Sari la conținut

dumitrumy

Members
  • Număr conținut

    132
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    11

Orice postat de dumitrumy

  1. TEORIA sperie ROMANIA!!! La FORW cu un tranzistor tensiunea pe final este dublul retelei redresate, deci 700V. Vesticii folosesc tranz. de 800 sau 900V! Becul serie protejeaza doar cand apare consum ca sa cada tensiune pe el. Sursa in gol consuma putin, deci electroliticul se incarca tot peste 300V (poate fi si 360V). Energia din electrolitic distruge finalul inainte ca becul sa reduca tensiunea. El protejeaza cand o sursa are supraconsum sau scurt pt ca electroliticul nu mai are timp sa se incarce la valori mari. Fa cum am spus o schema de comanda cu 3845 dublat de o pereche BD139/BD140. Integratul costa cat 2 mere mari in BUC.
  2. Poate doar un martian ar intelege schema pe care ai pus-o acum 2 postari. Orice montaj electronic, de la "licurici" cu 2 tranz. pana la un TV sa zicem, poate fi explicat pana la cel mai mic detaliu. Ce face montajul acela cu un darlington, cum actioneaza asupra comenzii tranz. de putere? Si pe celalalt forum banuiam pe multi ca posteaza la misto, pozele cu montajul arata insa ca ceva totusi este real. Ireala pare abaterea de la calea batatorita, am aruncat zeci de placi cu componente, e chiar asa penurie in nordul Moldovei? Ai sursa auxiliara, mai trebuie doar un UC3845 si 2 tranz. ca repetor pt atacul finalului. Nu este nevoie de optocuplor pe calea trafului de curent pt ca este lent, secundarul trafului trebuie sa atace direct 3845 in pin 3.
  3. Din nou, chiar asa? Pana la urma ai lucrat cu aparatura electronica sau te multumesti cu o joaca impotriva regulilor? Pai pinul 2 nu duce prin 2 strapuri la pinul 5? Continui sa folosesti o sursa FLY cu bucla proprie la comanda altui invertor care la randul lui trebuie sa aibe propria bucla de limitare curent?
  4. Secundarul unui traf de curent trebuie sa debiteze pe o rezistenta mica ca altfel apar supratensiuni:
  5. CITAT: semipunte cvasirezonant clona de proweld >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Ar fi interesanta o schema de principiu sau o trimitere la documentatia firmei.
  6. AUTOCITAT: Postat 18 ore în urmă Te-ai inspirat de undeva cu schema aceea, eu cu atatia ani de surse nu m-as fi gandit la asa varianta. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Ne intelegem ca turcii...Este vorba de ideea de a folosi un secundar al sursei auxiliare ca semnal de comanda al tranzistorului de putere. Sursa auxiliara va controla timpul de conductie pt nevoile ei si dumneata suprapui nevoile de timp de conductie necesare sudurii. Ce sa faca bucla de control mai repede? Atunci ai scos bucla primara de control dar un FLY nu se lasa in gol niciodata. Spui ca ai un mic consum pe 30 ohm din poarta tranzistor dar e greu de crezut ca poate compensa puterea pt care a fost proiectata sursa. Cred ca din joaca si cu rezistenta din pinul 4 al CI poti reduce conductia la 50% dar este ceva fortat si care poate eventual scadea si puterea max pe care ai putea sa o obtii cu o comanda standard. Lipsa suportului teoretic si a masuratorilor cu oscul iti permite aceasta joaca cu necunoscutul care nu duce nicaieri. Pierdere de timp si consum de energie. Integratul folosit mai este si CURRENT MODE, deci dificil de a regla conductia max in gol deoarece aceste integrate folosesc si informatia de curent pt stabilizare. EDIT: si limitarea de curent ai facut-o altfel. EDIT2: si ai folosit tranzistor de 600V iar in film este de 900V >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> scuze, FGH80N60FD2 600v Editat Marți la 20:54 de c_anicai
  7. Ce legatura este intre film si schema dumitale? In film este varianta clasica cu UC3844 (cu conductie max de 50%) si o sursa auxiliara cu un alt integrat ce da tensiunea necesara pt UC. Adica cum fac cam toti constructorii. CITAT1: igbt-ul lucreaza in forward nu in flyback, n-ai fost atent la sensurile din schita. Adica lucra ca am incercat sa vad ce amperaj da fara becul de protectie si am faultat atat tranzistorul cat si diodele de redresare. Eu nu vorbeam de etajul de forta ci de sursa auxiliara despre care ai afirmat: CITAT2: Postat Marți la 21:36 (editat) Nu-s sigur daca sursa cu 5MO380R e forward sau flyback, transformatorul nu e facut de mine.
  8. Sigur te-ai inspirat de undeva cu schema pt. ca se pare ca nu stapanesti teoria SMPS. Sunt doar 2 categorii de surse Hard Sw. pe care le poti identifica privind cablajul: FLYBACK nu are nevoie de soc de iesire (este si cazul sursei la care ai pus poza) iar FORWARD nu poate stabiliza fasa soc pe iesire, unul relativ voluminos care iese in evidenta pe placa de montaj. Sursa aux. folosita este FLY care nu poate fi lasata in gol pt ca face supratensiune. Daca ai avea bucla de control pe AUX nu mai poti folosi bucla pt. limitare curent la sudare, iese "scandal" intre ele. Doar daca si sursa AUX este FORW fara bucla se poate folosi sistemul. Dar limitarea conductiei la 50% este obligatorie.
  9. Te-ai inspirat de undeva cu schema aceea, eu cu atatia ani de surse nu m-as fi gandit la asa varianta.
  10. Era un osc bunisor pe forumul celalalt la 300 lei. Chiar nu iti permiti o asa suma? Ca sa nu mai spun de cele modeste ale lui Mihai Cornel la preturi derizorii. Pune sensul infasurarilor si la traful de curent.
  11. Si functioneaza bine in gol? Timpul de conductie al integratului este peste 60% iar un forward trebuie sa aibe max 50% cu bobina de recuperare egala cu primarul. Poti pune o oscilograma cu comanda MOS-ului in gol?
  12. Ce lupte se dadeau acum 6 ani pe aici! Cu Leco prim-solist ca de obicei. Ce ne spune cu glas apasat: " Postat Septembrie 6, 2014 (editat) Oras:Bucuresti , Dr Taberei 1)Cauta sa vezi in ce stare sint iesirile SG3525 in stare de standby sau shutdown, si mai discutam! Niciodata ambele iesiri nu pot da puls in faza la iesire. Marian discut despre deadtime intre sus on si jos off, nu de propagation delay intre in si out. Mai incearca, la un traf cu un primar si 2 secundare, NU ai cum sa faci deadtime intre secundare fiind in acelasi cump magnetic! Decit cu rezistente si capacitori, insa in acest caz semnalul de la iesire se inrautateste, mai rau decit il da traful de impulsuri... Ca sa pastrezi deadtime dat de SG intre iesirile High si Low, daca vrei trafo, folosesti 2 trafo, cite unul per fiecare iesire, separare galvanica. Si nu uita deadtime-ul este esential in obtinerea de rezultate! Depind multe de el! Pune mina si experimenteaza, am mai zis asta de 10001 ori 2)Acolo se vorbeste de un traf defazor! Traf care prin constructie avind toate cele 3 bobine in acelasi cimp magnetic (tor sau miez), intre iesirile lui NU poti obtine DEATIME, baiete, EVER! Ca doar nu poti comanda cimpul magnetic sa se duca intre infasurarile secundare cu intirziere! Daca reusesti asta, zi-ne si noua cum! Editat Septembrie 6, 2014 de DjLeco 3) Ai zis ca in perioada in care primarul trafo nu primeste impuls in primar, nu exista tensiune in secundare, si ai considerat ca acela ar fi deadtime, FALS. Discut despre deadtime intre comanda on sus si off jos, trebuie sa spun de 101 ori asta? Reusesti si tu oare sa intelegi ca la un transformator facut pe un miez comun atit pentru primar cit si pentru secundare, care in cazul tau le inseriezi in opozitie de faza pentru smps push pull, ambele iesiri au cite 50% din factorul de umplere fata de mediana? Asta vad ca va incapatinati cu totii, iesirea de sus este in opozitie de faza 180 grade fata de cea de sus si intre cele doua iesiri fata de mediana nu se poate obtine deadtime, decit 50% On /50% Off comanda catre igbt-uri sau mos-uri." >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Si o simulare cu 2 generatoare in locul iesirilor unui SG3525:
  13. Salut, eu am proiectat un cablaj cu PIX pe CORAL, dar in 1986. Era extrem de obositor pe monitorul monocrom. Aveam si un monitor color, dar era al sefului de atelier si era bataie pe el cand ramanea disponibil.
  14. in anul 1975 (an in care am sustinut si eu examenul de admitere la facultate). Am avut colegi de liceu care au fost admisi la aceasta facultate. Oare ce au invatat ei acolo (?!) avand in vedere ca inca nu exista nici macar prototipul vreunui computer digital in acel an?! >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>. <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> 1971 - este înființată Fabrica de Memorii Timișoara. Din toamna lui 1979 bâtrâna memorie cu ferite este înlocuită cu memorii semiconductoare Ampex • este produs MC1, la Institutul Politehnic din București, realizat în mare parte folosind tehnologia Felix C-256 • 1 ian. 1971-martie 1972 – prima delegație FCE de 15 ingineri români, sub licență IRIS 50 în Franța 1972 - este creat CETA, un calculator românesc din generația a II-a, cu tranzistori, la Institutul Politehnic din Timișoara • la 1 ianuarie 1972 este pusă în funcțiune Fabrica de Calculatoare Electronice București 1973 - apare primul calculator românesc sub licență franceză IRIS 50, Felix C-256 1974 - se înființează Rom Control Data, societate mixtă româno-americană, prin înțelegerea dintre Nicolae Ceaușescu și Richard Nixon • este conceput Felix MC la Institutul Politehnic București, produs în serie sub denumirea FELIX MC-8 • este elaborat la ITC București calculatorul de capacitate medie Felix C 512, dezvoltare a licenţei IRIS 50 1975 - se înființează FEPER (Fabrica de Echipamente Periferice) București • sunt proiectate și realizate sistemele din familia Felix, până în 1981 • este fabricată familia de minicalculatoare industriale românești ECAROM, la Întreprinderea de Elemente pentru Automatizare. ECAROM 800, primul model, este bazat pe experiența acumulată în lucrul cu Felix C32-P, o variantă specializată în procese a calculatorului Felix C32. Au urmat modelele perfecționate ECAROM 880, ECAROM 881 și ECAROM 881 F. 1977 - este realizat primul minicalculator românesc, botezat Independent-100, de către ITC, compatibil cu PDP 11/34. Seria a continuat cu: I-102F, în 1979 și I-106, în 1983 • 1977-1979 – cel mai mare export de tehnică de calcul românească în China Felix 1024. Delegația de instalare românească era formată din 350 de ingineri 1978 - este înființat Centrul de Cercetări pentru Componente Electronice (CCCE) 1979 - Fabrica de Calculatoare omologhează primul minicalculator CORAL. În următorii ani, INDEPENDENT şi CORAL au fost produse în paralel.
  15. Citat &donpetru: Va propun urmatorul exercitiu pentru a lamuri oarecum ambele tabere: 1. vizualizati pe osciloscop pe o sarcina rezistiva data (ex.4Ohm) forma curentului si tensiuni pe iesirea redresorului (sau intrarea sarcinii) fara niciun capacitor de filtraj; 2. vizualizati pe osciloscop pe o sarcina rezistiva data (ex.4Ohm) forma curentului si tensiuni pe iesirea redresorului avand conectat pe iesirea redresorului un condensator de filtrare de 10mF (spre ex., sau de o capacitate mai mare). De asemenea, montati pe terminalul capacitorului (plus sau minus) un transformator de curent (vizualizati pe osciloscop "raspunsul acestui capacitor"). >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Iar eu am raspuns ca nu este nevoie de asa ceva, deci se putea considera o incheiere: Autocitat: Ce se poate discuta (reiau expresia folosita) despre cel mai simplu circuit din electronica? Filtrarea/ netezirea tensiunii/ curentului se face cu elemente reactive care au proprietatea de a acumula energie. Cel mai simplu si cel mai utilizat in alimentarea aparaturii electronice este filtrul capacitiv. Fiind un element de acumulare el indeplineste aceasta functie cand conduc diodele (se ia toata energia de la retea si se distribuie pe 2 cai: una este chiar sarcina iar a doua electroliticul. Cand diodele se blocheaza tot ce a acumulat cond. ideal este livrat sarcinii. ....... >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> A aparut insa testul cu traf de curent cu miez de frecventa mare folosit la 50Hz. Eu zic ca asta este scopul unui forum, sa faci in asa fel ca in final informatia sa fie corecta altfel ar fi un fel de scris pe peretii pesterilor de acum mii de ani. Am facut corectie necesara, a urmat un alt test gresit (care culmea a fost luat drept reper de un inginer) si am fost nevoit sa fac eu testul pt a pune lucrurile la punct. Era un alt moment in care se putea incheia topicul din punctul meu de vedere dar a intervenit... Pai daca forumul asta este de forma, un fel de "Mircea fa-te ca lucrezi", nu ramane decat sa ma retrag.
  16. Greseala minora la un subiect oricum pt nivelul de gradinita in electronica. Nu ar fi existat acest topic daca o persoana importanta (nu spun cine) nu ar afirmat (in topicul sters): >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Daca ar fi pus valoarea curentului prin condensator ca la simularea pt &flomar, altfel ar fi decurs discutiile. Adica la un banal curent dc de 4mA pe care s-a axat initial, se vede ca in realitate avem un curent de 8,84Arms. Mai mult simulatorul da si alta indicatie care ne arata stresul prin electrolitic: curentul de 26,7Ap-p!!! Nici nu mai este nevoie de oscilogramacu aceste date.
  17. Scuze, nu inteleg cum citesti oscilograma. In datele oscului scrie 5ms/div, deci varfurile de curent prin condensator sunt la 10ms ce corespunde la 100Hz. Mai mult ca sigur cand nu legi minusul intrarii oscului (masa sondei cum o numim noi) se va lua automat ca referinta simbolul de masa pus in circuit. Descarcasem si acest program dar l-am sters ca fraierul, pt micile mele simulari LTspice si TINA mi-au fost suficiente. O sa-l decarc din nou daca nu se supara ca ma gasesc in baza de date si pot verifica cu o simulare simpla.
  18. Si eu am vazut ca a pus masa aiurea dar am observat ca nu conteaza deoarece osciloscopul aici este cu intrare izolata, a dus 2 fire la fiecare intrare. La o alta simulare unde masa era pusa corect a dus doar un fir la osciloscop:
  19. Am refacut prima masuratoare a lui &flomar cu un traf mult mai mare si fara intrefier- traful ATX pe EI33. Am lasat 3 spire in primar si 40 spire in secundar, adica fara sa modific nimic. Am redus si rez. din secundar de la 1000 ohm la 5 ohm. Degeaba, inductanta mica pt 50Hz face ca miezul sa nu poata reproduce exact curentul din primar cum se vede si in simularea de ieri. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Am folosit apoi un traf de retea de tv SPORT cu o spira in primar si o jumatate de primar original drept secundar pe care am pus 50R. Pt a vedea raspunsul in regim sinusoidal (atat cat este) am pus intai o sarcina de 6R pe traful din redresor: >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Dupa ce am vazut raspunsul corect am trecut la masurarea curentului prin electrolitic. Se vede asemanarea celor 2 oscilograme, un traf de curent bun te scoate din impas. Si apoi poza montajului cu traful TESLA pt redresor si traful SPORT ca traf de curent:
  20. citat: Se mai observa la curba de jos ca cea mai mare parte a graficului se afla de aceeasi parte a axei absciselor, ceea ce confirma existenta unui curent continuu prin condensator, datorat ESR-ului putin cam mare a cel putin unuia dintre condensatorii tai. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Lasa domnule electronica si mergi la compresoare, i-am raspuns lui &flomar ca traful nu are nici raportul corect si nici sarcina, forma aia de unda pe care o iei ca referinta in discutie nu este decat un raspuns deformat pt ca miezul se satureaza. Uite o simulare cu un miez incorect ales si cu unul ok:
  21. Stii bine ca toti ti-au apreciat eforturile dincolo, mai ales cu traful cu sectiune mica. Dar aici ai gresit pt ca ai dorit sa demonstrezi ceea ce nu era nevoie, puteai sa te consulti eventual cu mine pe MP. Alta greseala, locul unde ai pus rez de 50mohm este nefolositor, forma tensiunii pe sarcina rezistiva da exact curentul prin ea din cauza batranului Ohm. Am spus clar, o rezistenta mica serie cu electoliticul nu (50mohm este probabil mai putin decat ESR-ul la cond. folositi) nu afecteaza functionarea ansamblului. Rezistenta la frecvente asa mici nu deformeaza semnalul ce o strabate, asa ca oscul ar citi de pe ea fidel curentul. Dovada este chiar oscilograma mea care difera de simulator doar prin faptul ca la un bloc cu multe apartamente reteaua este puternic deformata. Inca o greseala, raportul de transformare al trafului de curent. Dinclo la surse, maxente si Robert au explicat ce trafuri de curent au folosit, in comert sunt cu raport 1:100, 1:200 sau chiar 1:2000. Traful pe care l-ai facut a doua oara are miezul ok dar la un raport de 4:50 ar trebui in secundar o rezistenta de ordinul ohmilor pt ca l-ai saturat si pe acesta. Pt. corectitudine te asiguri in ce domeniu funct. traful de curent. Il pui simplu in serie cu o rezistenta cunoscuta la o tensiune cunoscuta, vezi corectitudinea afisarii si apoi il pui intrun montaj necunoscut. Tina are doar miezuri de ferita, am luat unul si se vede ca la adaptarea rez din secundar indicatia se apropie de cea reala. EDIT1: pune o spira in primar si 5 ohm in secundar. Vei avea o amplitudine mult mai mica dar apropiata de realitate. Nu trebuie sa te superi cand cineva iti spune ce l-a deranjat, e parerea lui si gata. Daca insa doresti cu adevarat sa ajuti forumul mergi mai departe si ranit si duci misiunea la bun sfarsit. Nu vei face o lamurire a formei curentului prin cond. (simulatorul este arhisuficient), in schimb vei ajuta f mult cu informatia despre acest traf de curent improvizat si poate ajuta altora in alt context. Te intreb totusi ceva, in atatia ani nu ai vazut un traf de curent folosit la aparatele de masura sau la masurarea energiei electrice? Eu nu am vazut, dar eu am lucrat doar peste 20kHz si ferite am avut de toate felurile. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>. EDIT2: Un traf real de pe net pt a vedea miezul la frecvente mici
  22. CITAT: @donpetru: Iata un exemplu de "licenta" a la @dumitrumy >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>. Am dat 2 citate comprimate pt ca ai raspuns la 2 persoane diferite la aceeasi tematica. Pe 30 nov lui &prog: CITAT2 &ola_: 2. Curentul care trece prin condensatorul de filtrare, este unul usor suportat (in general) de catre acesta (de ordinul zecilor de mA) asa dupa cum rezulta si din simularea din atasamentul 3. 3. Singura situatie periculoasa pentru condensatorul de filtrare, este la pornirea initiala a redresorului de putere mare, atunci cand curentul instantaneu prin acesta este (in prima fractiune de secunda) de ordinul curentului maxim preluat de sarcina >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> &politehnica a reactionat normal facand aceasta afirmatie pe 6 dec: CITAT3: In catalog, capacitoarele electrolitice sunt caracterizate de curentul maxim de riplu suportat de bornele lor. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>. L-ai pus la punct cu o aberatie identica cu cea din citatul anterior: CITAT4: In discursul tehnic va situati la acelasi nivel cu cei care nu au inteles ca riplul nu este un curent. In cataloage este furnizata o valoare a curentului maximum suportabila (pentru un timp scurt) de catre condensatoarele electrolitice. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> De aceea am pus printurile in acelasi desen, pt ca reprezinta raspunsuri identice (si false). La asta am raspuns ca electroliticul din exemplul dat, la un curent de sarcina de 8,5Adc suporta un curent de riplu (e o formulare uzitata de electronisti, de mecanici nu) de 11Arms, valoare permanenta cat circuitul este sub tensiune si care reprezinta si criteriul alegerii din catalog. Interesant este ca tot ce postez si iti dai seama ca este corect si te contrazice nu mai iei in dicutie deloc. Nu ai refacut simularea in Matlab cu sonda de curent pusa pe electrolitic, nu ai comentat simularea LTspice unde se vad formele de unda clare. Cauti doar noduri in papura la aparenta incorectitudine a postarilor mele condimentate cu injurii trecute lejer cu vederea de moderator. Nici la cealalta aberatie ca nu poti consuma energie activa din elemente reactive nu ai raspuns. Comportamentul reactiv prezentat in manuale se refera la regimul sinusoidal. Da, condensatorii din filtrul EMI pus pe retea nu consuma energie activa. Inductanta de magnetizare a trafului, motorului, nu consuma energie activa daca sunt ideale, in schimb vehiculeaza energie reactiva care deranjeaza furnizorul de energie. De aceea unde sunt motoare multe exista baterii de condensatoare pt a imbunatati factorul de putere.
  23. Masurarea curentului continuu prin electrolitic a fost prima dezamagire dar explicatia cu "derutarea" ampermetrului de forma de unda asimetrica a mai atenuat senzatia. Masurarea unui curent de 50Hz cu un traf cu pulberi metalice este o dezamagire la patrat. Daca la retea se folosesc trafuri cu FeSi, de ce traful de curent nu ar trebui sa fie din acelasi material? Traful de curent este in teorie acelasi lucru cu traful de tensiune, in manuale exista capitolul "Transformatoare electrice". Datorita aplicatiei omul i-a dat o denumire specifica pt usurinta catalogarii. Oricum masuratoarea este inutila dupa postarea oscilogramelor cu caderea de tensiune pe cei 50mohm serie cu electroliticul. Ce faci, pui in contrapondere un voltmetru cu un osciloscop? Si iarasi nu inteleg, lumea civilizata a facut simulatoare complexe pt a-i ajuta in munca iar noi, romanii (mai cu mot ca intotdeauna), le verificam cu aparatura de atelier?
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.