Jump to content

dj_tepex

Members
  • Content Count

    20
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

0 Neutral

About dj_tepex

  • Rank
    Membru

Profile Fields

  • City
    Gura Humorului
  1. Va multumesc mult pentru explicatie dle @gsabac, este exact ceea ce aveam nevoie si mai mult ca sigur va fi utila si altora. Pana acum n-am gasit nicaieri explicat asa de bine cum ati facut-o dvs, fapt pentru care va raman profund indatorat. Multumesc inca o data!!! P.S. Tocmai acele diode D39 si D37 despre care ati facut vorbire le banuiesc defecte, pentru ca amplificatorul oscileaza pe canalul respectiv, iar tranzistorii finali nu sunt arsi. Daca cuplez doar alimentare V-Low, amplificatorul lucreaza normal.
  2. Am citit fiecare cuvintel din acest topic, la nivel de forma de unda am inteles perfect care este diferenta dintre clasa G si clasa H, problema mea apare la identificarea practica in circuit a celor doua clase de functionare. Adica hai sa o luam altfel, cu exemple practice. In cazul meu de exemplu este vorba de un amplificator Crest Audio CA9 cu un canal defect, defectul l-am localizat in partea de "comutatie" de la LOW RAIL la HIGH RAIL. Dar deocamdata nu asta conteaza, sunt curios cam ce clasa este, H sau G??? Intreb pentru ca nu inteleg foarte bine cum functioneaza acel circuit in cazul dat, de aceea daca poate cineva sa explice pe indelete cum lucreaza circuitul, in ce ordine se deschid tranzistorii, ce rol au diferitele diode, etc... as fi foarte recunoscator. Manualul service ca sa vorbim de cazuri concrete: ca_schematic_set.pdf Multumesc! Asta am inteles si eu, dar ca sa sesizeze saturatia si intr-un caz si in altul, acele tranzistoare au nevoie de un "martor", nu?? Care este acela si cum lucreaza??
  3. Se mai poate detalia va rog despre diferentele de functionare intre clasa H si clasa G?? Eu tot nu am inteles foarte bine care sunt diferentele si cum functioneaza un tip de etaj final si cum functioneaza celalalt tip de etaj final... Multumesc anticipat pentru bunavointa!
  4. Multumesc pentru explicatii, sunt mai mult decat binevenite. O sa fac probele si revin cu rezultate!
  5. Pai in cazul asta nu cred ca am inteles f bine intrebarea dvs, daca vreti sa imi detaliati putin va rog.Insa da, masuratoarea s-a facut cu trafo driver demontat si pinul 14 in gol. Cand spuneam ca masuratorile cu osciloscopul se fac de regula cu sarcina cuplata ma gandeam la domeniul amplificatoarelor unde am facut cele mai multe masuratori si unde folosesc intotdeauna rezistente de sarcina la masuratorile pe iesirea amplificatoarelor de putere.
  6. Da, masuratoarea s-a facut in gol, cu trafo driver demontat. Cat despre corectitudinea masuratorii, gandindu-ma retrospectiv, tinand cont ca de regula masuratorile cu osciloscopul nu se fac fara sarcina, credca nu a fost tocmai corect. O sa refac si acea masuratoare!
  7. Legat de osciloscop, daca ii aplic semnal dreptunghiular din generator extern imi arata forma normala a semnalului, totusi o sa fac o proba cu genereatorul setat la aceeasi frecventa si amplitudine ca semnalul in cauza. In fine, sunt de acord cu dvs ca osciloscop nu poate fi perfect, si este si i fluentabil. Legat de componentele din portile MOS-FET-urilor am verificat integral, piesa cu piesa componenetele dintre tranzistorii de forta si trafo driver, inclusiv trafo driver. In afara de tranzistorul si rezistenta din poarta impreuna cu dioda de protectie pe acea ramura care sunt busite, restul este in regula. O sa mai verific si pentru a treia oara totul, componentele inca nu le-am lipit inapoi pe placa! Multumesc petru sugestii!
  8. Buna seara! Ati avut dreptate domnilor, legat de cei doi pini pe care eu in mod gresit ii masuram (greseala propagata in virtutea inertiei de la SMPS-urile cu integrate de tip SG3525 si IR2110). Intr-adevar driverul este construit in jurul circuitului integrat specializat L5991AD plus un LM324 folosit ca si comparator din ce vad eu pe placuta. Pinul 14 al placutei driver este legat la drena unui HEXFET de tip IRFD110, a carui sursa este legata la masa, iar poarta se leaga prin intermediul unui rezistor de 100 ohm la pinul 10(OUT) al driverului specializat L5991AD. Pinul 13 se leaga la catodul unei diode care mai departenu prea imi dau seama unde se duce, cel mai probabil pare sa se duca spre LM324, ceea ce ar fi si logic daca e sa ma iau dupa indicatiile dvs. Intrebarea mea ar fi, in conditiile de mai sus, cat de corecta este oscilograma din pinul 14??? Am vazut ca oscilograma se modifica la actionarea potentiometrului de reglaj de curent, ceea ce mi se pare si normal. Doar ca ma ingrijoreaza forma semnalului pe palierul de jos ca sa spun asa, de ce este usor curbata?? Nu ar fi trebuit sa fie dreapta sau aproximativ dreapta la fel ca si palierul de sus?? Multumesc!
  9. Am inteles ideea, totusi va rog sa nu va suparati pe mine, sunt la inceput de drum in ceea ce priveste sursele in comutatie si este primul invertor de sudura pe care incerc sa il repar. O sa incerc sa ridic o schema a placutei driver si voi reveni si cu mai multe poze. Eu ramasesem cu impresia ca in mod normal formele de unda din cei doi pini ar fi trebuit sa fie asemamatoare ca si forma (dreptunghiulara), in cazul in care driverul este bun, iar primarul transformatorului este simetric fata de mediana. Privind lucrurile prin prisma celor expuse de dvs, stimati colegi forumisti, si gandind logic, ceva imi spune ca driverul totusi nu este defect, adica intre driver si tranzistorii de putere exista separare galvanica prin transformatorul driver, deci in cazul defectarii unuia sau mai multor tranzistori de putere sansele ca si driverul sa se defecteze scad destul de mult, tocmai datorita separarii galvanice.... acuma nu stiu cat de corect este rationamentul meu....Pe de alta parte un spike de tensiune mare pe iesirea trafo driver ar putea determina si o inductie periculoasa in primarul acestuia... o sa mai studiez... Acum realizez ca informatiile prezentate sunt incomplete, o sa incerc sa ridic o schema a driverului si voi reveni cu mai multe amanunte. Ideea este ca incerc si eu sa invat cat mai multe din aceasta depanare. Insistati va rog caci va spun sincer ca eu inca nu m-am prins.... inca. Stiu ca poate pentru dvs este o banalitate, insa eu v-as fi foarte recunoscator pentru o explicatie. Multumesc! :)
  10. Buna ziua! Am mai avut timp zilele astea sa mai fac ceva verificari. Am verificat absolut toate componentele dintre trafo driver TR4 si trafo de putere TR2 , atat elementele de comanda de putere mica, cat si elementele de putere mare de comutatie, masuratorile le-am facut atat cu multimetru cat si cu un dispozitiv tip super-multi-tester si nu am mai gasit nimic defect in afara de piesele mentionate anterior (tranzistorul MF5, dioda D2, rezistorul R31). Componentele au fost toate verificate cu demontare din circuit pentru a mu fi in nici un fel influetate masuratorile. Acestea fiind verificate, am zis sa verific si impulsurile de comanda. In acest scop am demontat puntea redresoare P1 pentru a nu avea tensiune pe rail-ul de 320V c.c., dupa care am verifica partea de alimentare la etajul de comanda, am verificat si circuitul integrat stabilizator serie LM317, iar dupa stabilizare am masurat o tensiune de +13,9V (diferenta fata de tensiunea de +13,7V din schema zic eu ca este nesemnificativa). Am demontat din circuit si trafo driver TR4 si am decuplat din circuit un capat al infasurarii pulse de la TR2 (capatul dinspre rezistorul R33), pentru a putea vedea formele de unda ale driverului fara nici un fel de influenta din "exterior". Am cuplat apoi osciloscopul, masa sondei de la osciloscop fiind cuplata direct la minusul puntii redresoare P2. Formele de unda vizualizate arata cam asa: - forma de unda pin 14 de la placuta driver: - forma de unda pin 13 placuta driver Nu stiu ce sa zic, dar mie imi pare cam defect driverul. Ce as putea face in continuare?? Se poate incerca depanarea placii driver sau sa asamblez aparatul la loc si sa-l predau proprietarului de drept??? Multumesc frumos!
  11. Buna dimineata! Rezistentele din grile le-am masurat pe fiecare in parte si imi dau valoarea nominala, e drept ca in acest caz masuratorile le-am facut cu rezistoarele montate pe placa. O sa le scot afara si o sa fac o noua masuratoare sa fiu si mai sigur. Tranzistorii MOS-FET i-am dat afara pe toti impreuna cu diodele D1 si D2 si radiatoarele aferente, masuratorile le-am facut pe fiecare tranzistor in parte scos din circuit, iar ca aparat de masura am folosit un super-multi-tester. E adevarat ca tranzistorii inca nu i-am demontat de pe radiatoare (drenele tranzistoarelor au contact electric comun prin corpul radiatorului). O sa demontez astazi tranzistoarele de pe radiatoare sa mai fac inca o masuratoare pentru a fi convins 100% de starea acestora. O sa decuplez railul de 320V c.c. si o sa verific toata partea de comanda, precum si restul de componente din secundarul trafo driver pana la MOS-FET-ii de putere si revin cu concluzii. Multumesc frumos deocamdata pentru sugestii. P.S. Frica mea cea mai mare este sa nu fi trosnit componentele de pe placuta driverului, deja mi se complica f mult treaba, mai ales ca nici nu am gasit o schema a acestui driver. dar na, asta e, vom trai si vom vedea...
  12. Buna seara! M-a rugat cineva sa-i repar un invertor de sudura marca AXEL EP SYSTEMS HPS165 defect. Dupa ce am cautat putin pe internet, am gasit schema fratelui mai mic HPS145, care este identica cu acesta, difera doar componentele de putere folosite (de putere mai mare). Schema ar fi aceasta: ep_systems_hps-145_inverteres_hegeszto_chass_epi2900_rv2_sch.pdf Din ce am constatat pana acum, am gasit tranzistorul de forta MF5(IRFP460 pe placa) trosnit, impreuna cu dioda D2(STTH12R06D pe placa) strapunsa, precum si rezistorul R31(4,7 ohmi pe placa) ce este carbonizata. Ca si cauza a defectului presupun ca din cauza umiditatii combinate cu spanul si pilitura rezultate din prelucrarile metalice s-a ars tranzistorul de forta luand dupa el dioda si rezistenta (proprietarul a zis ca suda cu aparatul si a pocnit deodata in timpul utilizarii) Avand in vedere ca nu prea am experienta in depanarea invertoarelor de sudura, ce ar trebui sa mai verific/masor inainte de a monta piesele defecte??? In momentul de fata radiatoarele cu tranzistorii de forta precum si cu diodele din secundarul transformatorului de putere sunt demontate, daca este nevoie pun si poze. Am inteles ca ar trebui sa verific semnalul de comanda din grilele tranzistoarelor de putere pentru a vedea daca nu cumva s-a dus si driverul. Am osciloscop, doar ca nu am mai facut masuratori pe invertoare si mie cam frica sa nu ard intrarile osciloscopului sau alte compoente prin invertor si de aceea intreb: unde anume ar trebui sa conectez masa sondei de osciloscop pentru a putea vizualiza corect semnalele de comanda??? Pentru a putea vizualiza cu osciloscopul formele de unda din punctele cu potential ridical ale montajului am inteles ca mi-ar trebui un transformator de separare galvanica, insa nu stiu ce caracteristici ar trebui sa aiba acesta(ce dimensiuni ale pachetului de tole, ce grosime a sarmei si ce numar de spire)??? Sau daca as construi o sonda pentru osciloscop cu raportul de 1:100 mai este necesar transformatorul de separatie??? Va multumesc anticipat pentru orice sugestie!!
  13. Va multumesc domnule GSabac pentru indicatii, mie aceste informatii imi sunt cu adevarat folositoare atat pentru achizitionarea unui viitor osciloscop, cat si pentru verificarea (din nou) a osciloscopului aflat in prezent in dotarea atelierului meu. Consider ca indicatiile date sunt pretioase pentru oricine doreste sa-si achizitioneze un osciloscop second-hand analogic sau digital cu afisaj pe tub catodic, si de aceea ar merita stick-uite! Multumesc inca o data si va doresc toate cele bune si spor la construit!
  14. Buna ziua si salutari tuturor forumistilor! Desi sunt inregistrat de ceva timp pe acest forum, pana acum am facut parte din categoria celor care doar urmaresc discutiile. Acum insa am si eu o mica nelamurire si am deschis pentru prima data un topic pe acest forum in speranta ca poate sunt colegi mai experimentati si mai avizati pe care ii rog sa-mi dea o parere in problema care ma framanta. Urmaresc de ceva timp modelul de osciloscop din titlu, osciloscop pe care l-am gasit de vanzare pe site-urile de profil, si as fi interesat sa il cumpar. Principalul impediment care ma retine sa fac acest lucru este varsta acestuia (undeva pe site-urile germane scria ca acest model ar fi fabricat undeva prin anul 1975, deci este cu vreo 10 ani mai batran ca mine....). Un altul dintre minusurile pe care am inteles ca este posibil sa le aiba ar fi comutatorul de pe Y care este cu contacte mecanice si care ar fi predispus la defectiuni. Ce ma incanta pe mine este faptul ca are baza de timp dubla, care mi-ar fi folositoare, si faptul ca este un PHILIPS, am lucrat prin facultate cu niste modele asemanatoare de PHILIPS si am fost foarte incantat de el. Acum ce ma intereseaza pe mine sunt parerile dvs, atat pro cat si contra. Merita sa cumpar acest osciloscop, data fiind varsta lui si un pret nu tocmai mic(950 lei)?? Ce ar trebui sa am in vedere la el in momentul cumpararii, si mai ales, ce baza pot sa am in acest osciloscop ca ma va servi si de acum incolo fara sa am probleme cu el?? Pentru ca la banii astia nu prea mi-ar conveni sa il folosesc de 5-6 ori si sa faca POC la mine.... Exista persoane aici pe forum care ar putea sa ii faca o revizie si o eventuala recalibrare.reparatie?? Multumesc anticipat pentru bunavointa!
  15. Buna ziua! As vrea sa construiesc si eu un asemenea filtru activ, insa din pacate link-ul existent nu mai este valabil. Se poate reposta va rog acea schema?? Multumesc!
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.