cavit

Am si eu o intrebare se poate face ionizarea probei cu un fascicul laser concentrat pentru simpificarea designului? cat de sensibil este luminoforul la ionii mercur se poate vedea spotul?

O sursa sau un invertor poate construi oricine din cei care posteaza aici. In aceste postari caut sa sensibilizez cititorii la relatia noastra ca entitati sensibile la radiatiile electromagnetice cu diversele deviceuri care le construim si le utilizam in viata de zi cu zi. sa ne orientam atentia si asupra acestui aspect si nu exclusiv asupra randamentului si a fiabilitatii. Optimizarea randamentului, a fiabilitatii si a modului in care ne polueaza electromagnetic mediul de viata este un triunghi al compromisului, nu pot fi imbunatatite toate in acela si timp, trebuie facut un compromis intre ele. In particular in aceasta postare am prezentat o solutie tehnic simpla si la indemina tocmai pentru a putea face un compromis intre avantajul ca randament al modulatiei unipolare si bruiajul serios pe care il introduce pe modul comun, tocmai prin reducerea cuplajelor dintre iesirea sursei si restul sistemului astel incat acest bruiaj sa fie radiat cat mai putin in mediul inconjurator. Aceasta sursa cu drivere izolate permite acest lucru prin faptul ca permite dv/dt mari intre intrare si iesire, este simplu de pus la punct prin faptul ca bucla de reactie are doar potii amplificatorului de eroare al controllerului de pwm. Oricum eu nu mai folosesc modulatie unipolara doar bipolara in care semnalul este simetric fata de pamint si nu introduce bruiaj pe modul comun chiar daca pierderile sunt mai mari ca la unipolara. Sursa functioneaza fara probleme cu exemplul de bucla de reactie din datasheetul uc3525 diagrama Bode este prezenta acolo, in plus functioneaza cu exemplele generice de bucla de reactie prezentate la fiecare controller in parte. Nu am facut aceasta postare fara sa fi construit ceva concret o sursa de 2 kw de la 120vdc la 350vdc pentru un invertor, push pull cu 2 fch47n60f in primar clamp cu 2 diode schottky cu sic 4 a 600v, redresare 2 diode schootky cu sic c4d20120a se poate si cu cate una dubla atit la clamp cat si la redresare si doua drivere acpl w-346 si 3525 invertorul mai contine si un modulator cu 4 irgp4063 modulatie bipolara.

Aspectele teoretice limiteaza orecum probabilitatea ca acel circuit sa fie un Push -pull clasic, primordial este aspectul ca aceel driver furnizeaza un impuls cu factor de umplere variabil, cu un maxim de ceva mai putin de50% un push pull clasic nu poate genera un astfel de impuls, totusi cealalta ramura ar putea fi si activa pentru o blocare mai rapida si mai curata. Eu nu desconsider incepatorii de multe ori sursele astea i-mi ofera surprize care ma fac sa ma simt mai mai necunoscator ca un incepator mai ales la cele care l-am proiectat si le-am facut eu, de multe ori ma minunez si eu cum totusi de functioneaza bine caci daca faci mici modificari care par nesemnificative nu mai functioneaza uneori deloc, si atunci ma simt mai necunoscator ca un incepator. De exemplu pentru mine puntea este puntea suspinelor, ard cateodata pumni de igbt sau mosfet si nu-i dau de cap merge cu unele modele,dar cu altele nu vrea in ruptul capului desi in data sheet apar ca fiind similare atit ca timpi, capacitati si sarcini stocate si pierderi de energie pe comutare. De la o vreme i-mi dau seama ca diversi producatori le normeaza diferit. Si nici carbura de siliciu nu este complet lipsita de surprize desi sunt mult mai stabile si mai simplu de folosit de exemplu generatia 3 trench gate sunt destul de fragile nu poti face cu ele ce faci cu generatia 2 planara, exista mirajul asta al rezistentelor mici pe unitatea de arie adica dispozitive mai ieftine. Exemplu de genaratia 2 am reusit sa ard dor 2 buc c2m0080120d si asta fortind nota cu scurturi repetate fara protectie doar cu o siguranta simpla pe cand de generatia 3 am ars 10 buc de c3m0065090d in regim normal de functionare cu suprasarcini moderate si cu protectie cu shunt, la cateva decuplari ale protectiei se ardeau, asa ca am revenit la c2m0080120d care nu se ard decat daca insisti. si nu este tensiunea ca bara are numa 300v.

Poate ca ca pinul 13 nu este iesire, schema asta nu ne lamureste poate sa fie iesire si la fel de bine sa nu fie e greu de spus , cu traful driver forma pe pinul 14 nu se modifica urat e posibil 13 sa nu fie iesire e greu de spus, poate functiona si asa dar daca 13 este iesire va functiona prost. trebuie sate uiti pe drive sa vezi daca 13 da in vreun tranzistor la fel ca 14 si asle compari intre ele.

O astfel de sursa poate fi folosita la constructia unui invertor sau in scop general. Utilizand un cuntroller pwm ex 3525, 3825, 494, sau altele asemanatoare si patru drivere izolate se pote construi orice topologie. Utilizand drivere izolate si transformator de forta controllerul pwm poate fi instalat in secundar si bucla pentru controlul tensiunii se simplifca foarte mult si este mult mai stabila, deoarece optocuplorul lent este eliminat, in plus acest optopcuplor este foarte susceptibil la bruiajul prin izolatie, fapt ce impune montarea unui condensator destul de mare intre primar si secundar, aspect care nu este intotdeauna dezirabil. Varianta cu drivere izolate este mai simpla decat cu 431 si optocuplor si mai stabila. Exemple de drivere izolate acpl w-346 fast optocoupler mai modeste, dar ieftine au totusi o toleranta la dv/dt 35 kv/us, sau ADuM 4224 pulse trnsformer mai performante dar mai scumpe. Sunt destul de bune si vechile hcpl 3120 25kv/us. Acesta tolerenta la dv/dt nu impune instalarea vreunui condensator intre primar si secundar, un lucru foarte bun mai ales daca sursa este folosita la un invertor sinusoidal cu modulatie unipolara caci nu injecteaza comutatia aia de de pe ramura nemodulata prin condensatorul ala pe toata sandramaua cu acumulatori si eventual panouri.

Tocmai asta face diferenta fenomenul fiind unul tranzitoriu dureaza cateva sute de ns. Apropo de crossconductie din experienta personala: 1 la mosfet Irfp260 merg cu 10 ohm cu approape orice driver min 2A la 50 khz fara probleme la fel si irf640 pqnq lq 180v dc irfp 460 nu merg irfp4227 sau 4668 nu merg in pricipiu nici un model de superjuction de la fairchild. merg in schim la tensiuni mic pana la 48 vdc multe modele 2 la igbt cele de fairchild fts nu prea merg chiar si cu dead time de1,5us pentru un igbt cu td off+t fall pana in 300 ns in schimb irgp 4046 merge ok si cu 500 ns 1500 ns e cam mult pentru ele, irgpc40fd desi sunt destul de lente merg la 23khz cu deadtime 500ns la 350v dc, stgw39nc69vd merg dar peste 300v pun ceva probleme nu sunt asa sigure ca cele infineon ir, merg in schimb vechiturile de la semicron caramizile, dar si cele mai noi care nu necesita tensiune negativa pentru blocare. Sic mosfet in principiu functioneaza fara probleme totusi generatia 3 Umosfet sunt ceva mai fragile ca generatia 2 d mosfet. Drivere simple recomandate ADuM 3224, ADuM 4224 pulse transformer 4a la iesire acpl-w346 fast optocupler 2,5a la iesire. ADuM 3224, ADuM 4224 sunt compatibile electric cu ir2110 doar difera ca pinout darsunt izolate si mult mai stabile

egs 002 cateva bucati

Frigiderul este cu invertor trifazat vector mode, problema nu este aici, ci daca are vreo auxiliara pe traf sau vreun ventilator, totusi am reusit sa pornesc al doilea modulator sinusoidal ca ramasesem intr-unul driverii aia ir2113 nu sunt buni s-au ars doi tranzistori sic dar nu pe aceeasi ramura intre bare ci in diagonala si driverii bineinteles, eu cred ca prima data s-au ars driverii acum am ADuM7234 cu astea merge alfel in plus am adaugat si diodele sic schottky de rigoare eu cred ca sarcina stocata in dioda arde driverii aia, dar oricum sunt pacatosi se ard si fara sa se arda tranzistorii chiar si cu zennere si pe poarta si pe alimentarea partilor de pe bootstrap. Problema ca ADuM7234 nu merge la mai mult de18v deci cu cu c2mxxxxx nu duce, optocuploarele acpl -w346 nu prea au cmr si trebuie split rezistor pe led pentru a avea cmr, am pus doua pe 2 c2m0089120d pana acum functioneaza dar mie cam frica de mizeriile de pe modul comun pot sa o ia razna si pa tranzistori.

Intrebarea este strict punctuala deoarece nu mai pot repara modulatoarele sinusoidale, dar am sursele de 400v bune toate trei bucati de 2 kw si le pot regla si la mai jos la 300 de exemplu. Vreau sa stiu ce se intimpla daca il bag in priza de 300 vdc. sursele au protectie daca face scurt se opresc.

Pentru telecomunicatii nu reprezinta o problema deoarece acum se merge pe frecventa mari 2,4 Ghz, 5 si mai sus sistemele astea reprezinta ele surse de poluare electromagnetica, statiile LTE, routerelele wireless si in genere orice device wirelwss. Totusi parerea generala este ca nu afecteaza prea tare organismul omului fiind frecvente mari, fundmentala de retea sau generata de invertoare si purtatoarea cu armonicele sale nu sunt asa mari, ar putea afecta mai mult omul, in mod cert afecteaza auditia, caci bruiaza sistemele audio, am trecut pe modulatie bipolara sa rezolv problema

Sistemele de energie alternativa utilizeaza invertoare pentru conversia energiei. In functie de natura sistemului offgrid, ongrid sau hibrid si topologia aleasa pentru constructia invertorului pot apare probleme de compatibilitate electromagnetica. Exemplul 1: invertorul ongrid trifazat consta in 1 convertizor boost si 2 modulator sinusoidal PWM trifazat. Modulatorul acesta este in principiu ok din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice atit purtatoarea cat si fundamentala nu sunt prezente pe modul comun ci doar pe cel diferential si nu are offset in dc fata de pamint. Invertorul de tip boost introduce un offset in dc fata de pamant egal cu vout/2 nu are componente alternative si de frecventa pe modul comun, o varianta dubla care poate alimenta modulatorul cu tensiune diferentiala poate elimina si acest inconvenient, in asa fel incat minusul sau plusul ariei pv sa fie la potentialul pamintarii chiar daca nu e conectat fizic la pamint. Exemplul 2: invertorul offgrid trifazat consta ditr-un dc/cd izolat si un modulator sinusoidal trifazat, nu introduce componente de alternativ sau offseturi de dc pe modul comun. Exemplul 3: invertorul offgrid monofazat in varianta cu modulatie bipolara, modulatorul bipolar este asemanator cu cel trifazic are doua faze in antifaza nu introduce componenente de alternativ sau offseturi pe modul comun. Exemplul 4: invertorul offgrid monofazat varianta cu modulatie unipolara aceste introduce pe modul comun fundmentala cu armonicele impare deoarece o semipunte este comutata nemodulat, are probleme de compatibiltate electromagnetica, introduce un bruiaj radiativ, este preferabila varianta bipolara chiar daca sunt pierderi ceva mai mari deorece ambele ramuri sunt active, dar pierderea suplimentara este neglijabila si in sarcina treburile se inverseaza deoarece modulatorul bipolar se comporta mai bine in sarcina reactiva. Exemplul 5: invertorul ongrid monofazat cu 2 tranzistori cu alimentare diferentiala, acesta este 1/3 din modulatorul trifazat nu introduce componente alternative si offseturi de dc pe modul comun. Exemplul 6: invertorul ongrid monofazat cu modulator in punte modulatie bipolara, asta introduce fundamentala pe modul comun si generaza un bruiaj radiativ, in cazul in care dc/dc ul este neizolat un invertor boost, fundamenatala apare pe aria pv si este radiata puternic in spatiul inconjurtor, este preferabila varianta cu 2 tranzistori cu o singura semipunte, acesasta nu are probleme de compatibilitate electromagnetica. In principiu la constructia invertoarelor se prefera varianta neizolata deoarece e mai simplu de realizat si pierderi mai mici, dar cu atentie la topologie se poate construi in asa fel incat sa nu bage componente alternative sau offseturi de dc pe modul comun. Foto: modulatorul monofazat modulatie bipolara.

Are un punct sau tesitura

Exista totusi diferente intre tuburi si semiconductoare fiecare cu avantajele si dezavantajele lor. La amplificatoarele liniarizate prin reactie negativa conteaza mai putin functia de transfer nativa si mai mult viteza. banda de castig si numarul polilor si al zerourilor. evident unsigur etej inseamna un singur pol si este neconditionat stabil dar este mai mult un caz teoretic, in practica nu se prea utilizeaza, este de dorit un castig in bucla mai mare amplifcatorul avand doua sau trei etaje. Teoria este una dar practica este putin diferita, este doar o aproximare mai mult sau mai putin reusita a cazului ideal. Amplificatorele cu tuburi sunt mai stabile chiar si realizate neingrijit deoarece tuburile au transconductata mica si nu prea au tendinta la instabilitate si oscilatii parazite, au totusi o limitare in realizarea structurilor simetrice, tranzistorii exista tit pnp cat si npn si canal p si canal n, la tuburi nu exista asa ceva, asta ingereuneaza realizarea reactiei in curent continuu datorita offsetului de tensiune. In principiu amplificatoarele cu tuburi se folosesc fara reactie mai mult din cauza ca e dificil de realizat in practica asa cum este dificil de realizat si cuplajul galvanic intre etaje, caracteristica de transfer aproape liniara permite functionarea fara reactie. Un alt avantaj fata desemiconductoare este zgomotul mic si impedanta de intrare mare si banada decastig mai mare. Semiconductoarele permit realizarea structurilor simetrice deoarece sunt pnp si npn si cuplajul si reactia galvanica asta nu limiteaza in jos banda de frecventa practic pot opera si in curent continuu. Dezavantajul este ca avand trasconductanta mare au tendinta la instabilitate si in caz de realizare neingrijita pot genera oscilatii parazite, uzual au zgomot mai mare si banda de catig mai mica decat tuburile. La modul general tuburile au piederi de putere reziduale mult mai mari ca semiconductoarele, de aceea nu se folosesc pentru puteri mici, dar fata de semiconductoare sunt stabile termic si pot opera le temperaturi de5-6 ori mai mari, avand necesitati de racire mult mai reduse ca semiconductorii in afara de asta rezistala radiatii. Totusi datorita pierderilor mari de putere cu incalzitea nu se mai folosesc decat ca hobby sau la aplicatii speciale. A explorat cineva semiconductorii widebandgap in audio? de exemplu carbura de siliciu are caracteristici undeva intre siliciu si tuburi, un jfet cu carbura de siliciu functioneaza asemantor unei triode si poate fi folosit cu rezultate bune ca amplificator audio in clasa A, panta e aproape liniara ca la trioda si transconductanta nu prea mare. Evident ca modele pentru amplificator cu SIC jfet sau sic mosfet in clasa A nu prea se gasesc, nu cred ca va posta cineva asa ceva. Eu am incercat cu 1 bucata dec2m0080120d direct la retea cu trafo clasic cum se face clasa A cu tetroda si functioneaza cam la fel, numa ca domeniul tensiunii la intrare pentru zona liniara este mai restrins, 1,8-5v. Deocamdata tranzistoare complementare cu carbura de siliciu nu se gasesc pentru a putea realiza un amplificator simetric cu etaje cuplate galvanic, un astfel de amplificator ar cam scoate tuburile din discutie cu un zgomot si stabilitate termica de cateva ori mai bune ca siliciu cu banda de frecventa si de10 ori mai lata si un comportament stabil.

Schema amplificatorului, amplificatorul poate fi configurat neinversor sau inversor foarte simplu Pot fi utilizate cate 2 in punte pentru o tensiune de alimentate mai mica, in acest caz nu necesita sursa diferentiala masa se poate face cu un simplu divizor rezistiv. Castigul Gv nu va fi setat mai mic de 20 deoarece necesita compensare in frecventa 30 este ok, r2 30k si r1 1k. Amplificatorul este compatibil cu semnalul de linie audio, de 600 ohm, pentru alte aplicatii se va utilza un preamplificator. Asta este amplificatorul cel mai simplu care functioneaza fara probleme, eu l-am conceput pe vremuri pentru a construi niste surse cu curent sinusoidal pentru instrumentatie medicala unde se lucreaza cu microvolti, comutatia iese din discutie unele aveau purtatoare si la 1Mhz si scoteau 10w dupa redresare.

O sa pun o poza clara, pe asta am miscat-o, amplificatorul este si in varianta de putere cu finali de 20 A la 200v sau cu cate 2 in paralel,MJL4281AG MJL4302AG prefinalii in acest caz sunt de 4a la 200v. Din pacate din astea nu mai am, le-am dat cu ani in urma, nu mai am ce poza, erau tot in genul acestora pe cablaj lipit pe radiator, daca vrei o schema de mana nu am editat-o nicaieri, proiectul e vechi de prin 2000, astea au ramas si le folosesc ca vrea nevasta muzica 2x10w mi-e destul. Daca vrei la tensiune mare poti folosi bf420 si bf421 si MJL4281AG MJL4302AG.

Nici teoretic nu se pot obtine 250 pe 4 ohm la +/- 35v sa zicem car fi atit dupa filtrare, dar in sarcina nu cred. 35/4 e ceva mai putin de 8A si caz ca iesirea e rail to rail dar nu este, daca mai pierzi vreo 3v puterea scade cu 60% si este si sinusoidal nu dreptungiular deci se mai imparte si la radical din 2, omenste pe 4 ohm la +/- 35v se pot obtine caa 120w sinus pur si vreo 80 audio. Puterea acestor amplificatoare nu poate fi marita deorece integratele alea nu tin la tensiune mai mare. In ceeace priveste zgomutul si si distorsiunile chestiile alea de gen lm 324 nu sunt prea fericite, au problme la trecera prin zero si au zgomot, nu sunt specializate pentru audio. Cine are amplificatoare din astea poate sa le pastreze ca amintire daca vrea HI-FI. In principiu o solutie DIY care cocheteaza cu HI-FI-ul si este extraordinar de simpla il poate face oricine este amplificatorul cu tranzistori cu simetrie completa cu structura de operational contine in total 14 tranzistoare inclusiv superdioda, puntile duble de la intrare asigura un zgomot foarte redus si un slew rate si cmr mari si simetrice. Simplitatea acestor amplificatoare consta in faptul ca pentru castiguri mai mari de 20 sunt neconditionat stabile si nu necesita nici un fel de compensare in frecventa in afara de asta iesirea este stabila snubberul fiind optional. Caracteristici: slew rate 100v/microsecunda, banda 1Mhz la 100k au castig suficient in bucla, THD mai mici de-60dB, zgomot mai mic de 9nV/ radical din Hz. Alimentarea se poate face pana la tensiuni de+/- 80v in functie de tranzistorii folositi pentru tranzistori la 200v cu margine de siguranta omeneasca, incepe dela +/- 5v deoarece au in structura lor generatoare de curent curentul in gol este stabil cu tensiunea de alimentare si performanta nu se modifica, exceptind puterea.

Am testat si igbt urile astea FGA6065ADF merge cu ele dar cu stgw39nc60vd disipa mai putin in gol, este totusi o difernta intre FGA6065ADF si FGA60N65SMD ultimele nu prea tin la frecventa asta de 23 khz clar trebuie unele specficate la peste 20 khz si FGA6065ADF sunt, scrire clar in dat sheet, stgw39nc60vd merg si mai sus am pus eu la 40 khz si merg. Alta nedumerire am am pus eg 8010 pe modulatie bipolara caci cu unipolara aia baga mizerii pe modul comun si bruia sistemele audio, dar ma freca si pe creier era chiar mai rau ca la retea, caci era cu armonice o ramura fiind comutata nemodulat. Cu bipolara s-a rezolvat ambele atit purtatoarea cat si si fundamentala sunt prezente doar pe modul diferetial si nu mai bruiaza de loc. Nedumerirea este asta: pinul 16 dela eg 8010 vfb2/ freqadj este la masa si nu l-am putul scoate de acolo, feedbackul pe ramura 2 nu este folosit totusi merge si asa, dar nu fara vfb1, acesta este functional, regleaza tensiunea, nu stiu daca are vreun mod in care vfb2 este disable daca e pus la masa, caci in datasheet nu specifica, dar parca totusi am vazut mai demult pe undeva ca ar avea aceasta functie dar nu mai gasesc, poate stie cineva. Echipament de masura sofisticate nu am, osciloscoape si alte asemenea, daca as avea banii aia mi-as lua un invertor hibrid trifazic profesional. Totusi in principiu invertoarele astea sunt functionale si nu prea necesita masuratori asa elaborate, am dorit sa schimb tranzistorii si nu a fost o idee fericita, cat despre trecerea pe modulatie bipolara , a mers din prima si a avut rezultatul dorit. E destul de simplu si pentru 5kw cu piese putine fara durerile de cap ale cablarii in paralel cu 2 c2m0025120d si 2 c4d20120 se poate face simplu cu +/- 400v cu 2 tranzistori cu 6 este trifazic.

Pur si simplu nu cred ca folosesc Igbt-ul potrivit desi Datasheeturile ma induc in eroare caci au timpi de comutare off si raporturi ciss/cress mai bune, totusi nu sunt specializate pentru punte, cu alea mai vechi mergea fara probleme. Eu cred ca totusi este ceva de genul basic of phisics in sensul ca astea noi pastila e foarte mica si campurile generate foarte intense, am luat sa testez si de generatia 2 fst si generatia 3 doua dispozitive gemene . FGA6065ADF de generatia 3 si FGA60N65SMD de generatia 2

Astea au fost niste teste comparative simple efectuate in acelaesi conditii pentru diversele topologii pentru a compara care tine la putere mai mare si e mai sigura. Conditiile de test dead time 300 ns frecventa 50 khz, pwm tl598, trafo primar 2x10 spire manunchi 8x0,5 secundar 30 spire manunchi 6x0,5 miez 2x3cm patrati, traful de la un invertor de sudura twin care are doua miezuri suprapuse cu un mic spatiu intre ele pentru racire si reducerea curentului turbionar, tensiune de alimentare 120vdc, test pornire repetata drujba 2kw. Configuratii push pull 2x 40 mohm 650v dioda 200 ns fch41n65 clamp 2 diode schottky cu carbura de siliciu 600v 4a si 1uf la 400v cu 20kohm, driveri 2 perechi de ztx635 si 735 au suportat un numar limitat de cicluri. punte 4x irfp260 50a 40mohm 200ns 200v driver ir2110 10 ohm, 4,7ohm, 2,2ohm fara snubber au suportat un numar indefinit de cicluri dar se incalzeau in regim continuu disipau caa 50w pentru out 2 kw. punte 4irfp4668 130a 8mohm 100ns 200v cu ir 2110 si 2,2 ohm fara snubber fault la pornire. punte 4irfp4668 cu trafuri driveri 4 perechi de ztx635 si 735 2,2 ohm fara snubber numar limitat de cicluri. Punte modificat ca mai sus, trafuri 2,2ohm pe poarta 4irfp4668 fara snubber numar indefinit de cicluri disipatie in regim continuu 2kw 16w.

Scoate 3000w 4000 in surge, problema asta apare specific la IGBT ul asta, cu sic mosfet merge simplu fara blocare din asta si fara probleme de crossconductie, din cauza crossconductiei protectia originala este inefectiva numai ca sic mosfet asa mari sunt scumpe, merge cu cablaj pe sarme nu comenteaza, stau si ma gandesc ca mai mult ca sigur nu-mi face nimeni un cablaj la pretul a 4 sic mosfet, pentru mine ajunge sa fie mai ieftin cu sic mosfet. Problema este cu dioda de la sic mosfet c3m650090d, dioda are capabilitate limitata si nu prea duce sarcini inductive grele c2m0040120d ar fi numai bune dar sunt totusi cam scumpe. In ceea ce priveste modularea tensiunii de alimentare asta nu este o amenitare pentru siguranta in functionare de fapt am folosit si 300 micro si am taiat cu ei cu drujba o masina de lemne fara probleme am folosit jos 2 stgw39nc60vd si sus 2 irgpc40fd. Cu c3m00650090d am avut probleme cu drujba, dar nu stiu daca puteau fi folosite, caci s-au pus spire in scurt in droser si atunci se ard neconditinat, nici protectia nu mai poate face nimic, droserul era suficient de mare caci a mers mult timp cu sarcini din astea dar a tras ceva umezeala. Problema sunt fenomenele tranzitorii, nu neaparat abaterile de la regimul de functinare ideal si eventualale distorsiuni, problema este totusi susceptibilitatea la crossconductie irgpc40fd nu aveu asa ceva drivuite cu ir2113 cu 10 ohm stgw39n69vd aveau o slaba tendinta de croosconductie in acelesi conditii, dar puteau fi totusi folosite, fgh75t65shd intra usor in crossconductie in fapt mergeau cu drujba de 2kw dar se ardeau daca cuplam si decuplam repetat un pistol de lipit pe traf de 300w, am pus blocarea asta dar nu sunt 100% sigur ca s-a rezolvat pentru toate conditiile de functionare. Igbt-urile alea cu care a mers le-am luat sa repar niste invertoare de sudura, am zis ca pun unele mai bune, dar am muscat-o. Rezistenta on 22 ohm, rezistenta off 2,2ohm tranzistor blocare ztx753 2a 6a max 200Mhz dioda 1n4148, modulul nu se mai arde, caci am o protectie in fata si zennere, in caz ca se pune unul in scurt se pune protectia numai ca daca o setez sa nu se arda la fault, nu pleaca cu drujba, da afara la pornire.

In principiu varianta push pull merge mai rau ca puntea la tensiuni de 100-200v datorita varfurilor mari de tensiune care incalzesc snubberul sau clampul foarte tare in plus pot apare mici asimetrii care duc la saturarea trafului si arde tranzistorii in sarcina grea cum ar fi pornirea unui motor, in plus izolarea celor doua sectiuni si capacitatea dintre ele sunt batai de cap, dar sunt si ele bune la altceva si nu mai trebuie izolate asa bine caci lucreaza la aceesi tensiune si in faza. Puntea are un mare neajuns se preteaza la crossconductie mai ales cele cu dioda rapida, de exemplu irfp260 merge, dar irfp4668 nu merge face crossconductie, chiar si cu comanda asimetrica deschidere blocare, susceptibilitea ramine, mai ales in conditii de pwm salbatic la surge load grele, tocmai asta trebuie sa faca un invertor. Invertorul de sudura forward clasic nu are posibilitatea crossconductiei, dar daca punem doua in antifaza pe un traf cu primar dublu devine ceva asemnator puntii dar care nu poate avea crosscondutie, deci este sigur si usor de drivuit in plus diodele lente din mosfet nu mai sunt folosite la freeweeling ci sunt alte 4 rapide intocmai ca la invertorul de sudura, topologia are avantajele puntii si siguranta invertorului foreward.

Modulul de baza al invertorului este modulatorul sinusoidal. Cu placa egs 002 si igbt fts fgh75t65shd am probleme in sensul ca se incalzeste in gol igbt=ul de la 2H, am folosit blocare cu tranzistor pnp deoarece am avut necazuri cu amorsarea prin efect dv/dt pe sarcini inductive, desi nota de mai jos ma cotrariaza cumva, spune undeva ca poarta trebuie tinuta la emitor print-o impedenta cat mai mica pentru a evita fenomenul, spune in alt loc ca trebuie o rezistenta de poarte nu prea mica. PDF]AN-9020 IGBT Basic II - Fairchild Eu am aplicat dupa experienta mea, cu blocare cu impedanta mica acum merge nu le mai arde dar am problema de mai sus in sarcina merge bine, am inlocuit si driverul pe partea respectiva cu unul nou dar nu s-a rezolvat nu disipa cine stie ce. dar este o asimetrie, am pus si droser de iesire simetric dar nimic, numai ca merge mult mai frumos in sarcina decat cu o singura bobina.

Pentru frecvente din astea nu cred ca merita efortul o punte de 4 c2m0040120d alimentata direct de la retea poate da si 5kw sintetizat, si la astea poti da purtatoare calumea si 1MHz si tot ramai cu 90% randament cu cu 1MHz suna divin si la 1 kHz si cred ca iese oricum mai ieftin. Problema cu atiti finali este chiar wiringul in mod cest cu asa lungime de sarme nu este stabil la frecventa mare. Am vazut unul american asa lung, dar erau mai multe insumate cu rezistente de 0,1 ohm.

Acest gen de structura cu amplificare mare in bucla deschisa este lenta, mai precis amplificarea e mare doar la frecvente mici si avand multi poli problema cu defazajul e dificil de rezolvat. Uzual se face din doua etaje fiecare cu reactia lui, preamplificator si amplificator, pentru puteri de genul asta in amplificator se intra cu caa 1 w asta poate oferi o banda la -3dB si de100, kHz, daca sunt tranzistoare bune si o margine de faza rezonabila, in principiu etajul final poate fi facut stabil fara compensare pentru castiguri mai mari de10. In general clasa A-B, B se foloseste pentru full range cu 100kHz la -3 e un full range bun, inca mai are destul castig in bucla la 40kHz pentru a putea compensa neliniaritatea intrinseca. Structura comuna pentru amplificatoarele astea este cu doi poli Gm adica un amplificator de transconductanta full bridge total simetric la intrare si Rm un amplificator de transimpedanta la iesire tot simetric, Rm este polul dominanat si este destul de departe de Gm fapt ce ii confera o margine de faza suficienta. Pentru etajul final se folosesc la intrare tranzistoare de 1-2a la 160v ft 100 MHz driveri pentru finali o pereche de finali, si perechile de finali pana la 50 admitand ca castigul in curent este 50 de obicei cam pe acolo este. Preamplificatorul poate fi orice amplificator de calitate de caa 5w. Am construit pe vremuri asa ceva intai cu tht apoi cu smd prefinalii finalii i-am pus culcati pe radiator placuta am facut-o din cablaj subtire si am lipit-o pe radiator solutia asta ofera o egalzare termica foarte buna intre toate componentele si o fuctionare optima a polarizarii cu superdioda pentru o gama de temperatura extinsa, ale mele erau de jucarie 100w cu cate o perche de finali si prefinali de 4a la 200v, dar aveau castig la -3dB la 300 kHz, cu configuratia asta se poate obtine -3 la 100 kHz si pentru 1000w. Am costruit si cu D mosfet similare numai ca la astea prepolarizarea mai ales in regim de temperatura variabila e mai dificil de realizat.

Am un invertor la care am reusit sa ard iesirea la controllerul de PWM tl 598 cn daca are cineva asa ceva, e pe farnell dar nu am card.