Sari la conținut

dumitrumy

Members
  • Număr conținut

    129
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    11

Orice postat de dumitrumy

  1. Citat: 1. Eu folosesc de ani de zile simulatorul Multisim de la Microsoft, adica un simulator super-profesionist. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Pune d-le sonda de curent la osciloscop si o sa vezi curentul prin electrolitic exact cum este in simularea LTspice. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> EDIT1: O mai vazui si pe asta. Care este confuzia d-le? Ce varsta ai? Ce pregatire ai? De ce nu pui intrebari directe? Vezi vreo diferenta la forma curentului fata de simulare in afara de distorsiunea puternica a tensiunii retelei de care am mai amintit cand am spus de impunerea internationla a circuitelor PFC peste anumite puteri?
  2. Si un exemplu practic, traful este de la un mag Tesla (2 x 12V/3A dar alimentat la 190V), electrolitici 5 x 6,8mF si sarcina 2 ohm.
  3. Bobinele cu aer nu se satureaza. Multe chinezesti sunt semipunte si necesita o bobina la jumatate fata de FORW.
  4. M-am retras de pe elforum si ca in 11 ani am obosit sa raspund punctual la probleme minore. In acelasi timp topicul deschis de mine despre teorie surse nu a mai fost activ dupa ce a plecat Smilex. Bobina aceea de pe iesire este doar un filtru suplimentar nu cea principala de acumulare care ajuta sursa sa lucreze in regim corect. Bobina principala este cea de pe torul alb-galben. Am facut niste simulari sa intelegi ca mai multe spire pe un miez il satureaza iar dublarea sectiunii la acelasi nr de spire duce la o variatie mica a curentului prin electrod, nu intra limitarea devreme si este astfel putere la iesire. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> EDIT: si dublarea sectiunii de la 100 la 200, cu 3 spire
  5. Salut, multumesc pt indicatie, nu prea am intrat in "intestinele" simulatorului, il folosesc doar pt raspunsuri pe forumuri si eventual pt a-mi mai face corectii in cunostintele despre electronica. De fapt eu am raspuns la intrebarea/ persiflarea privind masurarea curentului cu osciloscopul. Eu am o sonda de curent TEK. fara traductor Hall asa ca o folosesc de la 20kHz in sus unde lucreaza sursele in comutatie. Pt a vizualiza curenti de ordinul hertzilor folosesc o rezistenta de valoare mica in serie cu circuitul. Chiar daca introduc o abatere de 5% sa zicem, nu prea conteaza daca dorim sa ne faceam doar o idee despre ce circula pe acolo. & ola_: nu am avut in viata mea un hidrofor, nu am vazut asa ceva niciodata (poate involuntar in vreun magazin universal), nu ma pricep la mecanica. Pana la pensionare am pus mana zilnic pe sonde osciloscop, nu stiu daca in ultimii 10 ani am atins vreo cheie fixa. Nici tubulare, bormasini, flex. Nu inteleg de ce trebuie sa explicam circuitele electrice prin analogii. Asa la amplificatoare pe tuburi vom discuta despre masina cu abur, la cele pe tranzistoare despre motorul cu ardere interna iar la surse in comutatie vom ajunge probabil la buldozere. CITAT2: E=C*∆U2/2=0,047*12/2=0,0235 Joul. Deoarece transferul are loc in 0,006 s, rezulta puterea activa transferata de aceasta componenta alternativa P=E/0,006=3.9 W. Cam acestea ar fi de spus >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Pai am raspuns la asta pe topicul celalalt. Energia transferata nu este data de delta U ci diferenta dintre cea continuta la varf (12,338V) si cea continuta la vale (11,253V).
  6. CITAT: Nu am mai gasit acele afirmatii. Probabil ca le-ati sters ulterior. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Nu sterg domnule nimic, ar fi culmea sa fac asta la cel mai simplu circuit electric care de fapt are tangenta cu electronica doar pentru ca folosim diode semiconductoare. Fac si adaugirea ca nu citesc nimic din ce postati despre echivalarea functionarii cu un sistem mecanic. CITAT 2: Au mai fost si altele (precum cea conform careia dumneavoastra masurati curentii cu osciloscopul) >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Exact, eu consider ca cea mai mare contributie a mea pe elforum a fost ca majoritatea oscilogramelor contineau si forma curentului preluata de la un dispozitiv banal, sonda de curent. Apoi intro simulare condensatorul este ideal, asa ca il aducem mai aproape de realitate punand in serie cu el o rezistenta echivalenta cu ESR-ul lui. Cum orice simulator are un osciloscop, vizualizarea caderii de tensiune pe ESR este chiar curentul prin electrolitic. De fapt ieri am vrut sa vad ce indica LTspice inlocuind cererea de curent prin electrolitic cu forma tensiunii pe 1mohm serie cu acesta (ca sa perturb cat mai putin montajul. Asta poate face si &flomar daca mai are montajul (ca tot a dorit sa ajute la lamurirea controversei). EDIT1: simulatorul a mai masurat ceva, la 8,5Adc prin sarcina electroliticul trebuie sa suporte un curent de 11,592Arms, valoare cu care mergem in catalogul producatorului sa alegem modelul adecvat.
  7. CITAT: Postat Marți la 08:24 (editat) 3. Unghiul de conductie al diodei redresoare, a fost denumit asa in mod impropriu, deoarece diodele conduc pe toata perioada unei semiperioade a tensiunilor alternative aflate la borne. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Postat 2 ore în urmă Raspunsul este simplu. Curentul in pauzele in care diodele nu conduc, este asigurat de... >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Deci diodele conduc tot timpul facand pauze. Sigur o inventie romaneasca. Suntem de mult offtopic, am deschis un topic separat de redresoare.
  8. CITAT (din topicul pereche): a)Diodele redresoare conduc doar 4ms, in sarcina condensatorului ramane debitarea curentului pe rezistenta pt restul de 6ms. Deci curentul prin condensator este exact 8,xxxA si nu mA. ... b)Pai fizica spune ca prin conensatorul ideal nu circula curent continuu >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Of, Doamne, exact ca in bancul cu popa si baba. Ce am spus eu, doar in cele 6ms curentul este de 8,xxxA si este curentul de descarcare al electroliticului. In restul de 4ms exista curentul de incarcare al acestuia (ca sa aibe ce descarca ciclul urmator) si care in simularea LTspice de ieri are un varf de 37-38A. Curentul mediu prin electrolitic va fi insa zero in cazul ideal, asa cum a aratat tabelul postat de mine din simularea TINA.
  9. Torurile galbene se incalzesc la frecvente mari, 7 spire este foarte mult la curentii mari de pe iesire. Se satureaza imediat si apoi sunt ca si inexitente. Daca ma simt mai bine poate masor eu 4 toruri cu cu 2 pana la 7 spire. Cele mai bune toruri sunt cele de la PFC, au si diametre mari, merg si la frecvente mari. Albastre, gri si negre.
  10. Fara bobina pe iesire curentul are variatie rapida si limitarea de curent poate fi pacalita. Socul pe iesire se poate face tot cu miezuri de monitoare dar cu intrefier mare. Fiind in afara cutiei se pot pune chiar 3 perechi. Pe elforum cineva parca pusese doar jumatati de miezuri de tv, doar osciloscopul poate spune cand o varianta prezinta un curent frumos, liniar. Cred ca am dat la reciclat 100 trafuri sursa tv si monitoare, la ele intrefierul e pe mijloc si cred ca ar ajunge si o spira daca sunt 2 perechi sa zicem.
  11. Trafurile de monitoare au intrefier din costructie, adica un "picior" este mai scurt decat celalalt. Folia pusa drept intrefier este doar pt ca cele 2 miezuri sa aibe aceeasi axa de simetrie. Daca scoti hartia/ plasticul numit intrefier, miezurile tot vor avea intrefier pt ca suprafetele de contact nu vor fi paralele. Acum imi expilc de ce aveai energie pe flyback, datorita acestui intrefier nedorit. Fara suparare, nu construiesti ceva conform unui proiect bazat pe teorie ci doar te joci cu circuite electronice. Mai ales ca nu ai osciloscop, toate datele pe care le dai nu pot fi utile unui cunoscator pt ca sunt doar un fel de povesti. Iar cu sensul infasurarii faci aceeasi confuzie ca si pe elforum unde m-am zbatut cam degeaba. Exista geometric sensul infasurarii dar numai pt a sti sa le legi apoi fara un aparat specializat, punte RLC de exemplu. Asta nu inseamna ca daca gasesti/ primesti/ cumperi un traf oarecare nu poti afla "sensul" infasurarilor. Operatiunea de fapt este fazarea infasurarilor care se poate face cu aplicarea unei tensiuni pe o infasurare sau fara aparate prin insemnarea cu markerul a modului cum ai bobinat. Degeaba ai desenat pe traf cum ai bobinat daca nu stiu cum ai legat apoi capetele infasurarilor. Ia doua miezuri de la trafuri identice si poate ai noroc sa fie frezat doar cate unul si faci perechi privind in lumina locul imbinarii.
  12. Mi-e greu sa inteleg cum un traf facut pr FORWARD, adica fara intrefier, sa dea atata putere in FLYBACK. Si apoi de unde stii cand era in FORW si cand in FLY daca nu ai notat sensul infasurarilor? Cred ca trebuie deschis un topic separat despre invertorul de sudura.
  13. Greseala mea a fost ca nu am parcurs tot topicul, am vazut o afirmatie care contrazicea tot ce stiam dupa 48 ani de electronica si de aceea am intervenit. Dar una este riplul rezultat din conversia AC-DC, mai exact dintrun DC pulsatoriu intrun DC cat mai aproape de liniar si alta este raspunsul etajului de filtrare la cerintele sarcinii. Cum a spus cineva, daca sarcina cere curent sinusoidal la 15kHz si de ordinul amperilor, filtrul trebuie sa stie sa se comporte multumitor. Doar un audiofil poate spune care este impresia la ascultat in conditiile unor filtraje diferite. Ce stiu ca lucrator la surse in comutatie, constructia electroliticilor pt frecventa mare este mult diferita de a celor pt filtraj retea. Cand m-am angajat la FCE Felix tocmai se trecea la inlocuirea surselor cu traf FeSI cu cele in comutatie direct pe retea. Au fost 2 tipuri de surse puternice, una facuta in viteza dar numai cu componente vest (Coral) si una de tip rezonanta (M18, I100) care la inceput era tot cu componente vest. Cand importurile au scazut, s-a vazut ca cea rezonanta era mai usor de adaptat asa ca proiectantul (un tip deosebit de inteligent si muncitor) a stat mai mult pe la IPRS ca sa incerce adaptarea electroliticilor din invertor (nu stiu daca si cei de pe filtraj retea) si a condensatorilor cu polipropilena din circuitul rezonant. S-au facut apoi mii de surse cu cond. IPRS, sursa de Coral a ramas cu electrolitici Philips. La filtrarea de inalta frecventa si forta ESR este parametrul cel mai important, lucru ce reiese din toate cataloagele firmelor serioase. Dar la inalta frecventa capacitatile sunt mai mici fata de 50Hz la acelasi curent. Condensatorii mari au si ESL mare (inductanta serie) asa ca un condensator de calitate in paralel va livra energie la frecvente mari ale cererii sarcinii. Ceramicii nu pot avea aceeasi fiabilitate ca unii cu polipropilena dar foarte probabil unii bine alesi si combinati mai multi nu vad de ce nu ar face fata. Dar in niciun caz nu poti compara o parere cu rezultatele practice ale unor profesionisti sau pasionati de audio. Simularea nu se poate face fara sa cunosti ESL al electroliticilor, simulatoarele lucreaza cu componente ideale si trebuie sa adaugi tu dupa experienta componentele parazite. S-a vazut si intro simulare preluata de pe net ca cetateanul a pus o rezistenta serie cu electroliticul de ordinul ESR de la unii de aceeasi valoare. Poate o sa caut o valoare de ESL si sa fac o simulare dar dureaza ceva. Ce rau imi pare ca am aruncat chiar saptamana trecuta o placa cu electroliticii IPRS de la sursa rezonanta, puneam o poza acum. EDIT: o schema in graba
  14. CITAT (de pe topicul celalalt): Unghiul de conductie al diodei redresoare, a fost denumit asa in mod impropriu, deoarece diodele conduc pe toata perioada unei semiperioade a tensiunilor alternative aflate la borne. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Diodele conduc exact cat arata curentul de incarcare al condensatorului din simularea de ieri (cu verde). Si simularea mai completa: EDIT1: CITAT: Acum, conform teoremei lui Earnshaw, energia completata de condensatorul C1 pentru a garanta riplul care se vede pe osciloscopul virtual XSC1 din atasament, este: E=C∆U∆U/2=0.0276648 Joule. Deoarece timpul total de descarcare independenta a condensatorului C1 este de 0.006345 secunde, rezulta ca puterea compensata de condensatorul C1 debitand pe rezistenta R1 este de 0,0276648/0.006345=4.36009 W, din cei 100 cat disipa aceasta rezistenta - a se vedea simularile anterioare. Adica aproximativ 96 % din putere este asigurata de puntea redresoare in mod direct, iar restul de 4 % de condensatorul C1 de filtrare. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Energia cedata de condensator sarcinii este diferenta dintre cat avea la valoarea max a riplului (12,338 din simularea dumitale) si valoarea la minimul riplului (11,252V din aceeasi simulare). Dupa cum am afirmat, in pauza dintre conductiile diodelor doar electroliticul alimenteaza sarcina, deci intreaga putere disipata trebuie regasita in energia pierduta de cond. in intervalul pauzei (6,345ms din aceeasi simulare). Cu noul calcul se vede ca cele 2 valori sunt apropiate si nu in raport de 4/96.
  15. Aici vorbim despre redresoare, am deschis topicul tocmai pt a nu mai fi incarcat celalalt. Daca continuam cu problema SMD contra nu stiu ce vom avea doua topice identice. OOOPS...incercand sa citesc despre acele condensatoare am vazut asta: >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Daca vedeam cand a fost postat nu mai deschideam acest topic. Am incercat sa fac corectari ale unor afirmatii care ar face de ras orice forum si ma vad trimis la "discutii libere". L-am invitat pe d-nul sa faca niste simulari simple LTspice sau TINA (doar afirmase (citat): @politehnica: Simulatoarele acopera teoria existenta, si functioneaza asa dupa cum au fost "invatate" prin programare. Cu alte cuvinte nu prea scapa nimic din ceea ce este important. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Ce a raspuns in final? CITAT: " Atunci cand voi avea toate conditiile de masurare, voi face eu insumi o experienta de genul celei a lui @flomar si pot garanta ca voi masura curentul la valori de cea mai mare acuratete." O banala simulare arata ceea ce am afirmat, condensatorul trebuie sa asigure tot curentul necesar sarcinii in pauza dintre diode si ar fi incetat disputa. Movul (curentul de sarcina) se suprapune peste verde (curentul prin electrolitic).
  16. CITAT (de pe acest forum): Ca o concluzie generala la cele discutate mai sus avem: 2. Curentul care trece prin condensatorul de filtrare, este unul usor suportat (in general) de catre acesta (de ordinul zecilor de mA) asa dupa cum rezulta si din simularea din atasamentul 3. Daca acest curent ar fi mic de ce firmele producatoare ar trece la condensatori curentul suportat ca principal parametru?
  17. Sa incepem cu...1924. Nu stiu cu ce au vizualizat dar poza aceasta este dintro scriere din acele vremuri si se vede forma curentului prin redresor. Si seamana cu masuratori actuale sau simulari. Toate pozele sunt din calculator si nu descarcate acum de pe net ca sa arat ca nu trebuia sa ma pregatesc special pt subiect.
  18. CITAT: ...regret dar a fost rândul dvs să nu vă prindeți de fază!... >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> REGRET, dar nici macar nu am citit indicatiile aparatelor dumitale, nu pt ca nu as aprecia interventia dar cand vad multimetre necunoscute puse sa masoare curenti in impulsuri ma apuca toate durerile batranetii. Discutia nu era despre exactitatea masuratorilor ci despre principiul de functionare, despre fenomenele ce se petrec in circuit. Este vorba de a afirma ca doar 4% din curentul sarcinii este asigurat de electrolitic cand de fapt este vorba de 40...60% functie de valoarea acestuia. Este vorba de afirmatia aceasta (CITAT):>>> Acestui curent, care este curentul principal de alimentare al sarcinii, i se adauga un curent mai mic debitat de capacitorul de filtrare.<<<< Intro simulare TINA am pus ampermetrul in serie cu electroliticul. Indicatia? Zero, pt ca modul de calcul al masinii elimina eroarea unui ampermetru real ce este parcurs de semisinusoide intrun sens si de aprox. dreptunghiuri in celalalt sens.
  19. CITAT: ... Pai dumneata domnule, cum ai fi procedat ca sa constati cei 8,xxx amperi???!!! >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> De osciloscop ai auzit? Care sunt confuziile, ia una, doua si demoleaza-le. Repetai anul si la scoala tehnica daca nu stiai explica functionarea redresorului cu filtru capacitiv. Eu am simulat si cu LTspice si cu TINA dar inca nu pun rezultatele ca cine stie de ce o sa ma acuzi (ca le-am facut in PAINT), pun insa ce am mai gasit pe net unde se vede ca tragem curent in impulsuri din punte, deci in pauza numai condensatorul furnizeaza intreg curentul, deci 8A.
  20. Dl Marcu, cu toata simpatia purtata pt postarile de pe forumul pereche, azi in zi de sarbatoare mi-ai produs o mare amaraciune. Pai fizica spune ca prin conensatorul ideal nu circula curent continuu, cum poti sa pui la experienta dumitale un ampermetru serie cu un electrolitic? Chiar nu ti-au spus nimic cele 2 oscilograme postate? Am afirmat ca si un copil (hai sa zic de 14 ani) cu LTspice de exemplu arata forma curentului prin electrolitic in 10 min, de ce nu completezi activitatea practica cu folosirea unor simulatoare? Se pot folosi intro pauza de tigara sau o pauza publicitara la tv, nu e mare consumatoare de timp. Eu nu i-am raspuns d-lui Olaru ci am dorit sa fac o rectificare pt reputatia forumului. D-ta esti un om de dialog, daca diodele conduc doar la varfurile sinusoidei (dovada si riplul rezultat din primele oscilograme ale lui &ola_), cine asigura curent sarcinii in pauze? Chiar ignori oscilograma din AN-53 a unei mari firme americane in care se vede ca la o retea sinusoidala curentul absorbit este in impulsuri? Si cum sa fie offtopic referirea la distorsionarea retelei, este doar un argument suplimentar ca redresoarele cu filtru capacitiv absorb curent in impulsuri stricand factorul de putere de unde impunerea folosiri de PFC.
  21. Dumneata vorbesti despre nivelul discutiei? Suntem amandoi la varsta pensionarii si discutam despre redresorul dubla alternanta cu filtru capacitiv? Hai sa zicem ca nu m-as pricepe si as cauta cu Google. Ia sa vedem, dansii sunt de incredere?
  22. CITAT: Asadar, daca negati aceasta teorie, sustinand ca toti cei 8 amperi ai circuitului simulat de mine sunt livrati de condensator, atunci va rog sa prezentati si o bibliografie care sa fundamenteze aceasta afirmatie. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Bibliografie? Un manual de scoala tehnica, poate chiar de liceu de specialitate. In ziua de azi un pusti dezghetat cu un program de simulare gratuit de pe net da raspunsul in 10 min. Pt un inginer este rusinos sa nu stie despre deformarea formei de unda a retelei exact datorita condensatorilor de filtraj de la milioanele de consumatori casnici ce au in componenta SMPS. De aceea si obligativitatea includerii unui PFC in surse de la o anumita putere in sus. Si la fel de rusinos este de a nu cunoaste cel mai simplu circuit electric predat la politehnica-redresorul monofazat. Diodele nu se pot deschide decat in momentul in care tensiunea de intrare depaseste cu 0,6-0,8V valoarea celei de pe electrolitic, deci spre "varful" sinusoidei. Deci doar o parte din semiperioada (lucru ce se poate deduce usor din foma riplului de pe iesire). In restul timpului cine asigura curent in sarcina? Nu asta ne dorim, ca sa avem o tensiune la iesire cat mai apropiata de a unei baterii de exemplu? Exista gratis LTspice si TINA, programe pe care le folosesc si-mi sunt suficiente. Cereti sursa pozelor, de ce ar conta forumul de pe care am pus simularea? Acolo este schema si rezultatul pus de program, la aceeasi schema si 100milioane de useri ar obtine acelasi rezultat. Credeti ca este ca in politica ca la aceeasi schema LTspice sa dea rezultate functie de tara, varsta, pregatire sau mai stiu eu ce?
  23. Nu conteaza daca FORWARD este cu un tranzistor sau doua, functionarea este identica si difera prin tensiunea max aplicata tranzistoarelor. Nu este nevoie de intrefier.
  24. Diodele redresoare conduc doar 4ms, in sarcina condensatorului ramane debitarea curentului pe rezistenta pt restul de 6ms. Deci curentul prin condensator este exact 8,xxxA si nu mA. Timp de 4ms traful trebuie sa debiteze si in sarcina si in condensator, asa ca vom avea la varf un curent si de 4 ori mai mare fata de cel de iesire. Exista suficienta documentatie pe net cu forma curentului prin diode/ condensator.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.