Sari la conținut

flomar60

Editori
  • Număr conținut

    14
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    3

flomar60 a câștigat ziua ultima dată pe Decembrie 10

flomar60 a avut cel mai apreciat conținut!

Reputație Comunitate

6 Neutral

Despre flomar60

  • Rang
    Membru

Profile Fields

  • Oras
    Segarcea,Dolj

Vizitatori Recenți Profil

32 vizualizari profil
  1. Secundarul de 6,3v poate fi bobinat in 2 variante:1) fara priza mediana si atunci este necesar acel semireglabil pentru a crea un 'zero' virtual prin care brumul indus in circuitul catodic al lampilor este pus la masa... 2) bobinare cu conductor dublu 2 x 3,2v...in acest caz mediana celor 2 sectiuni ale acestui secundar se leaga la masa si astfel se elimina brumul... in aceasta situatie nu mai este necesar semireglabilul...
  2. Personal , as vedea 3 variante: 1) varianta ieftina - SRPP -> 6H2P ; defazor -> 6H1P ; finale 6P3C 2) varianta medie - SRPP -> ECC83 ; defazor -> ECC82 ; finale EL34 sau 6P3C-E 3) varianta scumpa - SRPP -> 12AX7 ; defazor -> 12AU7 ; finale KT88 sau KT90 De asemenea consider ca ar trebui scheme dedicate fiecarei variante...daca se poate concepe un PCB unic este perfect! Cu scuze de interventie, ma consider incepator in domeniu si poate mai lansez cate o 'perla'...
  3. Eu agreez denumirea de TB-v.dpxxx....xxx poate fi 001....1000... ...sau V.D-P tubexxx... ...sau alte propuneri! ...ce este cu adevarat important este versatilitatea acestui proiect!...sa permita cat mai multe combinatii de tuburi uzuale centrate pe cateva valori de impedante de iesire...functie de asta se aleg coduri potrivite pentru trafurile de iesire de preferat de la o singura firma constructoare care sa acopere paleta de impedante necesara...nu este de neglijat nici pretul trafurilor de iesire care vor fi alese! ...de asemenea,traful de alimentare sa permita aceste modificari prin valori de tensiune prestabilite(prize pe bobinaj)...iar curentul necesar livrat de fiecare secundar sa fie disponibil din traful de alimentare la varianta 'full-option' ...trafurile -de iesire si de alimentare- sa fie construite pe miezuri E+I- motivul este faptul ca sunt mai usor de abordat-d.p.d.v. constructiv pentru cei ce vor alege acest kit...bineinteles ca pot fi si toroidale-in special cel de retea!-pentru cei care au sume ceva mai consistente de investit! ...valoare maxima a tensiunii anodice-450V , chiar mai mica daca se poate! ..schema sa prevada negativari reglabile ,adaptabile pentru fiecare model de tub final ales... ...etajul de atac sa fie construit dupa cea mai performanta schema cu putinta relativ la combinatiile de tuburi finale... ...nivelul tensiunii de intrare pentru puterea maxima de iesire sinus sa fie 0dB... ....distorsiuni maxime admise 1,5% la putere maxima de iesire sinus... ...si ar mai fi dar mai astept si alte pareri! Spor!
  4. De acord cu cele afirmate mai sus...cu o singura exceptie: -daca se pune in scc difuzorul unui amplif pe lampi,indiferent ca este SE sau PP va fi doar o suprasarcina a etajului final lucru usor de recunoscut prin inrosirea anodului tubului/tuburilor finale!...iar tuburile nu se vor distruge daca suprasarcina este scurta... -lipsa sarcinii la un amplif SE/PP poate duce la avarii grave si costisitoare!..de exemplu arderea trafului de iesire prin strapungerea izolatiei respectivului traf! ................................................................................................................................................................ -lipsa sarcinii la un amplif cu MOS sau bipolari nu produce-de obicei!- avarii... -scurtcircuitarea iesirii unui amplif cu MOS sau bipolari duce-de obicei!- la distrugerea cel putin a etajului final in cazurile cele mai fericite...si asta se intampla instantaneu in pofida eventualelor protectii cu care e dotat ampliful... Ca o concluzie , nu se pot trata ampifurile pe lampi cu aceleasi masuri ca la amplifurile cu siliciu....distorsiunile care imbogatesc semnalul si il fac placut la ascultat-in speta armonicile pare- sunt mult mai usor de obtinut la un amplif pe lampi decat la un amplif cu siliciu...in schimb obtinerea unui sunet neutru este la indemana oricarui amplif cu siliciu mai rasarit...sunt diferente notabile iar constructorii care opteaza pentru oricare dintre variante trebuie sa se documenteze la amanunt daca nu vor sa fie dezamagiti! Spor!
  5. Pentru un incepator-declarat!-faptul ca exista facilitati importante-PCB-ul,lista piese,etc e un lucru bun!...exista sansa sa mai castigam un membru entuziast al comunitatii electronistilor!...lucru tot mai rar in ultima vreme!...'slefuirea' acestui nou membru ne revine ,noua ,tuturor,oferind sfaturi de calitate,usor de inteles si usor de pus in aplicare!...atentionez prieteneste pe colegii 'hârșiți' in ale electronicii ca-fara ajutorul nostru sustinut!-s-ar putea sa disparem de pe firmament ca si comunitate recunoscuta...si ,zau, daca nu ai cu cine sa impartasesti realizarile si cui sa adresezi intrebarile...cui bono...?!
  6. flomar60

    Schimbarea avatarului

    Gata ,acum functioneaza! Incerc ,cat mai curand sa editez articolul...multumesc!
  7. flomar60

    Schimbarea avatarului

    Nu am aceasta posibilitate...
  8. flomar60

    Schimbarea avatarului

    Gata, am rezolvat, multumesc donpetru!...daca se poate ,va rog sa-mi atasati numele de utilizator la articolul scris...
  9. flomar60

    Topic cu bancuri

    Anunt mortuar din Austria: Dupa o viata grea,chinuita si plina de lipsuri ,d-l Gunther Fisher nascult la 13.11. 1943 si-a gasit , in sfarsit, pacea si linistea... Inmormantarea sotiei va avea loc marti, la cimitirul catolic...
  10. flomar60

    UPGRADE WEBSITE catre IPB4

    Sustin neconditionat infiintarea unei functii de moderator-cel mai bine ar fi 2 !-pentru a fi de ajutor adminului si supravegherea activitatii forumului...cel putin pentru moment aceste functii nu ar trebui remunerate...din punctul meu de vedere ar trebui sa fie benevole! Schimbarea titlului sectiunii 'Articole' : 'Contributii tehnice benevole'...ar putea fi noul titlu... Dupa parerea mea , sectiunea 'Galerie' ar trebui eliminata..contributia acestei sectiuni la promovarea forumului este minima... ...am sustinut si pe vechea platforma si reiterez si aici ca sa existe un index usor de consultat al rubricii 'Articole' sau cum va fi ea mai nou denumita...pe pagina de garda nu se pot afisa decat 4-5 topice la aceasta sectiune...un clik sa zicem pe 'Index Articole' ar putea deschide o lista completa cu titlurile articolelor iar utilizatorul interesat ar putea accesa rapid articolul de interes....consider aceasta rubrica 'Articole' ca una care diferentiaza net-in bine!- acest site fata de altele cu activitate similara!
  11. flomar60

    Schimbarea avatarului

    Salutari! Am cautat prin setari sa-mi schimb avatarul dar...nu am reusit sa gasesc 'butoanele'potrivite! Cu scuze catre dvs, donpetru , cum pot rezolva aceasta problema?!...Multumesc!
  12. flomar60

    UPGRADE WEBSITE catre IPB4

    Salutari tuturor! Deocamdata nu pot emite pareri pentru ca trebuie sa ma "joc" putin cu noua interfata a forumului ca sa-mi pot forma o opinie! Salut cu bucurie 'schimbarea la fata'! La multi ani Romaniei si romanilor! Spor in toate sa aveti!
  13. Transformatorul electric este o masina electrica statica, destinata modificarii parametrilor energiei electrice livrate de catre sursa (tensiunea si curentul electric alternativ) la valorile cerute de utilizator. In acest proces de transformare, parametrul frecventa, ramane nemodificat. Transformatorul electric nu are piese in miscare si, de aceea, nu necesita o supraveghere speciala in timpul functionarii iar operatiunile de intretinere sunt foarte simple. In procesul de transfer al energiei de la sursa catre consumator, transformatorul electric este un subansamblu absolut necesar, pentru ca, dupa cum stim , parametrii energiei electrice difera de la o instalatie electrica la alta in functie de scopul pentru care a fost construita respectiva instalatie electrica. De exemplu, in centralele electrice, generatoare de mare putere livreaza energia generata la o tensiune 15,75 kV si curenti de mii de amperi; un transformator preia aceasta energie si o livreaza liniilor de transport la o tensiune de 110, 220 sau 400 kV si la curenti mult mai mici; la capatul acestor linii de transport sunt transformatoare care adapteaza aceste tensiuni foarte mari la liniile de transport de medie tensiune - 20 kv; aceste linii de 20kv alimenteaza, la randul lor, transformatoare de 20kv/0,4kv care distribuie energie in instalatiile electrice trifazate de 380v de utilitate publica. Daca amintim aici si nenumaratele aparate electrocasnice care au in componenta lor un transformator, constatam ca transformatorul este un element omniprezent in viata noastra. Transformatoarele pot fi de mica, medie si mare putere; monofazate sau trifazate; autotransformatoare; transformatoare de sudura; transformatoare de masura; transformatoare cu destinatii speciale. Din categoria transformatoarelor speciale face parte si autotransformatorul, definit in literatura de specialitate ca fiind un transformator cu o singura infasurare dispusa pe un circuit magnetic de constructie normala – mai este numit si transformator in constructie economica . Constructiv are doua infasurari (primara si secundara) conectate galvanic intre ele si amplasate pe aceeasi coloana a miezului magnetic. Analizand schema din figura 3, observam ca ,dupa modul de alimentare autotransformatoarele pot fi: ridicatoare de tensiune (U1 este tensiune de alimentare) ; coboratoare ( U2 este tensiune de alimentare). Autotransformatoarele se folosesc pentru pornirea usoara a motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit, pentru reglarea tensiunii de la zero la o valoare maxima aleasa, in mod continuu sau in trepte. Avantajele utilizarii autotransformatorului: consum redus de materiale electrotehnice (cupru, izolatie, miez magnetic) in comparatie cu un transformator de putere echivalenta; randament superior fata de transformator; la aceeasi incarcare si acelasi factor de putere al sarcinii, variatia tensiunii secundare este mai mica decat la transformator. Dezavantajele utilizarii autotransformatorului: risc crescut de distrugere a consumatorilor alimentati in cazul intreruperii infasurarii secundare ( la autotransformatorul coborator ) ; existenta contactului galvanic cu reteaua de alimentare ; curent de scurtcircuit mult mai mare decat la un transformator echivalent. Transferul energiei catre consumatori se face pe doua cai : electromagnetica (prin inductie) ; electrica (contact galvanic). Formulele puterii in primar si secundar sunt aceleasi ca la transformator: P1= U1 x I1 (a) P2 = U2 x I2 (b) Cele doua relatii sunt expresiile matematice ale puterii aparente de intrare respectiv iesire ale autotransformatorului. Functie de caracterul sarcinii, relatiile (a) , (b) se diversifica astfel: (1) Sarcina inductiva si capacitiva: PAP(puterea aparenta primar)=U1 x I1 Pap(puterea activa primar)=U1 x I1 x cosφ PQP(puterea reactiva primar)=U1 x I1 x sinφ PAS(puterea aparenta secundar)=U2 x I2 Pas(puterea activa secundar)=U2 x I2 x cosφ PQS(puterea reactiva secundar)=U2 x I2 x sinφ (2) Sarcina rezistiva: PAP=Pap=U1 x I1 PQP=0 PAS=Pas=U2 x I2 PQS=0 O măsură a eficienței de utilizare a energiei electrice, ce arată cât din energia trimisă de către distribuitor este, în realitate, necesară consumatorilor (casnici sau industriali) pentru diverse acțiuni (lucru mecanic sau căldură utile) e factorul de putere, definit de către Comisia Internațională de Electrotehnică (IEC) drept raport între puterea activă P și cea aparentă S adica, conform triunghiului pitagorean, de raportul între cateta alăturată unghiului φ și ipotenuză, asta însemnând cosinusul acelui unghi, pe scurt cosφ. NOTA 1: Din figura 1 se observa ca puterea aparenta este notata cu S ; in acest articol am folosit notatia Pindexat pentru a nu se confunda cu S indexat-sectiunea miezului magnetic Expresiile trigonometrice cosφ si sinφ masoara decalajul care apare intre tensiunea si curentul care circula prin bobinajele autotransformatorului functie de caracterul sarcinii. Expresia cosφ se mai numeste factor de putere al autotransformatorului si are valoarea: Se observa ca pentru o sarcina rezistiva cosφ are valoarea 1 iar decalajul intre tensiune si curent este 0. NOTA 2: Practic, pentru autotransformatoare mici ca acesta cosφ nu are valoarea 1 ci ajunge la valoarea 0,8 - 0,85. Pentru simplificarea calculului practic al autotransformatorului vom considera sarcina acestuia ca fiind rezistiva. In urma acestei aproximari puterea livrata in secundar are expresia: P2=U2 x I2 Raportul P2/P1=U2 X I2/U1 x I1=randament - reprezinta randamentul autotransformatorului. In general autotransformatorul are randament superior fata de transformatorul echivalent pentru ca pierderile in fier si bobinaje sunt mai mici iar consumul de materiale electrotehnice este la aproximativ o treime din necesarul pentru un transformator echivalent. Randamentul poate lua valori intre 0,7- 0.96 iar la autotransformatoarele de mare putere poate atinge 99,6%. Acest parametru este masura directa a pierderilor totale in autotransformator si in figura 2 se prezinta un desen sugestiv cu pierderile care apar,denumirea lor si relatia matematica ce le defineste. Calculul acestor pierderi este laborios si in cazul autotransformatoarelor de mica putere precum acesta nu se justifica. NOTA: Afirmatia de mai sus este valabila pentru autotransformatoare cu puteri livrate pe sarcina de pana la 3500w, la puteri mai mari, pentru eficienta economica (consum redus de materiale) se calculeaza si pierderile. Semnificația puterilor și pierderilor din fig.2 sunt următoarele: P1 = U1 * I1 * cosφ1 - puterea activă absorbită de la rețea; Pj1 = R1 * I12 – pierderile de putere activă în înfășurarea primară; PFe = RW * IW2 – pierderile de putere activă în miezul transformatorului; Pj2 = R2 * I22 – pierderile de putere activă în înfășurarea secundară; P2 = U2 * I2 * cosφ2 - puterea activă transmisă receptorului; Q1 = U1 * I1 * sinφ1 - puterea reactivă absorbită de la rețea; Qd1 = X1d * I12 – pierderile de putere ractivă necesare producerii câmpului magnetic de dispersie necesar înfășurării primare; Qm = Xµ * Iµ2 – pierderile de putere reactivă necesare pentru magnetizarea miezului; Qd2 = Xd2 * I22 – pierderile de putere ractivă necesare pentru producerea câmpului magnetic de dispersie al înfășurării secundare; Q2 = U2 * I2 * sinφ2 - puterea reactivă furnizată receptorului. Pe lângă pierderile de putere activă enumerate mai sus (numite și pierderi principale), în transformator mai apar pierderi suplimentare în piesele de consolidare și înfășurări înrăutățind proprietățile fizice și chimice ale materialelor izolante fapt ce determină reducerea duratei de viață a transformatorului. Bilanțul puterilor reprezentat în figura 2 ajută la determinarea randamentului. Pentru a contrabalansa toate aceste pierderi apelam la cateva artificii: valoarea randamentului mai mare sau egala cu 0,85; numar de spire din secundar multiplicat cu 1,1 (tronsonul Aa); sectiunea miezului magnetic multiplicata cu 1,2. Va rezulta un consum ceva mai mare de materiale electrotehnice dar astfel ne asiguram ca autotransformatorul va lucra in conditii optime. Pentru determinarea curentului din bobinajul primar I1 aplicam formula: I1=P1/U1=P2/randament x 1/U1=P2/0,85 x U1 De aici inainte proiectarea autotransformatorului difera de cea a transformatorului. Astfel, urmarind schema din figura 3, avem: P2=U2 x I2=U1 x I1,2 + Uz x Iz = PEM + PE Termenul PEM reprezinta puterea electromagnetica interioara a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin inductie. Se mai numeste putere de calcul si este valoarea care se ia in calcul pentru dimensionarea autotransformatorului . Termenul PE reprezinta puterea electrica a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin cuplaj galvanic. Avem relatia: PEM=PAX=U1 x I1,2 si I1,2 =I1 – I2 => PAX=U1(I1 – I2) De asemenea PE=Pa,A= Uz x Iz in care Uz= U2 – U1 ; IZ=I1 – I1,2 (se stabileste de catre proiectant functie de cerintele utilizatorului). Pentru ca PAX este puterea de calcul a autotransformatorului ,din relatia: Sm = 1,2 x radical PAX , calculam sectiunea necesara a miezului feromagnetic. Calculam acum , numarul de spire pe volt cu relatia: Nr. Sp./v= 1/4.44 x f x Sm x B in care: f = frecventa retelei in hertzi ; Sm = sectiunea miezului in m2; B= inductia in Tesla. Pentru a stabili inductia in miez trebuie sa alegem tipul constructiv de tola si caracteristicile tehnice aferente. Dupa modelul de laminare, tolele pot fi, laminate la cald si laminate la rece. Cele laminate la cald au in componenta lor cristale de fier orientate haotic, la acestea intensitatea fluxului magnetic este aceeasi indiferent de directia fluxului motiv pentru care au o inductie maxima mai mica si pierderi mai mari comparativ cu tolele laminate la rece care au in componenta lor cristale de fier orientate pe anumite directii, fluxul magnetic fiind maxim pe aceste directii, de aceea aceasta structura ofera inductii maxime mai mari si pierderi mai mici. Pentru ca constructorul amator are, de obicei, la indemana tole recuperate din transformatoare vechi, fabricate cu multi ani in urma, alegem, din tabele o tola de tip E+I , laminata la cald , pentru care inductia recomandata se afla in plaja 0,9 – 1,45 T . Calculam cu formula nr.sp.primar = nr.sp./v x U1, numarul de spire pe tronsonul AX. Idem , nr.sp. secundar= nr.sp./v x Uz x 1,1 , numarul de spire pe tronsonul Aa. Cunoscand valorile curentilor prin cele doua infasurari, alegem, din tabele, o densitate de curent si diametrul cu izolatie al conductorului aferent densitatii de curent alese, pentru cele doua infasurari. Densitatea de curent pentru infasurarea primara ( cea situata prima , pe carcasa , langa miezul magnetic) va fi mai mica decat cea pentru infasurarea secundara (tronsonul Aa). Calculam suprafata totala ocupata de cele doua infasurari inclusiv suprafata materialului carcasei suport a bobinajelor (textolit cu grosimea de 2,5mm), cu datele obtinute din tabele (numarul de spire/cm2, functie de diametrul conductorului) incluzand si grosimea izolatiei. Factorul de utilizare optim al suprafetei ferestrei tolei este 0,6 – 0,8. Se calculeaza grosimea pachetului de tole cu formula c= Sm/2a. Daca raportul c/2a se gaseste in intervalul 1,2 – 2 , tola este bine aleasa. Este bine sa respectam acest raport pentru ca forma bobinajului influenteaza randamentul autotransformatorului ( daca pachetul de tole este mai gros creste mult lungimea bobinajului , deci si rezistenta electrica). Dimensiunea C va fi multiplicata cu factorul 1,04-1,08, acest lucru fiind necesar pentru a lua in calcul grosimea izolatiei tolelor (hartie, email sau carlit), aceasta valoare corespunzand izolatiei cu email. Cu aceasta, proiectarea simplificata a autotransformatorului monofazat de mica putere s-a incheiat. Cine doreste poate continua cu aflarea greutatii miezului magnetic, a greutatii bobinajelor, lungimea firului de bobinaj pe fiecare infasurare, rezistenta electrica a fiecarei infasurari, etc. EXEMPLU DE CALCUL Vom calcula parametrii unui autotransformator monofazat, ridicator de tensiune, care are urmatoarele date de proiectare: tensiunea primara U1=220V tensiunea secundara U2=285V cu 7 prize: U2,1=220V ; U2,2=230V ; U2,3=240V ; U2,4=250V ; U2,5=260V ; U2,6=270V ; U2,7=285V; curentul secundar I2=9A a) Consideram cosφ=1, => P2=U2 x I2=285 x 9 =2565W b) Alegem randamentul autotransformatorului randament=0,85; P1=P2/randament=2565/ 0,85=3018W c) Curentul din primar: I1= P2/0,85 x U1=2565/0,85 x 220=13,72A d) Curentul pe tronsonul AX: I1,2= I1- I2= 13,72- 9 = 4,72A e) Puterea de calcul (tronsonul AX): PAX = U1 x I1,2=220 x 4,72 = 1039W Uz=U2- U1= 285 – 220 =65V f) Calculam sectiunea miezului feromagnetic: Sm= 1,2 x radical PAX=1,2 x 32,25=38,7cm2 ~~ 39cm2 g) Alegem, din tabelul 1, tola E25 cu grosimea 0,35mm, laminata la cald . Pentru aceasta tola alegem o inductie moderata de 1,1 Tesla. Calculam acum, numarul de spire pe volt cu relatia: - Nr.sp./v=1/4,44 x f x Sm x B= 1/ 4,44 x 50 x 0,0039 x 1,1=1,05sp/v - Nr.sp.primar=U1 x 1,05=220 x 1,05=231 spire - Nr.sp.secundar=Uz x 1,05 x 1,1 = 65 x1,05 x 1,1=75 spire: priza pentru U2,1=220v => spira 231 (Uz=0) priza pentru U2,2=230v => Uz=10v => 10 x1,05 x 1,1=11,55 aproximam 11 => 11+ 231=242 spire priza pentru U2,3=240v => spira 253 (Uz=20v) priza pentru U2,4=250v => spira 265 (Uz=30v) priza pentru U2,5=260v => spira 277 (Uz=40v) priza pentru U2,6=270v => spira 289 (Uz=50v) priza pentru U2,7=285v => spira 306 (Uz=65v). h) Ca sa aflam diametrul conductorului din primar, alegem din tabele, o densitate de curent J=3A/mm2 . La curentul nominal de 4,72A => Diam.Cu primar=1,5mm cu izolatie. Pentru conductorul din secundar, alegem o densitate de curent J=3,5A/mm2. La curentul nominal de 9A =>Diam.Cu secundar=1,9mm cu izolatie. Suprafata ferestrei la tola E25 este, din tabele, 18,8 cm2. Calculam suprafata ocupata de ambele bobinaje, inclusiv suprafata carcasei suport. Pentru 1,5mm => 30,7sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 231/30,7=7,53cm2 are suprafata totala bobinajul primar. Pentru un diametrul de 1,9mm => 19sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 75/19=3,95cm2 are suprafata totala bobinajul secundar. i) Suprafata carcasei (textolit 2,5mm) => 2,5 x(1a+3a+1a)=312,5mm2=3,125cm2. Suprafata totala ocupata in fereastra: 7,53+3,95+3,125=14,605cm2. Factorul de utilizare recomandat, al ferestrei, pentru transformatoare cu racire in aer se gaseste in limitele 0,6-0,8. Calculam factorul de utilizare, in cazul nostru: Stotala/Sfereastra=14,605/18,8=0,776 deci ne incadram. NOTA: Nu am luat in calcul grosimea izolatiei dintre primar si secundar si nici grosimea izolatiei finale. Introducand in calcul valoarea acesteia( aprox. 0,7 cm2), depasim cu putin factorul de utilizare al ferestrei si atunci devine necesara alegerea unei tole mai mari si refacerea calculelor legate de miezul magnetic. j) Calculam grosimea miezului magnetic: c =Sm/2a=39/5=7,8cm. Aplicam factorul de multiplicare pentru dimensiunea c => C real=1,05 x c=8,19cm. Calculam raportul C real/2a=8.19/5=1,638 =>tola este bine aleasa. Aflam numarul de tole C/grosime tola= 7,8/ 0,035=223 tole k) Constuctia carcasei suport a bobinajelor trebuie sa tina cont de jocurile minime necesare: dimensiunea 2a=> +0,5 mm ; dimensiunea (a) sus si jos=> --1mm ; dimensiunea 3a , cel putin –0,5mm. Masuri de siguranta in exploatarea autotransformatorului: Din schema electrica rezulta clar ca un scurtcircuit in secundarul autotransformatorului este deosebit de periculos pentru integritatea fizica a acestuia. La scurtcircuit, tronsonul aA se conecteaza in paralel cu tronsonul AX rezultand o impedanta de scurtcircuit extrem de mica si, implicit , un curent de scurtcircuit extrem de mare. De aceea este obligatorie montarea de sigurante fuzibile pe partea de alimentare si pe sarcina. Calitatea izolatiei trebuie sa fie superioara avand in vedere contactul galvanic cu reteaua electrica de 220v , iar carcasa de protectie trebuie construita din materiale electoizolante. Autotransformatorul trebuie amplasat intr-un loc bine ventilat, departe de orice atingere accidentala. BIBLIOGRAFIE: Masini si aparate electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969, autor ing. CONSTANTIN DUMITRASCU Manualul electricianului constructor de masini electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1970, autor SALGO LADISLAU TUTORIALE UTILE: http://www.mircea-go...apitolul_II.pdf - aici gasiti explicata amanuntit teoria tehnica a autotransformatorului http://marconi.unitb...proiectTraf.pdf http://www.electroni...sformator.shtml http://staff.etc.tui...p05-Pr-traf.pdf http://www.niqro.3x.ro/docs/trafu.pdf Articol realizat de Florin Marcu Articol actualizat in data de 16.02.2013
×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.