covaci ioan

Deocamdată ce am realizat până acuma este foarte puțin și nu prea am ce arata. Eu o sa mai revin cu detali utile celor pasionați de astfel de aparate, doar pe măsură ce voi avansa cat de cat la realizarea concret.Mai trebuie să-mi procur potentiometri de reglaj lumina, focalizare, astigmatism, comutatoarele pentru baza de timp și intrare(am văzut că acestea se procură destul de greu, aici cred că o să fie problema!). Aici m-am inpotmolit la alegerea tipului de sursa, de aceea mă gândeam la o sugestie din partea celor care au mai experimentat astfel de aparate.

Mulțumesc mult! Asta îmi era și ideeia de la început dar după ce am realizat transformatorul și l-am testat ma cam pus pe gânduri variațiile mari ale tensiuni care alimentează amplificatoarele x și y. Iarăși mă gândeam că dacă-i mai fac inca doua stabilizatoare de170v și 270v, deja schema este aporape la fel de voluminoasa și complicata ca ceea a uneia in comutatie realizată cu integrate moderne. Pentru convertorul 12v/-1500v am spatiu să-l montez in interior.

Întradevăr realizarea unei surse flaybak direct de la rețea necesita o atenție deosebită la proiectare și construcție pentrucă orice greșeală duce aproape de fiecare data la distrugerea întregului lanț de componente, și trebuie minuțios verificata cu osciloscopul și ajustata pentru a nu se depăși valorile din parametri tehnici la care au fost proiectate componentele sa reziste.Altfel nu vom avea nicidecum o sursa fiabila care sa reziste peste ani de functionare. Eu am realizat experimental pe plăcuța de bredboard o astfel de sursa bazata de integratul de comanda UC3845B cu rezultate foarte bune. Acuma o sa mai caut sa vad ce pot face cu ce am la îndemână.

Mulțumesc foarte mult pentru ideile sugerate, și apreciez realizările dumneavoastra. Eu aș merge pe varianta de sursa in comutație alimentata direct de la 230v pentru că este mai compacta. Bineînțeles că în acest caz trebuie luate măsuri corespunzătoare de izolație între primar și secundar pentrucă aici vârfurile de tensiune ating 500v-600v. La varianta alimentata la 12v este mai sigură și mai simpla dar are dezavantajul că trebuie să ai tot timpul o sursa de alimentare externa. Am bobinat și un transformator de rețea cu o secțiune de 8cm și spire de 0,2mm dar după ce l-am testat am constatat că tensiunea de ieșire redresata de 250v variază foarte mult în funcție de sarcina(conectând un bec de 230v/16W tensiunea scade la aproximativ 190V) insuficienta pentru a asigura baleeiera spotului pe x , ținând cont că acest tub nu este prea sensibil.Iar că sa stabilizez și aceste tensiuni de 250v și 170v la fel se complică schema, plus disipația termica.

Convertorul 12v/-1500 și cadrul

Buna ziua. Între timp am m-ai avansat puțin în construcția osciloscopului cu tubul 8LO29I, realizând cadrul de susținere al ansamblelor, panoul frontal și din spate. Ecranajul magnetic al tubului l-am făcut din două straturi de tabla de 0,5mm din fier moale neavând la dispoziție permalloy. Am realizat convertorul de tensiune 12v/ -1500v pentru alimentarea tubului. Am făcut un montaj provizoriu de alimentare a tubului pentru al verifica, și am constatat că este perfect funcțional (focalizare, astigmatism,luminozitate) încadruse in parametri tehnici descriși în catalog.In continuare vreau sa continui in ordinea, sursa de alimentare, alimentare tub, amplificator x, baza de timp, amplificator y, preamplicator, etc. Dilema pe care o am este in legătura alegerea unei variante pentru sursa de alimentare, care trebuie sa asigure tensiunile de +15v, -15v, +250v, +170v, și 6,3v din rețeaua de 230v. Varianta clasica cu transformator de rețea, sau in comutație? Eu aș prefera sursa in comutație având la bază circuitul de comanda UC3845b, deoarece tensiunile de ieșire rămân stabilizate pentru intervale destul de largi a tensiuni de intrare(100v-240v), dar nu știu cât de tare ar influența funcționarea osciloscopului și aparatura testată, câmpul electromagnetic perturbator generat de aceste surse in comutatie? Va mulțumesc!

Da foarte simpla și rapid de realizat schema pentru test, aici am observat că tensiunile sunt mai mici decât cele din catalogul tubului. Acum când am timp trebuie sa construiesc prima data convertorul de tensiune inalta pentru alimentarea tubului. Încă o problema care o am este că nu am ecranul din uMetal, nu am la dispoziție decât tabla din fier moale și nu știu dacă este buna in acest caz. Mulțumesc pentru schema!

Întradevăr încercarea de a construi un osciloscop este o treabă serioasă și deosebit de dificila atât din punct de vedere mecanic la realizarea carcasei și numărului mare de module și subansamble, cât și a cunoștințelor foarte bune de electronică pe trebuie sa le ai. Pe mine mă impulsionează aceasta idee văzând realizările dumneavoastră excepționale pe care ați avut bunăvoința sa ni-le impartasiti și nouă pe acest forum

Eu cel mai mult am făcut experimente cu montaje și module provizori făcute pe plăcuța de breadbord pe care le testam cu aparatura de care dispun pentru a înțelege și observa cum funcționează practic. Cel mai curios am fost sa observ practic comportamentul tranzistorului atât în regim de amplificare cât și în regim de comutație, lucru care cred eu că este foarte important pentru înțelegerea, compunerea și realizarea unui scheme care sa funcționeze corect și eficient. Cea mai importanta realizare practica pentru mine a fost sa refac baza de timp a unui osciloscop rusesc H3015, a trebuit să o fac montajul pe o plăcuța separată (baza existenta nu se mai putea reface din lipsa unor piese rusești care nu se mai puteau procura) și să o adaptez prin fire de conexiune la restul aparatului lucru deosebit de dificil din cauza spațiului mic din interiorul aparatului plus intrgrarea la partea electronică ceea ce implică multe calcule de adaptare a semnalelor. Dar în final funcționează bine și stabil până la aproape 20 Mhz. In legătură cu construcția osciloscopului no să incep prea curând din cauza faptului că nu am timp , sunt mai tot timpul la muncă dar la iarna când sunt mai liber o sa trec la treabă. Deocamdată incerc sa procur din timp piesele principale de care am nevoie, că sa le am la dispoziție iar între timp o sa examinez și o schema de sursa de tensiune(alimentata fie la 220v sau 12v) pentru alimentarea tubului catodic și a restului de module din componenta aparatului

Eu am cumpărat tubul deoarece am ambiția de a încerca să construiesc un osciloscop, am câteva scheme scheme de osciloscoape de pe internet, din care o sa ma inspir, la care sa mai contribui și eu cu idei în vederea obținerii unei performanțe cât mai bune (stabilitate, linearitate, sensibilitate, simplitate, fiabilitate, etc). Pentru inceput frecventa maxima la care îl pot testa este de până la 20 Mhz, deoarece doar atât îmi permite generatorul de semnal pe care îl am( iemi e507) și osciloscopul digital de care dispun (hantek 6022be). Problema principală pe care o am este timpul puțin care îl am foarte la dispoziție deoarece sunt ocupat cu munca.

Mulțumesc foarte mult! Practic eu o să-i alimentez filamentul cu tensiunea prevăzută în datele de catalog timp de 30 de minute după care îi aplic tensiunile de polarizare pentru inceput la o valoare mai mica, și eventual prin niște rezistente de 50-100 kiloohmi că sa nu distrug ceva in cazul unor descărcări în tub, după care le măresc treptat în câteva ore până la valorile nominale urmărind totodată cu atenție sa nu fac punct periculos pentru luminofor în mijlocul ecranului

Buna seara dragi prieteni! As avea o intrebare la cei care au cunostinte in domeniul tuburilor catodice! M-iam comandat un tub catodic de osciloscop rusesc 8LO29I, tubul este fabricat de prin ani 80, dar nu a fost niciodata utilizat. Vreau sa va intreb daca aceste tuburi trebuie formatate ca si in cazul celorlalte tuburi care functioneaza la tensiuni mari? Va multumesc mult!

Mie mi-a dat de gandit aceasta dupa ce am ce mam uitat dathashetul circuitului de comanda PWM UC3844, la care in schema de baza se observa pe langa obisnuitul snubber RCD din drena MOSFET-ului pentru reducerea supratensiunilor cauzate de inductanta de scapari, ca mai are si un grup RCD montat intre sursa si drena despre care am aflat ca ar avea rolul de a reduce panta du/dt. Dupa aceeia eu am tot cautat pe internet detalii despre efectul sau asupra tranzistorilor MOSFET, si am gasit pe un site un documentar pe care l-am atasat mai jos despre impactul du/dt asupra MOSFET-urilor, (pentru mine e mai greu sa inteleg in detaliu explicatia in limba engleza) De aceeia am vrut sa stiu de la ce cei care au experienta (eu sunt la inceput in acest domeniu) daca in proiectarea si realizarea practica surselor SMPS daca au fost cazuri cand au trebuit sa tina cont si sa rezolve si aceasta problema. Va multumesc. application_note_en_20180726.pdf

Ok, eu am inteles ca acest parametru Du/Dt este viteza cu care creste tensiunea sursa-drena a mosfet-ului in momentul in care acesta se blocheaza, si poate avea valori de ordinul miilor de volti pe microsecunda. Eu am inteles ca in cazul tranzistorilor IGBT aceasta viteza mare de crestere a tensiuni poate provoca autoamorsarea (tranzistorul ramine deschis tot timpul si nu poate fi blocat de circuitul de comamnda) a tranzistorului IGBT, ducand inplicit la distrugerea acestuia daca nu se iau masuri de limitare a acestei cresteri bruste de tensiune. Eu as vrea sa stiu daca acest fenomen periculos poate sa apara si la tranzistoarele MOSFET?

Buna ziua, si salutare tuturor electrionistilor de pe acest site! As avea o intrebare la dumneavoastra despre tranzistoarele mosfet. Daca ne uitam in datashetul acestor tranzistoare printre ceilalti parametri maximali ai acestora se afla si panta Du/Dt . Despre aceasta nu am reusit sa ma documentez foarte bine ce inseamna exact, si cat de important este acest parametru in practica proiectari surselor in comutatie cu tranzistoare mosfet pentru o fiabilitate cat mai mare ? Va multumesc.