Sari la conținut

politehnica

Editori
  • Număr conținut

    449
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    13

Orice postat de politehnica

  1. Fie ca 2021 să fie un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese. La mulţi ani și un an nou așa cum vă doriți !
  2. Lipsa pieselor electronice din afara si know how-ul de acum importat in mare parte de pe internet a reprezentat impedimentul major pentru proiecte/constructii de calitate inainte de '89. Aspectul asta era puternic influentat de politica regimului comunist. Foarte multe din produsele comuniste erau orientate spre piete de mana a treia sau piata interna, in mare parte vandute cu preturi de dumping ca sa poata face concurenta cu calitatea produselor vestice. De fapt, lucrul asta e aplicat brutal acum si de China fara a respecta regulile economice mondiale, fapt ce a atras atentia SUA si de aici tot razboiul cu compania Huawei etc.. Din considerentele expuse anterior, a rezultat si foamea romanului dupa japonisme in anii '80 mai ales. Oricum, industria noastra de profil tehnic (electrotehnic/electronic) nu avea cum sa tina foarte mult. Costurile de realizare a pieselor electronice erau mari comparativ cu ce erau pe piata asiei de sud-est. Spre exemplu, un BD139 era cam 70lei bucata in '85, adica vreo 4 USD mai mult sau mai putin oficial - comparati cu preturile de acum si ce calitate se vindea atunci care cel putin in zona D.I.Y era pusa mult sub semnul intrebari, intreprinderile care produceau asemenea piese sortand exemplarele de calitate si ce se mai vindea, se vindea pe sub mana sau prin magazine gen "Dioda" multe rebuturi vandute cu pretul spus anterior. Totusi, chinezii, zona Hong Kong, au importat cel putin prin anii '70 mai ales, diode semiconductoare de mare putere din Romania pana si-au dat seama pe la finele anilor '80 sau in anii '80 ca pot produce ei asa ceva si chiar mai ieftin si mai bun, lucrul demonstrat ulterior prin anii '90. Bineinteles, pe parcursul trecerii anilor au colorat calitatea produselor, spre exemplu au inlocuit terminalele din cupru a rezistoarelor de 0.25.....5W cu un aliaj mai ieftin care contine si Fe. Daca, in Europa, la ora actuala, s-ar corecta acest impediment, doar pe structura terminalelor rezistoarelor (ca sunt mai multe exemple de acest fel!), nu stiu daca piata chineza s-ar reprofila in timp util, iar daca ar face-o, cu siguranta ar interveni statul chinez ca sa subventioneze productia, o tactica comunista neaprobata de regimuri democratice si care nu este fair-play cu politicele americane si U.E. De fapt, de asta si americanii s-au suparat pe chinezii si tot tam-tam-ul rezultat !
  3. Sărbători fericite! Crăciun fericit!
  4. In catalog, capacitoarele electrolitice sunt caracterizate de curentul maxim de riplu suportat de bornele lor. Ce am observat practic, unele capacitoare electrolitice (de provenienta hau-hau) care nu au posibilitatea de a sustine un curent de riplu mare, scad mai mult tensiunea redresata in sarcina comparativ cu capacitoarele de o calitate mai buna. Nu stiu daca a avut cineva in comert pe la noi condensatoare din China care se lauda de 10000uF dar au un capacitor mai mic in interior cu o capacitate mai mica, de 4700uF sau 6800uF. Feriti-va de asa ceva si mare grija de unde va procurati piesele electronice. Si inca o chestiune importanta as zice eu, cand dimensionati redresoarele cu filtraj si transformator, acordati o atentie deosebita transformatorului, in primul rand, pentru ca capacitoare de filtraj de capacitate mare nu vor compensa niciodata corect nevoia de curent a sarcinii sau o va compensa dar cu un factor de ondulatie a curentului la bornele capacitorului mare, ceea ce in anumite situatii s-ar putea ca sarcina sa nu-i placa asa ceva!
  5. In toata teoria asta s-a uitat, cred, sa ma corectati daca gresesc, puterea in VAR a unui capacitor. Faceam o similitudine cu domeniul electric unde se discuta de baterii de capacitoare de o anumita putere. Eu cred ca acolo unde circula curenti de valori mari sunt necesare capacitoare de anumite, vorba colegului de forum @prog, "gabarite". Teoria neglijeaza aspectul asta - inclusiv simulatoarele - dar eu cred ca nu e bine (pentru ca daca ar fi asa, atunci, vorba cuiva din topic, haideti sa folosim SMD-uri in electroenegetica, nu, dar nu e asa!).
  6. Toate supozitiile astea de aici mi-aduc aminte de o discutie de pe facebook cum unul spunea ca poate folosi un capacitor electrolitic uzual la fel de bine si usor ca unul de pornire motoare. Tin minte ca au fost cativa utilizatori care s-au chinuit ceva sa-i explice diferenta. Asa si cu topicul asta - scuzati-mi interventia! Problema in topicul de fata este ca teoria, sustinuta de utilizatorii @roadrunner si @olanicolar, nu prea are sustinere practica. Ceva nu se leaga!
  7. Cred ca ar fi mult mai bine sa fie un rezistor de 1k in serie pe pinul 3 si nu cum e acum desenat !!! Parerea mea. P.S. Scuze de OFFTOPIC.
  8. Cand e vorba de placi cu SMD-uri nu prea se merita. Placile cu SMD-uri pur si simplu se inlocuiesc. Nu sta nimeni sa inlocuiasca SMD-uri. Si vad la tine acolo placa cu driver-ul SG. Spre exemplu, eu evit electronicile care au fost rasfoite de altii mai ales daca nu detin schema de service. E posibil ca cine a rasfoit aparatul sa fi scos ceva si daca nu ai schema de service... e jale. De asta nu se implica nimeni.
  9. Are cineva vreo idee daca exista vreo prescriptie sau instructiuni privind alegerea culorii varului din incaperii (in special contrastul acestuia) in functie de gradul de iluminare in luxi spre exemplu ? Am constatat recent ca daca aleg o culoare prea inchisa din portofoliu de culori (ex. Savana) cand incepi si o intinzi pe perete, nu mai are acelasi constrast ? Adica paleta de culori a producatorului, inchis-deschis, sa fie calculata in anumite conditii de iluminare si care sunt acele conditii, daca a auzit/citit careva?
  10. Ideea utilizarii convertoarelor statice de frecventa pentru inlocuirea transformatoarele electrice din retelele electrice de distributie (MT/JT) cred ca dateaza de prin anii '90! Este o ampla teorie despre acest capitol. La noi nu stiu peste cati ani se va implementa!? E o solutie cu mai multe dezavantaje daca se urmareste transportul sau distributia energiei electrice in curent alternativ. Din ce am citit, se pare ca prin anii '90, tehnologia s-a dezvoltat venind in sprijinul celor care vor sa exploateze energia vantului asta din cauza ca posturile de transformare de la nivelul fiecarei centrale eoliene au nevoie de randament maxim pentru a tranzita puterea spre consumatori finali. Cum un PT clasic nu oferea randamentul scontat astfel s-au nascut convertoare de AC/AC performante (dar scumpe) ca sa inlocuiasca cu PT clasic MT/JT. La noi din cate stiu nici dupa 20 de ani nu s-a implementat deoarece s-a constatat ca cheltuielile de intretinere/exploatare sunt mai mari decat in cazul un PT clasic, foarte probabil! De ce la americanii tensiunea de distributie (medie tensiune) este mai mica ? Simplu, pentru ca ei lucreaza pe 60Hz, nu 50Hz ?? E un prim motiv. Plus ca izolatorii de trecere sau sustinere a liniilor electrice, daca frecventa este 60Hz si tensiunea mai mica ca la noi, au nevoie de materialele mai... putine, nu!
  11. Am tot cautat acea tensiune de referinta in schema atasata dar nu vad care este acea tensiune ? Si unde este mentionat 0,23V ?
  12. Care este schema finala a SMPS ? Cum ati rezolvat problema de izolatie la tensiunile inalte in constructia transformatorului SMPS ? Intreb pentru ca acum cativa ani in urma am abadonat ideea constructiei unei SMPS pentru un amp pe tuburi din cauza ca am ajuns la concluzia la vremea respectiva ca alimentarea filamentelor e bine de facut dintr-un transformator separat SMPS. Deci, in cazul alimentatoarelor SMPS pentru amplificatoare pe tuburi, as spune ca e musai sa ai un SMPS cu cel putin doua transformatoare SMPS (vazusem pe la americani la vremea respectiva) si cate un SMPS de genul asta pe fiecare canal audio. In cazul acestui topic la ce concluzie ati ajuns ?
  13. Multumesc de raspunsuri. O sa cumpar niste becuri LED, din comert sau ebay. Din punct de vedere constructiv, astea care functioneaza la 230V ce schema au la baza? E o schema universala sau fiecare producator foloseste schema proprie ? Ma intreb asta poate a avut cineva curiozitatea sa desfaca cateva LED-uri defecte de la diferite firme.
  14. Am gasit recent pe ebay.com niste becuri LED: https://www.ebay.com/itm/E27-E14-E12-B22-LED-Corn-Bulb-5730-SMD-Light-Corn-Lamp-Incandescent-20W-160W/272324589210?hash=item3f67cf769a:m:m2RquKhm-NKFUBlaHHfg0tw&frcectupt=true la un pret destul de bun. Totusi, ati cumparat asemenea becuri, sunt bune, lumineaza bine si constructiv, daca ati avut curiozitatea, ce diferenta exista intre un BEC LED no-name si unul de firma ? Ma gandesc sa schimb toate becurile din casa cu becuri LED. Se merita ? Scade consumul de energie electrica ? Luminozitatea oferita de LED-uri este multumitoare ?
  15. Un topic care vrea sa spuna multe dar nu spune... nimic. Observ un montaj electronic construit... in fuga, ma rog, nu asta e grav ci faptul ca explicatiile din topic nu vin insotite de o schema electronica. Ar fi trebuit si o schema. Nu mi se pare corect sa povestesti teorie la modul general in jurul unui montaj electronic doar de tine stiut (si de cativa useri mai cu experienta) fara a avea un inceput si un sfarsit in prezentare. Poate era mai bun un articol Tehnium Azi decat postarea asta daca totul ar fi fost construit corect. Asa cum e inceput topicul eu nu-i vad vreo utilitate pentru ca in primul rand un incepator nu are ce inteleaga (deci, cavit, topicul asta nu-l citesc doar doctori docenti!). Deci, un asemenea topic pare construit de niste oameni care se dau mareti vrand in primul rand sa se afirme ei fara sa invete pe nimic nimic si de fapt, asa cum spuneam, ca sa faca asta, posteaza un mesaj care nu spune mai nimic. Sa ma corecteze cineva, un alt utilizator, daca gresesc! Poate nu vad eu bine.
  16. Am vazut un fisier PDF in oglinda postat mai sus, mare atentie, nu fisierul coper bottom trebuie sa fie complet in oglinda ci doar scrisul Tehnium Azi. Precizez asta deoarece cred ca vrei sa faci cablajul prin metoda PnP!! Eu un inceput promitator, cu mult exercitiu si multe cablaje in viitor vei obtine rezultate mai bune. Deci, persevereaza si vei castiga. Succes!
  17. Am incercat eu - pot accesa atat autentificat cat si neautentificat toate articolele.
  18. In primul rand scuze de intarziere. Am fost destul de ocupat dar astazi mi-am facut timp sa atasez tot articolul. Am modificat si titlul acestuia ca sa fie mult mai aproape de tema tratata. Sper sa va placa!
  19. 1. Generalitati Convertoarele c.c.-c.c. bidirecţionale, de 4 cadrane (chopper), alimentează sarcini de curent continuu cu tensiune reglabilă, permiţând funcţionarea în cele 4 cadrane ale planului US, IS. În cazul în care sarcina este o maşină de curent continuu, ea va funcţiona ca motor cu posibilitatea de frânare cu recuperare de energie (regim de generator) în ambele sensuri de rotaţie. Chopper-ele înlocuiesc convertoarele c.a.-c.c. comandate la puteri mici şi medii ca urmare a unor performanţe superioare: - funcţionare în conducţie neîntreruptă, - frecvenţa de comutaţie ridicată, - schema mai simplă, - reducerea costurilor echipamentelor. Realizarea convertorului se poate face utilizând comutatoare statice tip IGBT dar şi cu tranzistoare bipolare, MOSFET sau tiristoare GTO. Intrarea şi ieşirea din conducţie a IGBT-ului, avănd in vedere structura de comandă, este asemănătoare cu cea de MOSFET. Comanda IGBT şi MOSFET este aproape identică, realizându-se drivere de poartă integrate cu utilizare pentru ambele tipuri de tranzistoare. Schema unui asemenea convertor, cu utilizarea IGBT-urilor este urmatoarea: Convertorul este alimentat de o sursă de tensiune continuă constantă (C- condensator de filtrare).Sarcina, conectată la bornele A-B poate fi de tipul R+L sau R+L+E. Comanda este de tipul PWM (pulse wide modulation) bipolară sau unipolară. Faţă de comanda MOSFET-ului, la IGBT, in circuit mai apar : · filtrul RC bază-emitor pentru preântampinarea oscilaţiilor comenzii, · polarizarea negativă la ieşirea din conducţie pentru reducerea vârfului de curent de la începutul blocării. Din cauza impedanţei mari de intrare a circuitului de poartă pot apare oscilaţii ale comenzii, apărând necesitatea introducerii unor filtre, iar conexiunile circuitului de comandă se realizează cu lungime căt mai mică. Convertorul este alimentat de o sursă de tensiune continuă constantă (C- condensator de filtrare).Sarcina, conectată la bornele A-B poate fi de tipul R+L sau R+L+E. Comanda este de tipul PWM (pulse wide modulation) bipolară sau unipolară. 2. Estimarea puterii motorului ce poate fi alimentat de la un convertor c.c. – c.c. de 4 cadrane echipat cu module IGBT tip BSM 52 GB 120 DN 2 In continuoare voi dimensiona sursa de alimentare a unui chopper integrat de patru cadrane utilizand bratul de punte BSM 25 GB 120 DN2 si voi determina puterea maxima nominala a unui motor care se poate conecta pe iesirea unui asemenea convertor DC-DC. Curentul de colector pentru IGBT-urile din aceasta semipunte este de 25A la temperatura de 800C. Iata schema electronica: Tensiunea nominala necesara la iesirea convertorului UN este 110V. Alimentarea chopper-ului se face de la un redresor monofazat in punte. Tensiunea la intrarea in convertor trebuie sa aibă valoarea Vd1 va fi: - căderea de tensiune pe tranzitoarele chopper-ului se calculează cu relatia: - căderea de tensiune pe cablurile dintre convertor si motor: La iesirea redresorului vom avea căderea de tensiune pe filtru Vd2. si se calculează cu relatia: La intrarea convertorului vom avea tensiunea Vd: unde primul termen din dreapta relatiei (7) este căderea tensiune reactivă si se estimează la 5-10% din Vd2. Us - este tensiunea din secundarul transformatorului de alimentare si are valoarea 161,7V. Estimăm pierderile de putere in convertor Pierderile totale Pt au doua componente: pierderile de regim staţionar PS și pierderile in comutaţie PC: EC - reprezinta pierderile de energie în comutaţie care au valoarea 3,7mWla un curent de 25A fC - este frecvenţa de comutaţie (2,5KHz) Ecuaţia regimului termic ne va ajuta la calculul pirderilor de putere admisibile: - temperatura ambiantă este de 400C ; - rezistenţa termică joncţiune - capsulă (Rthjc) este de 0,60C/w - rezistenţa termică între capsulă si radiator (RthCR) are valoarea de 0,10C/W. -rezistenţa termică radiator- aer (RthRA) este 0.480C/W: Temperatura admisibilă a joncţiunii este de 125OC Considerăm un curent maxim de colector IC=25A. Vom calcula pierderile în tranzistor pentru acest curent de conducţie: - curentul de sarcină a motorului: - curentul nominal: - puterea nominala a motorului va fi: Deci, convertorul nostru va putea alimenta un motor de 1,5 KW (putere nominală). 3. In continuoare se trece la dimensionarea puntii redresoare si a filtrului de pe iesirea punti, precum si calcul puterii aparente a transformatorului. a) Filtrul LC de pe iesirea redresorului. Spre exemplu, pentru reducerea armonicilor de tensiune folosim un filtru LC. Pentru redresorul cu două pulsuri în punte, principala armonică este cea de rang 2 (V2) , având o valoare de 0,33 din tensiunea redresată. Deci, va trebui să reducem această armonică pană la o valoare de 0,01 din tensiunea dată de redresor. Deci, factorul de atenuare va fi: Pentru dimensionarea bobinei de filtrare folosim relaţia: – unde primul termen din stanga reprezina pulsaţia tensiunii pe iesirea circuitului redresor; iar indicele p reprezintă numărul de pulsuri al convertorului şi este egal cu ordinul primei armonici (2); – RS rezistenţa de sarcină și w - pulsaţia tensiunii de alimentare; – IdM curentul maxim debitat de convertor. Rezulta Rs si LF: Iar condensatorul de filtrare va avea o valoare dată de relaţia: Alegem următoarele valori pentru capacitate şi pentru inductivitate: CF = 4700 uF; LF = 19 mH. b) Dimensionarea redresorului - calculul diodelor b1. Alegerea diodelor în curent Curentul nominal al diodei trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: unde: IFAVM este curentul mediu prin diodă, ks =1,1…1,3 coeficient de suprasarcină; dioda poate admite o suprasarcină de până la 30% un timp bine definit după care sarcina este izolată sau întreruptă de către protecţii, kD - coeficient ce ţine cont de schema convertorului arătând cât dintr-o perioadă conduce o diodă, n - numarul de diode în paralel , kn -coeficient ce ţine cont de repartizarea curentului prin diodele în paralel. b2. Alegerea diodelor în tensiune Tensiunea inversă repetitivă maximă de lucru a diodelor trebuie să îndeplinească urmatoarea condiţie: VRRM –tensiunea inversă repetitivă Coeficientul ţine cont de supratensiunile de comutaţie şi se încadrează în intervalul 1,5…2,5. Deoarece nu se vor utiliza circuite de protecţie la supracurent şi supratensiune se alege coeficientul =2,5. Redresorul se alimentează de la reţeaua obişnuită, în care se admit variaţii de 5%,de aceea se face corecţia cu factorul 1.05. Vom alege din catalog puntea redresoare 25JB80L, cu următorii parametri: c) Dimensionarea transformatorului c1. Tensiunea în secundarul transformatorului Cum: Rezultă: c2. Raportul de transformare: UP - reprezintă tensiunea din primarul transformatorulul c3. Puterea aparentă totală a transformatorului: Pd fiind puterea disipată în transformator. c4. Inductivitatea de dispersie a transformatorului: Pentru calculul inductivităţii de dispersie a transformatorului impunem un unghi de comutaţie maxim: . Atunci, Tensiunea de scurtcircuit exprimată in volţi pentru acest transformator va fi: ISN - curentul secundar al transformatorului; uK [%] - tensiunea de scurtcircuit procentuală se încadrează în intervalul (6…10)%. c5. Verificare Tensiunea reactivă: trebuie sa verifice inegalitatea : Rezultă : Vv < 27,73V. Bibliografie: F. Ionescu, D. Floricău, S. Niţu, J.P.Six, Ph. Delarue, C. Boguş : Electronică de putere. Convertoare statice, 1998. Mohan N., Underland T.M., Robins W.P : Power Electronics Converter, Aplications and design, 1989. E.Roşu, M. Găiceanu : Electronică de putere. Dispozitive semiconductoare de putere, 1999. Firma PHILIPS : Note de catalog.
  20. Foarte frumos site-ul. Nota 10. Se incarca rapid. E bine.
  21. Diagrama aia de functionare pentru clasa AB nu am vazut-o pentru ca practic nu prea vad cum ai putea sa o obtii. Adica cu ce tip de schema credeti ca se poate realiza ?
  22. Unghiul de conductie pentru clasa B si AB este acelasi, diferenta o face ce spuneam eu mai sus: curentul de mers in gol sau de repaus. Punctul static de functionare in regim de functionare in c.c. este una, unghiul de conductie este alta. De fapt, unghiul de conductie se refera la un comportament a amplificatorului in regim dinamic, cu semnal aplicat pe intrarea lui si reprodus pe iesire. Asa cum mentionam anterior, clasa B si AB au acelasi unghi de conductie dar diferenta rezulta din prezenta curentului de mers in gol. De acord ? Chestiunea asta e mentionata in foarte multe carti, documentatii, vezi exemplul dat de remus68.
  23. Sa lamurim un aspect rastalmacit de foarte multa lume: Clasa B de functionare este fara curent de repaus prin finali, iar o clasa B cu curent de repaus prin finali este clasa AB. Asta spune teoria si trebuie luata practic ca atare.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.