Sari la conținut

cavit

Tehnium Azi
  • Număr conținut

    478
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    24

Orice postat de cavit

  1. Mai exista linkuri fara ssl (http, necriptate) deoarece apare cu semnul exclamarii, asa a fost si inainte, orcum multumim, noul serviciu functioneaza mai bine.
  2. Cred ca am unul de 200nf la 2 kv cu prindere pe surub I-ti trimit si astea, personal am dc nativ nu-mi trebuie punti si electrolitici, cu 20micro polipropilena pe bara pot suda fara probleme, bara mea are 370vdc nu ma plang de tensiune mica, pot suda cu cablu de 2x1.5 lung de 100m. L-am gasit, o adesa PM
  3. Aici electrolici, n-am nevoie de ei, sunt pregatiti pentru tine astept doar sa t-ii trimit si punti si ceva tranzistori, chiar nu-mi-trebuie stau acolo de 2 luni.
  4. Oscilogramale pentru sursa respectiva, galben drena sic jfet, rosu sursa sic jfet, in sarcina de 0.5w, alimntata la 370vdc (busul dc al invertorului) impulsul se repetea rar deoarece sursa e aproape in gol, in teste functioneaza de la 50v cu sarcina de 6w. tny266 cu ujn1205 Am cumparat si cascode gata facute ,dar am avut experiente negative cu ele, nu sunt suficient de robuste sa functioneze in topologie punte, nu suporta dv/dt prea mari, cei care le-au scos pe piata se chinuie sa le incetineasaca blocarea cu rezistente off mari in in timp ce restul cu sic mosfet se chinuie sa accelerze blocarea cu rezistente off mici, N.B. sic mosfetul merge cu o singura rezistenta, ron=roff dar cascoda nu merge, cat am incercat n-am reusit. Merge in schimb daca pun in paralel cu mosfet-ul o dioda schottky, sau pun un gan fet in loc de mosfet cu siliciu, la cele gata facute n-am acces sa adaug dioda respectiva.
  5. Personal am facut asta si este in functiune la mine in invertor, este treaba verificata altfel n-as fi postat, din pacate editorul meu n-ar biblioteci nici cu sic cascode nici cu tny 244. Exista totusi o limitare, aces sic j fet la 1700v este greu de gasit, personal am folosit unul la1200 cumparat acum cativa ani
  6. Tranzistorul acestui circuit se poate monta in cascoda cu un sic jfet la 1700v functioneaza fara nici o alta modificare, trebuie doar inlocuita dioda din clamp cu o dioda sic schottky la 1700v de 1a. In acest fel puteti utiliza sursa pe un string de panouri solare de 1000v, fara a va complica sa realizati alta, puteti folosi UF3N170400B7S sau altul la 1200v Tny 280 nu porneste daca puneti poarta j-fet-ului la masa n-are tensiune de start suficienta dar, porneste daca puneti porta prin zener de 15v la masa, celelalte pornesc.
  7. Utima versiune cu limitare de curent ciclu cu ciclu cu tiristor din 2 tranzistori, este destul de toleranta am facut-o cu diferite transformatoare si diferite mosfet-uri cu carbura si cu siliciu, a functionat cu toate, aceeasi sursa a functionat si cu siliciu si cu carbura. in schema este cu stabilzare in infasurarea auxiliara pentru imunitate la bruiaje, se poate face si cu optocuplor schema 2 , dar optocuplorul poate capta bruiaj Oscilograma in secundar cu sarcina 10w, ea functioneaza de la natura in regim pseudorezonant, nu comuta pana nu se descarca enegia din transformator, are randament bun desi este simpla. Se vede cum cade tensiunea indica descarcarea energiei, nu comuta pana nu se descarca. 1kvauxfliback2.pdf flibackopto.pdf
  8. Probabil amplificatore separate e mai bine, fiecare difuzor cu amplificatorul lui, filtrat inainte de amplificator. Daca ai avea macar un generator de functii, ai putea asculta cum suna fiecare difuzor in banda in care te interesaza, ai putea sa le compari intre ele cu acelasi semnal, apoi ai ai incerca sa reproiectezi filtrele alea. Ai putea masura raspunsul difuzoarelor cu un sonometru, sa compari senzatia subiectiva cu masuratoarea. Conversia electro acustica prin ea insasi modifica sunetul, inregistrarea analogica de calitate si ea, conversia digitala mai mult, compresia fara pierderi FLAC sau altele nu ar trebui sa modifice comparativ cu un WAW, ar trebui sa restaureze informatia numerica originala. modificarile se produc la conversia analog digital si invers. Oricum difuzoarele tale au raspuns diferit, nu pierzi nimic daca compensezi diferenta cu un egalizor de octave (modificarea o da chiar raspunsul difuzoarelor in sine, sunt prea multe conversii sa ai pretentia ca este sunetul original), cu ajutorul corectiilor poti compensa raspunsul difuzoarelor, poti sa te apropii de sunetul original doar daca il ai ca termen de comparatie, il asculti simultan cu cel redat de difuzoare, sau inregistrezi cu microfon profesional un sunet nativ, apoi, readai cu difuzoarele tale si inregistrezi din nou cu acelasi microfon, dupa aia compari inregistrarile. Demersul i-mi pare oarecum exagerat, auditia este o senzatie subiectiva, doar o minoritate au o memorie auditiva atit de fidela incat sa compare versiunea nativa cu cea inregistrata, daca nu le asculta intercalat.
  9. Pune si tu o dioda mai de doamne ajuta in Bootstrap de exemplu stta106, uf 4007 e prea lenta si nu ai tensiune destula. Daca vrei punti, diode de iesire, electrolitice de pe foste invertoare de sudura. am si ceva radiatoare.
  10. Oscilogramele live pentru cele doua feluri de modulatie bipolara si unipolara, referinta dc bus ground, masurat pe doua canale ambele iesiri dupa filtre, poate alege fiecare in functie de bruiaj si randament. Personal prefer bipolara deoarece ca bruiaj nu se compara, iar pierderea de randament este minimala si cel bipolar ajunge la 99% in sarcina nominala.
  11. Exista normative pentru calculul sectiunilor dar in practica depinde de doau aspecte, conditiile de racire, si pierderile. De exemplu daca ai un cablu mai lung si vrei sa reduci pierderile se poate pune o sectiune mai mare decat cea normata, daca alta solutie mai economica sau accesibila nu exista. In cazul in care cablul este trecut pe o lungime considerabila printr-o izolatie termica mai ales inflamabila, trebuie atentie la regimul de functionare, deoarece se poate supraincalzi si incendia izolatia. In cazul cablurilor provizorii nu e bine sa fie puternic subdimnsionate, pentru cele definitive riscul major de incendii apare la inadituri care se oxideaza in timp, este recomandat sa le lipiti cu cositor, acum exista aliaj de lipit si pentru aluminiu.
  12. Eu am dat 400 ron pe asta acum 5 ani de la o firma din romania, si 1000 ron pe un osciloscop owon cu acumulator 1Gs/s 2x100 Mhz, ambele noi daca ai rabdare poti gasi ceva bun la pret ok. De multe ori acest instrument ma scuteste de utilizarea osciloscopului, citeste bine tensiunea efectiva a unui semnal PWM pana la 200 khz, si are si citire factor de umplere, instrumentul a fost folosit intens si cablurile sunt inca bune, este de calitate, il folosesc si la egalizarea bateriilor Litiu titanat, si a altor feluri de baterii cu litiu. True RMS masoara bine si in mediu zgomotos, surse in comutatie, celelalte pot da erori chiar daca zgomotul de frecventa mare este pe modul comun, de exemplu masori tensiunea continua la iesirea sursei, dar exista zgomot de comutatie intre aceasta iesire si pamant. Pentru ohmertru sau capacimetru nu trebuie true RMS, merg si alea ieftine, daca mediul de lucru este zgomotos ar fi bun true RMS.
  13. Ultima versiune in care am eliminat complicatiile inutile, si care functioneaza la mine in sistemul solar pe post de charger, acelasi circuit cu unele adaptari pe post de diverter. Dispozitivele de forta sunt generice aia am gasit in biliotecile editorului, pentru tensiuni 100v-1kv puteti folosi mosfet cu carbura de siliciu si dioda schottky cu carbura de siliciu, sub 100v dispozitive cu siliciu. vernoua.pdf
  14. Cat de impartit e mai bine sa fac transformatorul, mentionez ca toate cele trei variante au fost utilizate in invertoare de sudura, cele 2 mici cu cate 2 ee59 au fost pe un invertor de 160 a de uz industrial, cel cu 2 ee65 pe un invertor de sudura de 200 a gala 2000 galagar USA, cel ee70 pe un invertor de sudura de 200 a solter spania. Am folosit toate variantele in dc/dc pushpull sau punte, interesant este ca cele 4 miezuri ee59 au masa si volumul mai mare decat cele 2 ee65 iar invertorul era doar de 160a, iar cele 2 miezuri ee65 au masa si volumul mai mare decat miezul ee70 cu toate astea invertoarele au fost ambele de 200a. Nici la conductor nu iese economie utilizand transformatoare mai mici, varianta cu transformatoare mai mici are un avantaj usor de vazut, o racire mai buna, am folosit de aemenea si torul, nu am observat avantaje notabile la tor fata de miezurile ee, torul desi are circuitul magnetic mai lung, are sectiunea mica, am nevoie de 2 toruri pentru a echivala un miez ee70, n-am reusit sa trag 2 kw continuu de pe torul acela la 100khz, materialul este 3f3, iar celelalte 3c90. pe cele 2 ee65 am tras 3kw continuu la 50 khz, transformatorul disipand in jur de 50w in total. din pacate nu ma gasesc specificatiile torului, se pare ca nu se mai produce nu mai au deloc tor din 3f3
  15. e vorba de curentii turbionari,eddy currents, pot sa-l tai taiere umeda la turatie mica cu un motor cu multe perechi de poli , am taiat si sticla si ceramica si nu s-a spart.
  16. In caz ca n-ai, pui cate 2, dar pe un produs de serie, puteau alege, au ales sa puna 2 ee65 in loc de un ee70. varianta din 2 este un avantaj la distributia fluxului, dar dezavantaj la geometria spirei, cel mai simplu este sa tai in doua un ee70 cu un disc diamantat subtire. Solutia optima e sa-l imparti in mai multe mici, doar ca alea cu infasurari duble sunt dificil de cablat impartite.
  17. In cazul acesta ma refer strict la feritele MnZn care au rezistivitate destul de mica ceea ce duce la un flux magnetic neomogen la frecventa mare. In cazul miezurilor de pulberi cum ar fi cele de sendust, rezistivitatea este mult mai mare aceasta problema este neglijabila. La modul generic daca imparti inductorul sau transformatorul in mai multe mai mici, pe langa ca rezolvi problema cu frecventa ai racire mai buna. La inductor este simplu, la transformator insa se complica, doarece este mai complicat de cablat, si ai probleme si cu izolatia la transformatoare mai mici.
  18. Mai erau intrebari de genul din partea electricienilor, ce fel de curent ramane intr-un condensator pe care il incarci la priza de curent alternativ? pana la urma am adus osciloscopul sa vada toata lumea care-i treaba ca teoria ca teoria... Mai am o nelamurire in legatura cu transformatorul de ferita, de cepune lumea cate 2 miezuri suprapuse, asa cum este cel fotografiat de mine, asa l-am avut, doar am modificat bobinajul. Teoria spune ca lungimea spirei pentru o anumita sectiune este minima daca miezul este circular, vezi miezurile ETD sau oala, sau cel putin patrat sau apropiata, care este ratiunea sa pui 2 miezuri una peste alta, am testat practic cu 2 miezuri ee 65 suprapuse si cu un miez ee70 si am reusit sa scot 3kw fara mari diferente de temperatura de functionare. Inductanta bobinei ,care impune pana la urma numarul de spire depinde de sectiunea miezului, cu cat spira e mai scurta pentru o anume sectiune ar trebui sa fie mai bine. Poate asta este problema https://www.psma.com/sites/default/files/uploads/files/Magnetics Core Dimensional Effects - Flux Propagation in Ferrites (Marcin Kacki%2C SMA Magnetics).pdf Pe vremuri am avut un miez facut din 6 miezuri subtiri, supapuse dar sectiunea lui ca ansamplu era patrata, m-am gandit sa-l fac ca in acest articol bagand un sir de toruri micute pe manuchiul de conductoare apoi sa pliez tot ansamblul sa ocupe mai putin loc.
  19. Se poate face, am calculat in amperi spira intensitatea la care se saturaza miezul prezentat de @dumitrumy,vine in jur de 2000 amper spira avand in vedere ca lungimea circuitului magnetic este de 0.14m, acela s-ar putea folosi, mai bine impartit inductorul pe doua miezuri din alea. Suntem interesati si noi de asfel de miezuri, daca se poate PM. Iata si pe cel pozat de mine, este clar asta are permeabilitatea mai mare,are mai mult procentaj de material feromagnetic, de aia are pierderi ceva mai mari. https://www.tme.eu/Document/27b26e779d0526d24b23fa86cb846f70/ARNOLD-MS-184075-2.pdf par a fi diferite doar ca formulare in rest performantele sunt comparabile. la cel pozat de mine 400 amper spira este sautatia, se vede pe grafic, acolo se fringe curba enegiei stocate. Iata si o descriere a materialului utilizat. https://feryster.com.pl/polski/rtmss.php?lang=en Nu cred ca este vreo diferenta intre ele privind realizarea bobinelor de rezonanta, castigi la miez pierzi la conductor. Chiar nu-mi dau seama daca se pot folosi astea la bobine de rezonanta. Pentru rezonanta tot varianta cu intrfier e optima dearece ai inductanta mare cu spire putine, astfel obtii un factor de calitate mai mare. la cele cu intrefier grosul energiei este stocata in vidul din intrefier, in miez intensitatea campului fiind slaba, vidul nu are pierderi.
  20. Imagini cu tor din pulberi si mezuri tip bone, torul respectiv merge cu 4kw pe buck la 50 khz inductorul disipa 10w in total cu tensiunea de iesire 2/3 din tensiunea de intrare, din fericire este marcat si puteti sa va cumparati daca aveti nevoie, tot sistemul meu este realizat cu acest tip de miez, inclusiv filtrele de la iesirea modulatorului sinusoidal. Nu puteti folosi insa acest tor la inductoare pentru rezonanta, deoarece are pierderi destul de mari pentru asa ceva, miezul de tip bone este usor de folosit, puteti imparti inductorul in mai multe inseriate, deoarece asa este simplu de cablat, se practica si la transformator dar este complicat de cablat.
  21. Fringing effect intra sub palaria mai larga de camp magnetic neomogen care impinge curentul in afara lui, in acest caz curentul se concentreaza in sectiuni foarte mici unde campul este mai slab, da aia se incinge asa rau. Solutia lui c_anicai este una, cea mai comuna este utilizarea unui miez special formulat cu mai mult izolator si mai putin material feromagnetic, torurile din pulberi metalice pe care le utilizam la inductoarele din convertoare buck sau boost ori in filtrele de la iesirea modulatorului sinusoidal. Miezul respectiv are permeabilitatea relativ mica, deci pentru acceasi inductie B intensitatea H in amperi spire este mai mare, rezultatul se satureaza mai greu si sunt folosite la astfel de inductoare. Din pacate unele versiuni au pierderi mari si se incing rau, de exemplu torul galben ce se folosea pe vremuri la iesirea surselor ATX, am gasit din alea de se incing rau si pe unele UPS inverter. Am luat in urma cu cativa ani unele bune, am facut cu ele converor buck de peste 3kw ,se incalzesc putin. Pentru rezonanta nu sunt prea bune deoarece au pirderi relativ mari, solutia de mai sus, sau miezul deschis de tip bara sau tip bone. Am vazut in invertoare de firma miezuri deschise pe convertoarele boost din MPPT, probabil n-au gasit alta solutie mai buna. La transformator este aceeasi problema. la miezul de tip 2E, campul magnetic nu este omogen pe toata sectiunea ferestrei este mai slab in vecinatea coloanei centrale si mai intens spre centrul ferestrei in plus exista doua aspecte care se bat cap in cap, 1 pentru a nu risca sa-l saturezi trebuie conductor mai lung, asta creste pierderile, 2 daca maresti frecventa, efectul pelicular se intensifica, practic esti obligat sa mergi cu el aproape de saturatie si ai consum mare in gol. O solutie costuctiva este sa pui o bobina din platbanda la mijlocul ferestri unde este camplul cel mai intens si pe ambele parti o bobina de conductor multifilar, n-am luat-o in seama, dar se pare ca asta face diferenta. la cel din foto primarul este in exterior si secundarul in interior.
  22. Continuarea,va rugam. Iata cum a rezolvat c_anicai problema asta in mod intuitiv. Chiar si pe un miez fara intrefier, exceptind torul ,campul nu este omogen si genereaza astfel de probleme.
  23. Problema este si mai urata de atit, datorita campului magenetic neomogen din acel transformator couentul nu mai circula nici macar printr-un conductor ipotetic circular, ci este impins in exteriorul bobinajului.Datorita cestui aspect nici conductorul multifilar de tip litz wire nu este o rezolvare ideala, doarece anumite conductoare pot fi mai in interorul bobinajului ca altele, pri acelea tecand curent mai mic. Toata lumea care construieste transformator de ferita de putere foloseste littz wire sau platbanda motivul fiin evident, dar chiar si utilizand litz wire nu scapi de tot de problema. Acest articol arata ca platbanda este mai avantajoasa ca litz wire din punctul de vedre al distribuirii curentului, dar este dezavantajoasa din punctul de vedere al capaciatii parazite dintre spire. Patania lui c-anicai cu bobina de rezonnanta cu intrefier, in care bobinajul s-a prajit doar in zona intrefierului este un exemplu clar de modificare a distributiei curentului in camp magnetic neomogen.
  24. @ c_anicai face, n-are nici macar osciloscop , dar a sudat ceva cu invertoarele lui diy. Am pus articolul acela pentru ca fiecare din noi care a construit un transformator de ferita si a trecut 2 kw prin el sa-si alimnteze casa cu energie solara a observat ca sarma de pe el se incalzeste mult mai tare decat s-a asteptat, chiar si tinand cont ca e bobinata acolo si n-are racire ca un conductor in aer liber. Personal am facut testul trecant aceiasi curenti, dar continuu concomitent prin ambele infasurari si am masurat ca se incalzeste mult mai putin, aproximativ in conformitate cu acest articol. Postul este o incercare de ajuta pe cei cevor sa utilzeze energie solara pentru casa lor.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.