mai aproape de adevar a acesteia, atunci sa corecteze textul de mai sus. Poate prin contributii succesive, vom reusi sa restabilim textul initial, care cu aceasta ocazie am aflat si eu ca ar putea apartine poetului Vasile Igna. Citind biografia acestui poet, care se pare ca este in viata si ca ocupa o pozitie diplomatica la ambasada Romaniei de la Paris, am avut surpriza sa aflu ca este nascut in localitatea Ardusat din Maramures si a absolvit liceul din Somcuta Mare, comuna natala a mamei mele. Nu stiu altceva despre el (de la mama, sau de la tata) dar acum mi se pare putin probabil ca tata (contabil de profesie) sa fi invatat aceasta poezie cu totul intamplator. Este posibil ca intre mama (nascuta in 1938) la Somcuta Mare si acest Vasile Igna, nascut in 1944 la Ardusat, o comuna aflata la o distanta de aproximativ 12 km, la nord-nord-vest de Somcuta Mare, sa existe grade de rudenie. In anii 1966 si 1967 tata (posesor al unei motociclete) impreuna cu mama au facut in doua randuri turul Romaniei. In 1966, ajunsi la Cluj, se pare ca au lociuit o zi sau doua la rude. Avand in vedere ca Vasile Igna a fost profesor la o scoala generala din Cluj, unde a debutat publicistic in 1963 in paginile revistei Viata Studenteasca, precum si faptul ca tata mi-a recitat prima data poezia "Cainele si Ovreiul" in jurul anului 1966, am dedus ca acesta este foarte probabil sa fi invatat aceasta poezie, chiar din gura autorului ei. In alta ordine de idei, acest topic ramane deschis pentru oricine vrea sa aduca in atentia auditoriului, poezii mai putin cunoscute (mai vechi sau mai noi) cu autori cunoscuti, sau necunoscuti. SPOR!!!
  22. Am revenit ca sa mentionez ca in final nu am utilizat nici intrerupatoarele, ci doar niste prize cu telecomanda. Solutia a fost si ieftina (probabil cea mai ieftina dintre cele disponibile pe piata) dar si simplu de implementat. Nemaifiind necesar sa montez intrerupatoare, am economisit in primul rand multi metri de cablu trifilar. Apoi legaturile in doze au fost mult mai simplu de realizat. In final, am extins instalatia, astfel incat am acoperit intreaga curte cu surse de iluminare (putand practic sa fac lumina ca ziua) dar si o mica portiune din gradina mea si cea a vecinului. care erau preferate de hoti pentru patrundere. Telecomanda avand trei canale, poate aprinde lumina pe tot atatea portiuni, dar si simultan printr-un singur click. Puterea totala instalata suplimentar in acest mod, nu depaseste 400 W. Ce s-ar fi intamplat daca as fi montat senzori de miscare?! Totul ar fi costat mai mult si ar fi complicat instalarea. In plus, orice pisica, caine, sau pasare trecand prin zona, ar fi aprins lumina (inclusiv ziua) de zeci de ori in 24 de ore. Consumul real de energie ar fi fost mult mai mare, iar eficienta redusa. Daca as mai fi pus si o alarma sonora pe timp de noapte, atunci orice animal cu activitate nocturna m-ar fi trezit la ore imposibile. Probabil ca dupa cateva nopti de nesomn as fi renuntat la alarma. In realitate, am o alarma foarte eficienta prin cei 8 caini pe care ii hranesc si care dau arareori alarme false. In plus alarmele pe care le dau sunt personalizate. Intr-un fel latra la un caine strain care da tarcoale si cu totul altfel latra atunci cand subiectul este un om. In rest Toate Bune.
  23. Ingineria genetica la nivel global este o aventura. Raman la opinia cu impadurirea masiva a suprafetelor de uscat. In rest toate celelalte probleme in discutie le va rezolva timpul.
  24. Eu nu sunt convins ca evolutia pamantului in cazul incalzirii globale depinde atat de mult de activitatea omului pe planeta. Procesul de "incalzire globala" poate avea cauze externe acestuia si ca atare nu cred ca va putea fi oprit. Este posibil spre exemplu ca procesul de incalzire sa se datoreze unei activitati solare la parametri de temperatura in crestere lenta. Oprirea incalzirii globale se va produce in acest caz numai atunci cand activitatea solara va inregistra un maximum, urmand apoi un proces de revenire la parametri de temperatura anteriori. Privind din alta perspectiva, problema migrarii in spatiul cosmic consta in primul rand in dezvoltarea suficient de ampla a tehnologiilor de propulsie a sistemelor de navigatie spatiale si a scaderii costurilor acestora. Unii sustin ca o alta problema de rezolvat ar fi si cea a "hibernarii" membrilor echipajelor in timpul procesului de migratie. Dupa mine acest lucru nu este absolut necesar. Nu este de loc obligatoriu ca cei care pleaca de pe pamant sa ajunga fizic la destinatie, asa dupa cum cred unii oameni de stiinta. Acolo pot sa ajunga urmasii acestora, nascuti in timpul deplasarii.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.