Jump to content

politehnica

Editors
  • Content Count

    435
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    12

politehnica last won the day on June 24

politehnica had the most liked content!

Community Reputation

24 Excellent

About politehnica

  • Rank
    Editor
  • Birthday 07/14/1965

Profile Fields

  • City
    RO

Recent Profile Visitors

8,641 profile views
  1. Multumesc de raspunsuri. O sa cumpar niste becuri LED, din comert sau ebay. Din punct de vedere constructiv, astea care functioneaza la 230V ce schema au la baza? E o schema universala sau fiecare producator foloseste schema proprie ? Ma intreb asta poate a avut cineva curiozitatea sa desfaca cateva LED-uri defecte de la diferite firme.
  2. Am gasit recent pe ebay.com niste becuri LED: https://www.ebay.com/itm/E27-E14-E12-B22-LED-Corn-Bulb-5730-SMD-Light-Corn-Lamp-Incandescent-20W-160W/272324589210?hash=item3f67cf769a:m:m2RquKhm-NKFUBlaHHfg0tw&frcectupt=true la un pret destul de bun. Totusi, ati cumparat asemenea becuri, sunt bune, lumineaza bine si constructiv, daca ati avut curiozitatea, ce diferenta exista intre un BEC LED no-name si unul de firma ? Ma gandesc sa schimb toate becurile din casa cu becuri LED. Se merita ? Scade consumul de energie electrica ? Luminozitatea oferita de LED-uri este multumitoare ?
  3. Un topic care vrea sa spuna multe dar nu spune... nimic. Observ un montaj electronic construit... in fuga, ma rog, nu asta e grav ci faptul ca explicatiile din topic nu vin insotite de o schema electronica. Ar fi trebuit si o schema. Nu mi se pare corect sa povestesti teorie la modul general in jurul unui montaj electronic doar de tine stiut (si de cativa useri mai cu experienta) fara a avea un inceput si un sfarsit in prezentare. Poate era mai bun un articol Tehnium Azi decat postarea asta daca totul ar fi fost construit corect. Asa cum e inceput topicul eu nu-i vad vreo utilitate pentru ca in primul rand un incepator nu are ce inteleaga (deci, cavit, topicul asta nu-l citesc doar doctori docenti!). Deci, un asemenea topic pare construit de niste oameni care se dau mareti vrand in primul rand sa se afirme ei fara sa invete pe nimic nimic si de fapt, asa cum spuneam, ca sa faca asta, posteaza un mesaj care nu spune mai nimic. Sa ma corecteze cineva, un alt utilizator, daca gresesc! Poate nu vad eu bine.
  4. Am vazut un fisier PDF in oglinda postat mai sus, mare atentie, nu fisierul coper bottom trebuie sa fie complet in oglinda ci doar scrisul Tehnium Azi. Precizez asta deoarece cred ca vrei sa faci cablajul prin metoda PnP!! Eu un inceput promitator, cu mult exercitiu si multe cablaje in viitor vei obtine rezultate mai bune. Deci, persevereaza si vei castiga. Succes!
  5. In primul rand scuze de intarziere. Am fost destul de ocupat dar astazi mi-am facut timp sa atasez tot articolul. Am modificat si titlul acestuia ca sa fie mult mai aproape de tema tratata. Sper sa va placa!
  6. 1. Generalitati Convertoarele c.c.-c.c. bidirecţionale, de 4 cadrane (chopper), alimentează sarcini de curent continuu cu tensiune reglabilă, permiţând funcţionarea în cele 4 cadrane ale planului US, IS. În cazul în care sarcina este o maşină de curent continuu, ea va funcţiona ca motor cu posibilitatea de frânare cu recuperare de energie (regim de generator) în ambele sensuri de rotaţie. Chopper-ele înlocuiesc convertoarele c.a.-c.c. comandate la puteri mici şi medii ca urmare a unor performanţe superioare: - funcţionare în conducţie neîntreruptă, - frecvenţa de comutaţie ridicată, - schema mai simplă, - reducerea costurilor echipamentelor. Realizarea convertorului se poate face utilizând comutatoare statice tip IGBT dar şi cu tranzistoare bipolare, MOSFET sau tiristoare GTO. Intrarea şi ieşirea din conducţie a IGBT-ului, avănd in vedere structura de comandă, este asemănătoare cu cea de MOSFET. Comanda IGBT şi MOSFET este aproape identică, realizându-se drivere de poartă integrate cu utilizare pentru ambele tipuri de tranzistoare. Schema unui asemenea convertor, cu utilizarea IGBT-urilor este urmatoarea: Convertorul este alimentat de o sursă de tensiune continuă constantă (C- condensator de filtrare).Sarcina, conectată la bornele A-B poate fi de tipul R+L sau R+L+E. Comanda este de tipul PWM (pulse wide modulation) bipolară sau unipolară. Faţă de comanda MOSFET-ului, la IGBT, in circuit mai apar : · filtrul RC bază-emitor pentru preântampinarea oscilaţiilor comenzii, · polarizarea negativă la ieşirea din conducţie pentru reducerea vârfului de curent de la începutul blocării. Din cauza impedanţei mari de intrare a circuitului de poartă pot apare oscilaţii ale comenzii, apărând necesitatea introducerii unor filtre, iar conexiunile circuitului de comandă se realizează cu lungime căt mai mică. Convertorul este alimentat de o sursă de tensiune continuă constantă (C- condensator de filtrare).Sarcina, conectată la bornele A-B poate fi de tipul R+L sau R+L+E. Comanda este de tipul PWM (pulse wide modulation) bipolară sau unipolară. 2. Estimarea puterii motorului ce poate fi alimentat de la un convertor c.c. – c.c. de 4 cadrane echipat cu module IGBT tip BSM 52 GB 120 DN 2 In continuoare voi dimensiona sursa de alimentare a unui chopper integrat de patru cadrane utilizand bratul de punte BSM 25 GB 120 DN2 si voi determina puterea maxima nominala a unui motor care se poate conecta pe iesirea unui asemenea convertor DC-DC. Curentul de colector pentru IGBT-urile din aceasta semipunte este de 25A la temperatura de 800C. Iata schema electronica: Tensiunea nominala necesara la iesirea convertorului UN este 110V. Alimentarea chopper-ului se face de la un redresor monofazat in punte. Tensiunea la intrarea in convertor trebuie sa aibă valoarea Vd1 va fi: - căderea de tensiune pe tranzitoarele chopper-ului se calculează cu relatia: - căderea de tensiune pe cablurile dintre convertor si motor: La iesirea redresorului vom avea căderea de tensiune pe filtru Vd2. si se calculează cu relatia: La intrarea convertorului vom avea tensiunea Vd: unde primul termen din dreapta relatiei (7) este căderea tensiune reactivă si se estimează la 5-10% din Vd2. Us - este tensiunea din secundarul transformatorului de alimentare si are valoarea 161,7V. Estimăm pierderile de putere in convertor Pierderile totale Pt au doua componente: pierderile de regim staţionar PS și pierderile in comutaţie PC: EC - reprezinta pierderile de energie în comutaţie care au valoarea 3,7mWla un curent de 25A fC - este frecvenţa de comutaţie (2,5KHz) Ecuaţia regimului termic ne va ajuta la calculul pirderilor de putere admisibile: - temperatura ambiantă este de 400C ; - rezistenţa termică joncţiune - capsulă (Rthjc) este de 0,60C/w - rezistenţa termică între capsulă si radiator (RthCR) are valoarea de 0,10C/W. -rezistenţa termică radiator- aer (RthRA) este 0.480C/W: Temperatura admisibilă a joncţiunii este de 125OC Considerăm un curent maxim de colector IC=25A. Vom calcula pierderile în tranzistor pentru acest curent de conducţie: - curentul de sarcină a motorului: - curentul nominal: - puterea nominala a motorului va fi: Deci, convertorul nostru va putea alimenta un motor de 1,5 KW (putere nominală). 3. In continuoare se trece la dimensionarea puntii redresoare si a filtrului de pe iesirea punti, precum si calcul puterii aparente a transformatorului. a) Filtrul LC de pe iesirea redresorului. Spre exemplu, pentru reducerea armonicilor de tensiune folosim un filtru LC. Pentru redresorul cu două pulsuri în punte, principala armonică este cea de rang 2 (V2) , având o valoare de 0,33 din tensiunea redresată. Deci, va trebui să reducem această armonică pană la o valoare de 0,01 din tensiunea dată de redresor. Deci, factorul de atenuare va fi: Pentru dimensionarea bobinei de filtrare folosim relaţia: – unde primul termen din stanga reprezina pulsaţia tensiunii pe iesirea circuitului redresor; iar indicele p reprezintă numărul de pulsuri al convertorului şi este egal cu ordinul primei armonici (2); – RS rezistenţa de sarcină și w - pulsaţia tensiunii de alimentare; – IdM curentul maxim debitat de convertor. Rezulta Rs si LF: Iar condensatorul de filtrare va avea o valoare dată de relaţia: Alegem următoarele valori pentru capacitate şi pentru inductivitate: CF = 4700 uF; LF = 19 mH. b) Dimensionarea redresorului - calculul diodelor b1. Alegerea diodelor în curent Curentul nominal al diodei trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: unde: IFAVM este curentul mediu prin diodă, ks =1,1…1,3 coeficient de suprasarcină; dioda poate admite o suprasarcină de până la 30% un timp bine definit după care sarcina este izolată sau întreruptă de către protecţii, kD - coeficient ce ţine cont de schema convertorului arătând cât dintr-o perioadă conduce o diodă, n - numarul de diode în paralel , kn -coeficient ce ţine cont de repartizarea curentului prin diodele în paralel. b2. Alegerea diodelor în tensiune Tensiunea inversă repetitivă maximă de lucru a diodelor trebuie să îndeplinească urmatoarea condiţie: VRRM –tensiunea inversă repetitivă Coeficientul ţine cont de supratensiunile de comutaţie şi se încadrează în intervalul 1,5…2,5. Deoarece nu se vor utiliza circuite de protecţie la supracurent şi supratensiune se alege coeficientul =2,5. Redresorul se alimentează de la reţeaua obişnuită, în care se admit variaţii de 5%,de aceea se face corecţia cu factorul 1.05. Vom alege din catalog puntea redresoare 25JB80L, cu următorii parametri: c) Dimensionarea transformatorului c1. Tensiunea în secundarul transformatorului Cum: Rezultă: c2. Raportul de transformare: UP - reprezintă tensiunea din primarul transformatorulul c3. Puterea aparentă totală a transformatorului: Pd fiind puterea disipată în transformator. c4. Inductivitatea de dispersie a transformatorului: Pentru calculul inductivităţii de dispersie a transformatorului impunem un unghi de comutaţie maxim: . Atunci, Tensiunea de scurtcircuit exprimată in volţi pentru acest transformator va fi: ISN - curentul secundar al transformatorului; uK [%] - tensiunea de scurtcircuit procentuală se încadrează în intervalul (6…10)%. c5. Verificare Tensiunea reactivă: trebuie sa verifice inegalitatea : Rezultă : Vv < 27,73V. Bibliografie: F. Ionescu, D. Floricău, S. Niţu, J.P.Six, Ph. Delarue, C. Boguş : Electronică de putere. Convertoare statice, 1998. Mohan N., Underland T.M., Robins W.P : Power Electronics Converter, Aplications and design, 1989. E.Roşu, M. Găiceanu : Electronică de putere. Dispozitive semiconductoare de putere, 1999. Firma PHILIPS : Note de catalog.
  7. Diagrama aia de functionare pentru clasa AB nu am vazut-o pentru ca practic nu prea vad cum ai putea sa o obtii. Adica cu ce tip de schema credeti ca se poate realiza ?
  8. Unghiul de conductie pentru clasa B si AB este acelasi, diferenta o face ce spuneam eu mai sus: curentul de mers in gol sau de repaus. Punctul static de functionare in regim de functionare in c.c. este una, unghiul de conductie este alta. De fapt, unghiul de conductie se refera la un comportament a amplificatorului in regim dinamic, cu semnal aplicat pe intrarea lui si reprodus pe iesire. Asa cum mentionam anterior, clasa B si AB au acelasi unghi de conductie dar diferenta rezulta din prezenta curentului de mers in gol. De acord ? Chestiunea asta e mentionata in foarte multe carti, documentatii, vezi exemplul dat de remus68.
  9. Sa lamurim un aspect rastalmacit de foarte multa lume: Clasa B de functionare este fara curent de repaus prin finali, iar o clasa B cu curent de repaus prin finali este clasa AB. Asta spune teoria si trebuie luata practic ca atare.
  10. alex77, variatia unei marimi electrice sau de orisicare natura respecta graficul unei functii matematice. In cazul unor programe complexe este nevoie sa modelam interactiunea dintre intrare si iesire, inclusiv reactie, prin intermediul unor functii matematice care se pot limita la o simpla integrare sau derivare. Spre exemplu, un circuit RC poate avea caracter integrator cand capacitatea C este in paralel cu sarcina. Adica forma semnalului aplicat pe intrarea lui conduce la iesire la o variatie care respecta functia matematica de integrare. Lucrul asta se poate urmari pe osciloscop si se poate demonstra inclusiv matematic, pentru cei care nu prea cred ca exista o legatura foarte stransa intre teorie si practica. Astea sunt doar cateva aspecte, teoria e foarte vasta si este necesara mai ales in modelarea software a unui anume proces (ex. industrial) sau chiar in banale calcule analogice, cum ar fi filtrele active si pasive, indiferent de domeniul de frecvente studiat. P.S. Scuze de OFFTOPIC, as fi vrut sa ne axam pe intrebarea topicului formulata de mine in titlu.
  11. Apropo de televizoare, industria noastra de profil in anii '80 inca lucra cu proiecte / patente straine din anii 60...'70, de asta noi in anii '80 inca produceam tv-uri alb-negru si color cu carcasa din lemn. Eram in urma. Daca comunistii, in speta dictatorul prea iubit s-ar fi autosesizat si ar fi ascultat de sfaturile oamenilor cu cap inca de dupa cutremurul din '77, importam si noi licente noi de productie (ex. video recordere) si faceam niste televizoare cu carcasa de plastic moderne. Dar anii '80 la noi au fost ocupati cu alte investitii (gen. Palatul Parlamentului).
  12. 1 Mai-ul de acum nu mai este ce era candva. Acum multi il sarbatoresc prin nemunca. Nu toata lumea.
  13. Am ramas de-a dreptul surprins ca sunt licee tehnice cu diverse specializari tehnice, gen automatizari, electronica, in general le numeri pe degetele de la o mana dar ceea ce este grav e faptul ca sunt din ce in ce mai putini tineri dornici sa practice asemenea meserii ? Ce credeti ca nu ii atrage spre directia asta ? Sa-i sperie matematica sau cine stie ce materii sau pur si simplu noua generatie a devenit total dezinteresata de asemenea meserii care iti solicita sa-ti pui capul la contributie ! Cum vedeti viitorul in privinta asta?
  14. Daca te legi in continuoare cu PPR de 20mm, va trebui sa modifici sectiunea PPR-ului care pleaca de la centrala si chiar sa schimbi pompa din centrala cu una de capacitate mai mare. Cea mai mare greseala vazuta de mine si confirmata de meseriasi, e aceea cand se foloseste acelasi diametru de teava PPR pe tot traseul termic al centralei. De la centrala, pe incalzire, se pleaca intotdeauna cu un diametru mai mare, gen teava de 25mm si apoi in anumite puncte se trece la teava PPR de 20mm. E important treaba asta ca sa nu suprasoliciti pompa si sa o ajuti ulterior la extinderea retelei fara sa fie nevoie urgent sa o schimbi cu una de capacitate mai mare.
  15. Sursa de alimentare e de vanzare aici: https://www.ebay.co.uk/itm/Samsung-LJ44-0068A-Power-Supply-Board-PS-423-SD-V3-1-REV-01-For-42-Plasma-TV/382380491280?hash=item5907a74210:g:hbYAAOSw95FZapg~ Iar puntea redresoare este echivalenta cu modelul asta Diotec Semiconductor (nemtesc): https://www.tme.eu/ro/details/gbi25j-dio/punte-redresoare-diode-unifazica-plata/diotec-semiconductor/gbi25j/
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.