Sari la conținut

dumitrumy

Members
  • Număr conținut

    129
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    11

Orice postat de dumitrumy

  1. Inainte de "save" se mareste imaginea, asa nu se intelege nimic.
  2. Acum curentul de mers in gol este undeva la 50 de mv pe iesire. Cum sa fie curentul in mV ?
  3. Am desfacut prin fierbere un traf imprimanta de 110V retea si am pus 33 spire sa vad la ce curent se satureaza miezul. Un boost cu uc3845, alimentare din priza de 45V a trafului meu separator. Cond de filtraj este mic asa ca va fi un riplu mare pe alimentare dar luam numai valoarea maxima a curentului. Aflam valoarea amperi x spira a miezului macar pt orientare intro aplicatie ulterioara.
  4. Aveam montajul cu 3525 si 2110 pt testele facute pe celalalt forum. Am 2 trafo ATX aprox identice dupa marcare la care am pus primarul in paralel iar secundarele pe 12V in serie. Alimentare 125Vac pt inceput, fara soc si condensator dupa diode. Sarcina 10 ohm. Sus, o iesire a lui 3525 pt sincro si faza. Jos, tensiunile in secundare, pe rand si dupa diode. Atentie, primele 2 oscilograme sant in gol!!! Jos, 20V/div. Revin cu inca o masuratoare. Am pus un soc ATX de pe 12V si un cond de 220uF pe iesire. Sarcina tot 10 ohm. Mijloc, curentul prin soc, 1A/div. Jos, tot tens dupa diode, 20V/div--zeroul jos.
  5. Greselile sant mai inventive decat proiectarea. Lasa d-le pe rand numai ramura pozitiva cu socul ei si cu sarcina alimentata la tensiune mica. Apoi pt simetrie ramura negativa. Poti apoi sa treci pe retea in cele 2 cazuri cu stabilizare. Cand esti pe ramura negativa poti muta circuitul de stabilizare acolo sau poti face unul identic cu un alt opto dar pus in acelesi loc la 3525. Cand vei avea o comportare absolut identica treci mai departe. Daca ai sti ce simpla e o sursa ca asta fata de adevaratele circuite electronice te-ai apuca de alta pasiune. Aici e putina fizica, chiar geometrie (privitor la simetrie) si multa atentie. Chiar nu e nevoie de electronica decat la nivel de incepatori. Abia cu bucla apar necazurile.
  6. Ai erori grosolane acolo, nu ai voie 2 impulsuri consecutive de diferenta asa mare in amplitudine. Povesteste/ deseneaza/ fotografiaza cum ai bobinat si montat socul de pe iesire. Fa mai bine masuratorile initiale cu 2 socuri identice, separate pe fiecare ramura. 50uH este mica, faceti si voi calcule dupa teoria excelenta a lui Smilex. Daca ai citit tot ce a scris Smilex vei vedea ca a discutat sute de ore cu Marian la telefon. Dincolo am pus nr de tel de la munca unde somez de multe ori in cele 6 ore dar nu m-a sunat nimeni. Acum cred ca mai lucrez cel mult o luna aici, poate am sa-l dau pe cel de acasa daca mai pot munci.
  7. Ai raportul de transformare 2 : 1 ? Deci 75V in secundar pe ramura pt 43V pe iesire? Pune datele trafului. Pentru osciloscop am folosit 40 ani numai masele circuitelor, una in primar si una in secundar. Foloseste masa de iesire si masori pe rand secundarele pt cele 2 ramuri. Foarte utila este oscilograma intre diode si bobina iesire, poate ai gresit fazarea bobinelor de filtaj. Si bobinele nu-si insumeaza valorile, chiar daca sant cuplate cand avem simetrie ele sant vazute independent, deci cate 20uH pe fiecare ramura. La tensiune max de retea (daca raportul este 2:1) se poate ajunge la conductie de aprox 50%. La 50kHz avem 10uS semiperioada, deci 5uS conductie. La recuperare avem 44V pe bobina timp de 5uS. delta I = (U X delta T) / L deci 1,1A daca nu am gresit undeva. Acesta ar fi curentul minim la care nu se intrerupe conductia prin socul de iesire. Punand sonda intre diode si soc se vede exact daca se intrerupe conductia prin soc. REVIN: pana am scris eu ai vazut problema. Eu m-am referit la cei 20uH pt ca stiu din experienta ca asta ar fi valoarea la sursele ATX pe 12V si m-am gandit ca pt 45V nu ar merge aceeasi valoare.
  8. Inca este asimetrie puternica, trebuie gasita cauza. Nu te poti astepta la o comportare corecta a buclei de control la o inductanta de iesire mult sub cea iesita din calcul mai ales la sarcina usoara. Cand "bazaie" se vizualizeaza si cu baza de timp de ordinul milisec pt a vedea daca este de la bucla de control.
  9. De ce 20uH si nu 200 sau 2000. Sau poate 2uH. Revin: timpii de conductie sant diferiti conform oscilogramelor Trebuie un traf separator pt vizualizare in primar sau oscul fara impamantare dar cu masuri de protectie.
  10. In postul anterior am incurcat sarcinile dar se vede prin amplitudinea curentului care e adevarul. Am pus sonda de curent si pe secundarul trafului (pe canalul de sus) iar sonda improvizata pe tranz de sus din punte (canalul de jos). Ambele au aprox 1A/div, sarcina 1500 ohm si apoi adaugat in paralel 300 ohm.
  11. Sursa din mon Sony GDM500 la care am oprit PFC-ul. Sus, curentul prin colector tranz de sus, 1A/div. Jos, tensiunea la mijlocul puntii HB. 1M: sarcina pe 200V 1,5 kohm paralel cu 500 ohm. 2M: ------------------------------------------------ 500 ohm
  12. Am gasit o sursa veche AT, am decuplat primarul driver de la tranz si am pus in serie cu primarul traf forta un LC, 400microH si 42nF, apoi 33nf paralel peste 42. Tens de iesire la aprox 190V retea este de 24V pe o sarcina de 10 ohm. Orice sursa semipunte cu bipolari si traf driver cu infasurare de curent se poate transforma in autooscilanta scotand integratul de comanda. Ramane ca stabilizarea sa se faca cu un alt convertor independent in secundar din cei 22-28V cat rezulta functie de raportul trafului si reteaua de alimentare. Pt incarcator baterie de 14,4V se poate folosi un uc3843 si un mos de joasa tensiune si curent corespunzator.
  13. Multumim pentru initiativa, eu incerc sa mai contribui cu oscilograme dar starea de sanatate imi reduce mult capacitatea de lucru.
  14. LC serie cu un traf ATX nemodificat. L=230microH C=42nF Sarcina pe infasurarea de 5V/ 1ohm paralel cu 0,5ohm. Serie cu mos-urile am pus 2 bobine pe miez verde inchis de la amplif magnetic de pe 3,3V, 4 spire fiecare. Se vede ca la trecerea in ZCS varfurile de curent de la comutare s-au redus mult.
  15. CITAT: de ce in unele aplicatii in paralel cu Lm se mai pune o bobina in paralel cu primarul transformatorului, dar in afara lui. Eu nu am vazut asa ceva, probabil este reprezentarea grafica a unui traf real, adica un traf ideal in paralel cu inductanta de magnetizare a trafului. Am scris mai sus, in ce am gasit cu google predomina LC serie, LC paralel, LLC si LCC. Fiecare configuratie cu avantaje/ dezavantaje si aplicatii specifice. Cea mai utilizata configuratie in aparatura de larg consum(tv plasma si LCD) este LLC iar luna trecuta am desfacut si o sursa ATX Lenovo cu acest sistem.
  16. De la aceeasi sursa este si traful meu. La traful acela rebobinat mi se pare cam putin spatiu folosit pt bobinaje.
  17. La ultimul film comentariul este acesta: "Published on Nov 6, 2016 Luminozitatea este cam mare, am vrut sa se vada bine spike-urile de curent. Sus, curentul prin mos-ul de jos 5A/div Jos, tensiunea intre tranz. 100V/div. La fel, am vrut sa scot in evidenta avantajele ZVS fata de ZCS cand spike-urile trec de 10A la numai 120Vac cat am folosit pt protectie. Sarcina este de 125 ohm, voltmetru este pe iesire unde am folosit infasurarea de 200V a monitorului. "" Deci sarcina este 125 ohm.
  18. Si un traf dedicat LLC fol in monitorul CRT Sony, GDM500PS. https://www.youtube.com/watch?v=T_RI-PpiLhI&feature=youtu.be
  19. LLC inseamna o bobina (cea de 85microH) serie cu un condensator (34nanoF) si serie cu un traf (cel de monitor) si se vad in filmarea montajului. Nu am interese de niciun fel. Este numai un exercitiu, asa cum am spus sa se vada ce simplu se face o sursa rezonanta--eu am folosit la intamplare ce am gasit prin cutii. Este mult mai important sa se inteleaga principiile de functionare, eu desi am luat contact cu o sursa rezonanta in anul in care Maxente nu se nascuse abia in ultimii ani am mai inteles unele detalii. Si asta tot datorita celor 2 forumuri, cand m-am angajat sa ajut dupa puterile mele am inceput sa gugalesc din greu, sa fac aceste montaje. Am avut la ICE sursa rezonanta (a fost folosita la M18, I100 pt cunoscatori) peste 20 ani dar habar nu aveam ca este ZCS sau ZVS. Daca nu intram pe forum unde am luat contact pt prima data cu rezonanta la invertorul de sudura rusesc poate nici acum nu citeam asa mult despre convertoarele rezonante. Asa ca invit si pe ceilalti sa gugaleasca din greu, eu contribui cu atat cat pot--oscilograme pt ca am 4 canale si sonde de curent. De fapt am scris de cateva ori si dincolo, o sonda de curent acceptabila se poate executa in 15-30min, dar dupa vreo 7 ani pe forum nimeni nu a anuntat ca a urmat indicatiile mele. In ultima filmare curentul prin traf este redat prin acel tor maricel bobinat cu o sarma galben-verde, nu am pus insa un filtru sa tai acele spike-uri.
  20. Schemele sant din teoria generala pt sursele rezonante. Sant 3 de baza, ultima cu 2 variante. Rezonanta serie, rezonanta paralel si serie paralel cu variantele LLC si LCC. Documentatie suficienta la firmele mari producatoare de componente pt aplicatii de forta, adica tranzistoare si circuite specializate de comanda a acestora. Nu am aparatura performanta pt masuratori, la ultimul film este vizibil micul voltmetru pus pe iesire, sarcina este data (16 ohm), tensiunea de alimentare este data. Pt inceput (asta daca va fi o continuare determinata de un anumit interes din partea cititorilor) filmele pot incuraja eventuali amatori in sensul ca se pot obtine rezultate palpabile cu montaje facute in viteza "pe genunchi". De la primul contact cu o sursa rezonanta(1979?)m-am gandit la o aplicatie in audio dar cum amplificatoarele de putere mare nu m-au interesat, a ramas numai o idee. Am gasit pe celalalt forum trimiteri la scheme folosite in audio de firme relativ cunoscute si am cautat sa inteleg ce i-a determinat sa aleaga o anumita formula. Am recitit documentatia despre sursele rezonante si sper ca am inceput un pic sa inteleg de ce au facut alegerea. Citat dl Robert: (daca se incalca vreo regula se poate sterge) Este foarte bun siteul acela. Daca intampinati probleme cu traducerea, intrebati si va ajut cu cea mai mare placere. Am facut sursa nestabilizata pana la urma, caci am studiat manualele service la aparaturi profesionale, si nici unul nu avea stabilizare. Ex Ecler DT6800 sau QSC POwer Light3 series. Am un traf toroidal de 600VA (la 50Hz) cu filtraj de 22000uF, si cu acelasi reseouri ce se vad si in filmare am cadere de tensiune mai mare decat la smps, desi ar fi interesant de implementat stabilizarea. Singurul impediment ce vad eu acum este variatia de tensiune relativ mare la tensiunile auxiliare, dar s-ar putea sa fac niste incercari. Cu intrefierul din miez scapi de spikeuri, si formele de unda de la elementele de comutatie devin mult mai frumoase, stabile. Este ca si arcul in mecanica, preia socurile. Fara intrefier de exemplu ai o cadere de tensiune mai mare in sarcina. Pentru bobina in serie am folosit ca si miez Arnold MS 130060-2, si neaparat pus cu el in paralel un snubber. La mine nu se incalzeste bobina. Trebe avut grija, ca bobina serie sa poata debita curentul necesar, pentru puterea ceruta.
  21. Si un LLC cu bobina din PFC si traf de sursa flyback din monitor CRT.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.