Jump to content

andreigradu

Members
  • Content Count

    23
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

0 Neutral

About andreigradu

  • Rank
    Membru
  • Birthday 04/15/1980

Profile Fields

  • City
    Bucuresti si Rm. Valcea

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Felicitari pentru proiecte, dar dupa cum spuneau multi.... poze, oscilograme.... bate vantul ca prin magazinele de alimente de pe vremea comunismului tarziu, adica dupa 1985.... Vad ca se discuta despre acel circuit de ridicare a tensiunii..... de ce??? La o analiza atenta veti observa ca discutati de 2 tipuri diferite de aparate: forward cu 2 trazistoare si full-bridge..... http://schmidt-walter-schaltnetzteile.de/snt/snt_eng/snteng1a.pdf .................. La forward ai factor de umplere max 50%, asta inseamna ca ai nevoie de o tensiune mare ca sa transferi aceeasi arie... integrale de suprafata.... ai nevoie de acei 60-70V in gol, deci nu e nevoie de dublor ca sa aprinzi arcul electric, pot exista alte gadget-uri atasate. ................ La full-bridge ai factor de umplere 48% x 2 , deci deja in gol ai pe la un 28V si se aprinde mai greu arcul, asa ca se pune acel dublor sa ajungi la un 60V..... tot rusul povestea ca un arc electric arde bine intre 18-24V si ca pe acolo trebuie mentinut in sarcina nivelul de tensiune.... ........................... Pentru incepatori si nu numai va reamintesc de prof... ca sa va faceti singuri calculele si simularile dorite.... http://schmidt-walter-schaltnetzteile.de/ ............................ http://schmidt-walter-schaltnetzteile.de/smps_e/hdw_smps_e.html Ca exemplu daca introduceti acolo forward, 200A, 25V, intrare 280-310V, frecv 38khz, rezulta un E70/33/32, 676mm2, rezulta deltaB/T= 0.24, N1=24 / N2=5, Wire dimensions: d1 ? 3.27 mm A1 ? 8.42 mm2 ////// d2 ? 10.96 mm A2 ? 94.28 mm2 ///// la 3A/mm2
  2. La prima vedere trebuie sa analizezi ce curent suporta acel TC in capsula dip8 vs To220, si sigur e o diferenta. E logic sa se incalzeasca, poti lipi pe el o bucatica de aluminiu asa cum au memoriile de PC, sau cum au driverele alea mici de ardruino care face lumea imprimante 3D cu ele. Cel mai bine e sa pui modelul cu capsula to220 ca poti pune radiator. Incarcarea si descarcarea unui condensator grila, e consumatoare de energie, implicit se produce caldura.... deci acel TC poate ca face poc din cauza asta..... ............................. In rest pot exista multe altele, dupa cum a sugerat si colegul, bine e sa pui poze si ceva oscilograme. ......................... recitind spui acolo ca a crapat cand te jucai de-a doctorul si masurai... e posibil sa fii masurat semnalul din grila transistorului de sus.... si sa fii venit cu masa osciloscopului pe masa flotanta si .... am patit si eu asa la o sursa pana m-am prins ca am nevoie de canale izolate galvanic, sau de un traf de izolare pe alimentarea de 220V~.
  3. Sa raspund eu, pai la orice curent, ai nevoie de 4 seturi de tranzistori, sa zicem ca nu pune probleme driverul, dar tranzistorii.... pretul lor???? si daca esti amator si ii arzi??? cam cum arata buzunarul??? E mai simplu sa pui 2 x sarma pe un traf supradimensionat.
  4. Da, am scris altceva, vroiam sa spun ca se reduce puterea disipata pe fiecare dispozitiv de 4 ori la utilizarea a 2 tranz mos in paralel, daca ai o putere disipata de 20W pe un tranz, prin punere in paralel va disipa fiecare doar 5W, si vor exista multe alte avantaje. La push pull se pot pune cate 4-6-8-10 ( orice numar par, sau impar ) in paralel pe fiecare ramura. Amplificatoarele auto de putere au uzual de la 4 in sus in paralel pe fiecare ramura.
  5. Cand alegeti tranzistoarele... la tensiuni joase e mai avantajos cu MOS. a se alege un tranzistor cu tensiunea mai mare de minim 4 ori fata de tensiunea maxima de lucru. CE REZULTA DE AICI..... Alegem tensiunea, alegem curentul din circuit. cum pare aici, avem 800VA, avem 12V, oricum vom lucra cu invertorul doar cand bateria e cuplata la un motor functional, deci 14,2-14,4V. E putin probabil sa tragi din bateria auto 70A cu motorul oprit timp de 1 ora si sa mai vrei sa pleci cu masina. La 14V se pot alege tranzistori MOS cu tensiunea de 100V, 200V, se poate forta si spre 60-70V. IRFP064 e un tranzistor interesant, dar e evident ca nu incap 70A prin piciorusul ala al tranzistorului, poate pastila de silicu, dar trebuia sa fie in alta capsula. In acest caz se pun in paralel mai multe tranzistoare. Cu cat pui mai multe in paralel, cu atat mai bine, la 2 tranz in paralel Rds ON scade de 4 ORI.... la 4 tranz in paralel e si mai bine..... pe fiecare ramura. Exista un compromis la tensiuni mici si curenti mari. se prefera PUSH-PULL in loc de FULL-BRIDGE pentru ca e mai ieftina sarma de cupru si ferita decat tranzistoarele si circuitele de comanda aferente. Pe masura ce a evoluat internetul a devenit o balta mare, s-a extins la o mare si acum e un ocean de informatii. Informatiile coerente exista, sunt tot acolo, in APPLICATION NOTE - LA FIRMELE PRODUCATOARE DE COMPONENTE, FERITE,..... trebuie doar sa va orientati catre studiu si sa lasati aplicatiile flash care va fura ochii de BLACK-FRIDAY.... CA O SA RAMANETI CU OSCHII IN SOARE SI PIESE ARSE. ... ANIMATIILE SI TOATA MIZERIA ACTUALA DE PE INTERNET NU E UTILA CU NIMIC.....ACUM 15 ANI GASEAI INFORMATII CORECTE MULT MAI USOR .... astazi e necesara o cautare mai amanuntita si o discernere coerenta ....... In cazul nostru, unde avem nevoie de application note clare si adevarate, internetul ne ingreuneaza activitatea. Se discuta de 2 spire in primar. ... de ce nu e ok asa???? Pai e nevoie sa transferi camp in miezul magnetic..... distributia campului trebuie sa fie uniforma in miez, tu cum imparti 2 spire pe 50mm lungime cat are un miez mai maricel ????, de aceea se recomanda la primare de joasa tensiune sa se plece de la 4 spire in primar ca sa poti distribui uniform campul in miez. Aceste 4 spire la 12V, se pot pastra la 24V, sau se cresc la 5-6 spire. Calculele de pierdere in miez vs. sarma se fac in asa fel ca sa fie pierderi egale miez=sarma, cam acolo e punctul optim. Frecventa de lucru, e foarte importanta, fiecare ferita are grafice, scrie exact cati W pe cm2 pierzi in miez la o frecv data, la o anumita putere transferata. Totul a fost deja calculat si pus pe hartie de catre producatorul feritei. Fiecare tranzistor are caracteristici, din ele poti calcula pierderile la o anumita frecventa. AAA...sa nu uitati dioda din el, aia e o alta MARIE care disipa singura in aceeasi carcasa....... la calculul de pierderi, transfer termic, marime radiator....dioda aia are un cuvant de spus......totul e in datasheet si in application-note.......totul....aici nu e o conspitatie precum calatoria pe Marte..... De multe ori dioda aia la curenti mari nu rezista, si datorita unor snubere slade trozneste tranzistorul. Se recomanda sa se puna o dioda antiparalel ultra-fast.....A se vedea aparatele de sudura ca au acea dioda antiparalel pe grupul de tranz mos , sau igbt. P.S. EXISTA pe net analize comparative MOS VS. IGBT analizate pe toate partile ce si cum, care unde e mai bun si de ce, cautati si veti vedea toate calculele comparative in functie de aplicatiile dorite de voi, au fost alti ingineri si doctori in ale electronicii care au studiat deja aceasta problema si au intors-o pe toate partile. Nu vreau sa intram in discutii legate de distributia curentilor in masa de cupru a cablajului, sau in firele de legatura, acesta e un alt aspect care poate trozni toate tranzistoarele. A se cauta pe net ceva documente inainte de proiectarea cablajului.
  6. De dragul discutiei, pentru cei ce vor sa se joace putin , aveti cateva idei sa mesteriti. 1. - Un set de cateva programele si cateva explicatii. Aveti softul, trebuie sa il compilati voi, il puteti modifica cum doriti voi. .. http://www.elektronik-labor.de/AVR/dds/MicroDDS.html - 2. - Aici e un proiect dragut cu Ardruino si genereaza o sinusoida draguta. .. http://interface.khm.de/index.php/lab/interfaces-advanced/arduino-dds-sinewave-generator/ 3. - Altul .. http://electronics.stackexchange.com/questions/66803/sine-signal-generation-using-pwm 4. - Ceva cu microchip, are tot programul, trebuie sa il compilati si sa il ardeti in circuit, practic aveti programul si puteti modifica orice doriti in el. .. http://saroselectronics.com/digital-sine-wave-synthesis/
  7. Am perseverat si am obtinut rezultatul corect. De vina era rezistenta de 10K, am pus una mult mai mi ca, 560 Ohm, cond tot cel de 100nF. Acum semnalul e sinus, ma rog, cele 2 jumatati care vor ataca tranzistoarele. Am gasit in fiare un invertor mai vechi de la LIDL, modelul de 300W cu 600W peak, E busit, si ma gandesc ca o sa pun pe el un circuit de comanda din aceste, asta ca sa continui testele. https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/48qbmJEL6QP
  8. Eu am postat ce am eu acum in fata, sunt sigur ca poate fii gresit. Am Q de 16MHz, nu am idee la ce frecv. exact trebuie sa fie jucaria, dar la 8MHz dadea 25Hz, acum da 50Hz, deduc ca e ok Q asta de 16MHz. https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/jS2C4ytv94i Asta e ce am mai captat, am folosit ambele canale, am suprapus cele 2 canale prin inversare si semnalele sunt identice. Am adaugat si semnalul dreptunghiular de 50hz, se vede in imagini, se suprapune foarte bine. O sa trec pinii prin ceva buffer si om mai vedea ce se intampla. Poate valorile filtrului sunt eronate. Poate osciloscopul meu are ceva, sau sondele. Cum spune si Florin, voi adauga si un totem-pole, nu mai dau bani pe IR2110, o sa fac un driver discret, si o sa atac 4 tranzistoare mici, ceva IRF840. Poate chiar incerc un trafo driver ca am miezuri multe prin casa. Ma refer ca acea variatie se obtine prin integrarea unor arii, adica la un semnal cu factor de umplere 1% ai o valoare , apoi urmeaza 2,3....10%.....20,30.....50% .....80,90,100% factor de umplere. Practic sinusoida e un cumul de valori medii. Filtrul netezeste forma sinusoidei obtinute. La asta ma refeream. Poti realiza sa zicem sinusoida din 100 puncte, din 16, din 32, din 254, din cate iti imaginezi. Apoi daca o vrei mai ascutita, sau mai plata poti genera mai multe trepte identice. Adica sa zicem ca pleci cu 100 puncte, dar la varf o vrei mai ascutita si generezi mai multe semnale cu factor de umplere mare, astfel se ascute sinusoida. Aici depinde de distributia factorilor de umplere.
  9. Cam asta a iesit din toata mestereala, nu pare o sinusoida uniforma, ceva e ciudat. https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/1pj8YApjeER Aveam initial un Q de 8MHz, dadea 25Hz, l-am schimbat azi cu unul de 16 MHz si vad ca da 50hz, aveti poze cu ce am captat. O sa incerc sa pun si ceva tranzistoare la iesire, o sa fac un totem-pole sa vad, poate ca ma insel eu si lucrurile sunt corecte, de ce zic asta, sinusoida ar trebui sa fie pe o alternanta, iar pe cealalta vine canalul urmator. Ma intreb, aproximarea asta nu puteti s-o faceti din mai putine nivele? imi amintesc o platforma de laborator - invertor trifazat pentru motoare electrice - acolo pe osciloscop se vedeau treptele perfect pe osciloscop, erau parca 32 pe urcare, sau chiar mai putine16, stiu sigur ca ni le-a aratat profesorul la vremea respectiva, scopul acelei lucrari era sa vedem treptele si formarea tensiunii trifazate din cc provenit de la un generator de cc. Acela era un utilaj industrial si comanda perfect motoare trifazate. P.S. Acel invertor era ceva ceh, tot in china facut. avea trafu cu banda, in primar de 0,15mm, lat de 50mm 0,15x50=7,5mm2-sectiune primar, in secundar 2 folii de 0,30, adica 0,6mmx50mm=30mm2 ca sectiune in secundar. miez E85, dar o versiune groasa, aproape dublu fata de cele de la Epcos si Feroxcube Era declarat la maxim 160A, mergea snur cu electrod de 3,25, acum e bucatele dupa reverse engineering. P.S. 2 - Nu inteleg de ce e atata chin pentru a crea softul pe toate frecventele posibile ale Q, poate exista o logica si nu o vad eu.
  10. Bun, putin experiment Am pus osciloscopul pe cele 4 iesiri ale lui atmega8 am ceva semnale acolo, cam ca cele necesare. difera frecventele, cea mare e pe la 1,5khz mai vad maine ce si cum, eu il am intr-o placa care are si quartz. poate influenteaza quartzul. maine il pun pe o placa de teste separata. daca am timp o sa programez si un attiny13 sa vedem cum arata. https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/BUEisBAQzom Pana la urma la atmega8 am ceva de setat la fuse-biti, consider ca te referi la attini13 cu acel divede / 8 ??? P.S. Programatorul e cel din inaginea atasata de Mihai_hd
  11. Astazi mi-am dedicat o parte din timp pentru proiect, aveam un programator serial ce functiona cu un soft de la Atmel, la care se putea face debug on-line si run step by step. Ma rog, la ceva teste nu mi-a mai mers. Am pornit pe noua cale, am cautat un programator USB, am gasit unul cu 20 lei, se cheama USBASP V2.0 LC Technology. Merge brici, vad ca are si tensiune de alimentare a placii cu Uc. Am instalat un driver USB al lui si un soft de programare : Extreme Burner AVR. Totul e fain, scriu, citesc, sterg... Intrebare: Fuse bitii la ATMega8 si ATTiny13, unde ii gasesc ??? Am cautat in ambele forumuri, de vreo 6 ore imi tot storc creierii si degeaba. Erau cei de la ATTiny pe o schema atasati, dar nu o mai gasesc.
  12. Am cumparat azi ATTyny13-APU, dip8, sper sa fie bun, la magazin aveau 4 modele, acesta e cel mai ieftin 5 lei. Pentru programarea celor 2 uC ce programator / schema ati utilizat? E acelasi programator pentru ATmega8 si pt ATTiny13? Intreb pentru ca mi se pare mai simpatic ATMega8, are mai multi pini si te mai poti folosi de ei in alte scopuri.
  13. Posibil sa se arda datorita socului pe care il introduce transformatorul cand il pui in priza. Multe aparate electrice se comporta ca un scurt circuit pentru o perioada foarte scurta de timp. Reteaua de 220V le suporta, dar un UPS nu prea. De exemplu un UPS marca APC cu sinusoida pura cu puterea de 500 - 800W - NU porneste cu un frigider mediu. De asemenea intra in protectie daca e pornit si atasezi frigiderul. Acel moment de scurt pe care il genereaza motorul electric inainte de pornire face sa intervina protectia UPS-ului. A incercat cineva sa aplice schema din discutie - modulul punte H - direct pe 24 V si cu acea sinusoida filtrata sa atace un transformator de UPS. Ma gandesc ca exista multe UPS-uri clasice din care se poate recupera acel transformator. Eu de exemplu am un UPS ars clasic de 800W. Ma gandesc sa aplic puntea direct pe baterii, 24V, sinusoida obtinuta sa o pun pe traf si la iesirea de 220V aplic consumatorii. Eu ca si consumator urmaresc frigiderul. Se poate gasi un transformator toroidal cu secundar de 24V si astfel randamentul e foarte bun.
  14. Ca sa nu poluam, fiind off-topic - rog moderatorul sa stearga aceasta explicatie dupa 48-72 ore, timp in care vor avea timp cei interesati sa citeasca. Acel thread care a demarat prin 2009 pe baza unei scheme de pe DYI-AUDIO " smps +/-50V pentru audio " - un proiect capcana, care a ajuns la un moment dat la un cablaj versiunea 3, facut SMD, PE 2-3 PLACUTE, oricum ANTI-HOBBY - adica cum poate un hobbist cu piese din sertar sa faca ceva SMD? pentru asta trebuie sa comanzi piese separat. De obicei la regim hobby pleci pe piese plantate in gauri. Inca un aspect delicat, la marea majoritate a placilor dublu-strat la 2-3 lipiri-dezlipiri se smulge gaura / vias-ul, si se compromite cablajul. Sa nu mai zic ca acum s-au sters peste jumatate din postarile de pe acel thread, exact discutiile in care se explica si se intreba initiatorul de ce nu merge ceva, de ce, cum,.....ma rog...... discutii interesante. Au ramas doar cateva postari, care oarecum conduc la ideea ca acel produs e ok si e creat prin fortele initiatorului. Pentru cunostinta ta: Initiatorii acelui thread nu au venit cu oscilograme, grafice, date experimentale, rezultate finale palpabile, calcule de randament, calcule de putere, ma refer la tranzistoare, diode, condensatoare, filtre, traf forta, bobine filtraj, circuit de comanda, reactie de tensiune, reactie de curent, etc, cum e firesc la un proiect cap coada. Au urmarit doar sa colecteze date si sa vanda kit-uri si cablaje pe urma contributiei tuturor membrilor la acel thread, poate chiar si tu ai contribuit la acel kit. Au ajuns alti membrii de pe forum sa depaneze acele kit-uri, sa le modifice, s.a.m.d. E probabil cel mai disputat thread pe zona SMPS . Acum e mult mai popular @miticamy - pentru ca vine cu oscilograme, calcule, discutii placute, toate in interesul hobbistilor.
  15. Felicitari pentru articol, foarte placuta lectura. Si eu impartasezc parerea ca trebuie sa oferi ca amator un 3A/mm2, in loc sa fortezi, sa alegi un miez mai mare pentru a avea linii de camp mai lungi si multe altele. E dificil ca un hobbist sa inteleaga sursele in comutatie si fineturile. Apreciez timpul alocat, desi doar intre 5-10 oameni din tara asta inteleg ce scii aici, din cei care citesc forumul asta si pe celalalt. Fiind o zona de teorie atasez si eu cateva link-uri spre materiale scanate de mine din diverse carti, sper sa fie utile. https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/QGGDNXP9gwM https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/HY2GThepW2o https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/B8Y9hmaveCQ https://plus.google.com/105950977457952691373/posts/4VSYuDJCxrX un articol in limba franceza P.S. ( { Doar ca idee - acest text a nu se citi de catre carcotasi - .... nu merita sa faci un tutorial pentru incepatori...de ce ???... s-a facut deja o asfel de discutie pe celalalt forum si rezultatul a fost o teapa...a rezultat un produs semi-comercial care in mare parte nu functiona la hobbisti pentru ca producatorul nu avea baza teoretica pusa la punct si nu a reusit sa explice functionarea ansamblului. Probabil merita realizarea unui invertor simplu ( semipunte, sau punte, cu / fara stabilizare, cu / fara protectie la scurtcircuit ), care sa fie disecat total pe intelesul tuturor, adica un studiu de caz pe o macheta limitata. Doar asa poate intelege un hobbist ceva. Daca il baga cineva in teoria convertoarelor se pierde in primii 10% volum de informatii.... Singurii care se mai chinuie cu explicatul esti matale si miticamy pe celalalt forum. Probabil nu aveti inca nepoti de plimbat prin parc, o activitate mult mai placuta si mai productiva. In rest lumea se ocupa cu culesul datelor si datul cu parerea, eventual contrazisul pana la infinit, dupa cum ai observat si singur. } ) Legat de faptul ca ti se cerea acel gerber, era logic, e normal sa printezi pe calc sau pe film transparent direct acel gerber, calitatea e maxima. Iti spun asta pentru ca am lucrat intr-o fabrica de cablaje, acel fisier gerber e esential, toate programele de cablaje exporta ca sa poti face filmul la calitate maxima. Mai sunt probleme legate de scalare, apoi e fisierul de gaurire, de frezare, soleder-mask, silk-screen..... Cand printezi un pdf e posibil sa nu iasa acel negru intens. Pe o imprimanta laser noua poti printa pe folie de retroproiector transparenta imaginea traseelor, ca sa ajunga tonerul in contact cu cablajul, atunci ai trasee perfecte, altfel grosimea plasticului, sau a hartiei de calc iti distorsioneaza traseele, mai ales pe cele subtiri. De asemenea la gerber poti alege sa printezi cu free-vias, adica sa iasa gaurile pe film. Ce avantaj ai? Primul e ca vezi gaurile unde sunt dupa ce corodezi, Al 2-lea e ca nu mai apare bavura ridicata pe langa gauri. Aceasta bavura se elimina in fabrica prin periere inaintea realizarii cablajului, in regim de amator procedeele sunt putin diferite.
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.