covaci ioan

Da foarte simpla și rapid de realizat schema pentru test, aici am observat că tensiunile sunt mai mici decât cele din catalogul tubului. Acum când am timp trebuie sa construiesc prima data convertorul de tensiune inalta pentru alimentarea tubului. Încă o problema care o am este că nu am ecranul din uMetal, nu am la dispoziție decât tabla din fier moale și nu știu dacă este buna in acest caz. Mulțumesc pentru schema!

Întradevăr încercarea de a construi un osciloscop este o treabă serioasă și deosebit de dificila atât din punct de vedere mecanic la realizarea carcasei și numărului mare de module și subansamble, cât și a cunoștințelor foarte bune de electronică pe trebuie sa le ai. Pe mine mă impulsionează aceasta idee văzând realizările dumneavoastră excepționale pe care ați avut bunăvoința sa ni-le impartasiti și nouă pe acest forum

Eu cel mai mult am făcut experimente cu montaje și module provizori făcute pe plăcuța de breadbord pe care le testam cu aparatura de care dispun pentru a înțelege și observa cum funcționează practic. Cel mai curios am fost sa observ practic comportamentul tranzistorului atât în regim de amplificare cât și în regim de comutație, lucru care cred eu că este foarte important pentru înțelegerea, compunerea și realizarea unui scheme care sa funcționeze corect și eficient. Cea mai importanta realizare practica pentru mine a fost sa refac baza de timp a unui osciloscop rusesc H3015, a trebuit să o fac montajul pe o plăcuța separată (baza existenta nu se mai putea reface din lipsa unor piese rusești care nu se mai puteau procura) și să o adaptez prin fire de conexiune la restul aparatului lucru deosebit de dificil din cauza spațiului mic din interiorul aparatului plus intrgrarea la partea electronică ceea ce implică multe calcule de adaptare a semnalelor. Dar în final funcționează bine și stabil până la aproape 20 Mhz. In legătură cu construcția osciloscopului no să incep prea curând din cauza faptului că nu am timp , sunt mai tot timpul la muncă dar la iarna când sunt mai liber o sa trec la treabă. Deocamdată incerc sa procur din timp piesele principale de care am nevoie, că sa le am la dispoziție iar între timp o sa examinez și o schema de sursa de tensiune(alimentata fie la 220v sau 12v) pentru alimentarea tubului catodic și a restului de module din componenta aparatului

Eu am cumpărat tubul deoarece am ambiția de a încerca să construiesc un osciloscop, am câteva scheme scheme de osciloscoape de pe internet, din care o sa ma inspir, la care sa mai contribui și eu cu idei în vederea obținerii unei performanțe cât mai bune (stabilitate, linearitate, sensibilitate, simplitate, fiabilitate, etc). Pentru inceput frecventa maxima la care îl pot testa este de până la 20 Mhz, deoarece doar atât îmi permite generatorul de semnal pe care îl am( iemi e507) și osciloscopul digital de care dispun (hantek 6022be). Problema principală pe care o am este timpul puțin care îl am foarte la dispoziție deoarece sunt ocupat cu munca.

Mulțumesc foarte mult! Practic eu o să-i alimentez filamentul cu tensiunea prevăzută în datele de catalog timp de 30 de minute după care îi aplic tensiunile de polarizare pentru inceput la o valoare mai mica, și eventual prin niște rezistente de 50-100 kiloohmi că sa nu distrug ceva in cazul unor descărcări în tub, după care le măresc treptat în câteva ore până la valorile nominale urmărind totodată cu atenție sa nu fac punct periculos pentru luminofor în mijlocul ecranului

Buna seara dragi prieteni! As avea o intrebare la cei care au cunostinte in domeniul tuburilor catodice! M-iam comandat un tub catodic de osciloscop rusesc 8LO29I, tubul este fabricat de prin ani 80, dar nu a fost niciodata utilizat. Vreau sa va intreb daca aceste tuburi trebuie formatate ca si in cazul celorlalte tuburi care functioneaza la tensiuni mari? Va multumesc mult!

Mie mi-a dat de gandit aceasta dupa ce am ce mam uitat dathashetul circuitului de comanda PWM UC3844, la care in schema de baza se observa pe langa obisnuitul snubber RCD din drena MOSFET-ului pentru reducerea supratensiunilor cauzate de inductanta de scapari, ca mai are si un grup RCD montat intre sursa si drena despre care am aflat ca ar avea rolul de a reduce panta du/dt. Dupa aceeia eu am tot cautat pe internet detalii despre efectul sau asupra tranzistorilor MOSFET, si am gasit pe un site un documentar pe care l-am atasat mai jos despre impactul du/dt asupra MOSFET-urilor, (pentru mine e mai greu sa inteleg in detaliu explicatia in limba engleza) De aceeia am vrut sa stiu de la ce cei care au experienta (eu sunt la inceput in acest domeniu) daca in proiectarea si realizarea practica surselor SMPS daca au fost cazuri cand au trebuit sa tina cont si sa rezolve si aceasta problema. Va multumesc. application_note_en_20180726.pdf

Ok, eu am inteles ca acest parametru Du/Dt este viteza cu care creste tensiunea sursa-drena a mosfet-ului in momentul in care acesta se blocheaza, si poate avea valori de ordinul miilor de volti pe microsecunda. Eu am inteles ca in cazul tranzistorilor IGBT aceasta viteza mare de crestere a tensiuni poate provoca autoamorsarea (tranzistorul ramine deschis tot timpul si nu poate fi blocat de circuitul de comamnda) a tranzistorului IGBT, ducand inplicit la distrugerea acestuia daca nu se iau masuri de limitare a acestei cresteri bruste de tensiune. Eu as vrea sa stiu daca acest fenomen periculos poate sa apara si la tranzistoarele MOSFET?

Buna ziua, si salutare tuturor electrionistilor de pe acest site! As avea o intrebare la dumneavoastra despre tranzistoarele mosfet. Daca ne uitam in datashetul acestor tranzistoare printre ceilalti parametri maximali ai acestora se afla si panta Du/Dt . Despre aceasta nu am reusit sa ma documentez foarte bine ce inseamna exact, si cat de important este acest parametru in practica proiectari surselor in comutatie cu tranzistoare mosfet pentru o fiabilitate cat mai mare ? Va multumesc.

Intradevar la o examinare sumara nu prea am observat diferente semnificative, eu am facut mai multe calcule dupa aceasta metoda din postarea domnului @gsabac iar rezultatele erau idientice cu cele ale ferroxcube. Eu sunt convins ca nici standardul rominesc nu este mai prejos de cele straine. Daca examinam cu atentie schemele unor aparate profesionale de poductie romaneasca (ex. osciloscoape, generatoare de semnal, fregventmetre, multimetre etc. produse de IEMI) si le comparam cu ale altor aparate de productie straina produse la aceea vreme, vom constata ca cele romanesti NU sunt cu nimic mai prejos. De aici putem concluziona ca si romania a avut si cred ca mai are cati-va ingineri de mare valoare capabili de realizari extraordinare! Va multumesc.

Intradevar aceste calcule necesita mult timp, eu va multumesc pentru munca si timpul acordat in alcatuirea acestei sinteze foarte utila pentru intelegerea metodei de calcul a miezurilor. Eu cred ca aceasta sinteza va fi de un real folos tuturor celor care vor fi pusi in situatia de a face astfel de calcule.

Eu cred ca rezultatele obtinute prin aceasta metoda de calcul sunt foarte bune, tinand cont ca acest tip de miez EP are o forma geometrica destul de complexa !

Da acum e mai Ok, insa nu inteleg cum se determina pentru acest tip de miez , y, y1, y3, si de ce L=A1/y1=A3/y3=12,063 si nu 29,71 iar l=A3/2*y3=29,84 si nu 14,92 cum rezulta din calculul matematic . Foarte bine ca a-ti facut corecti, dar cred ca mai trebuie putin corectat si complectat! Va multumesc.

Da acum e mai Ok, in prima postare erau niste greseli care mi-au dat putina bataie de cap pana am inteles. Foarte bine ca a-ti corectat! Va multumesc.

Ok. acum inteleg ca in imaginile din postarile dumneavoastra, aceea linie care marcheaza centrul de inertie imparte aria tranversala a acelei sectiuni in doua jumatati egale (aria din stanga liniei egala cu cea din dreapta liniei) practic daca fluxul se distribuie uniform prin sectiunea miezului rezulta ca in aceea zona a miezului, linia de camp magnetic are lungimea medie.