bolek

Ok Mr "beep-beep" e incontestabil ce ai mentionat. Eu am tratat problema mai teoretic si in ideea in care line-in in soundcard e deajuns de bun ca bw ca sa conteze necompensarea probei. Probabil insa ca nu e si nici habar n-am ce card are cel care foloseste montajul...daca e vorba de o placa usb din aia la pret de kebab eu nici nu as mai incerca utilizarea in scopul asta. Aici e un exemplu de etaj de intrare ceva mai elaborat si mai perfectibil. http://sound.westhost.com/project154.htm

Prin intermediul celor 2 condensatori Y din filtrul de retea (punctul lor comun fiind legat la carcasa sursei ATX deci si la GND galben verde) si prin condensatorul ala de (de) deparazitare hf se aduce carcasa tower (deci si masa de joasa tensiune) la un potential aproximativ jumatate din alimentarea de 220Vac. Daca se leaga cutia la masa, curentul de scurgere se duce evident la impamantare. Daca se lasa in aer , se intampla ce am scris eu. Impedanta rezultata e deajuns de mare sa nu electrocuteze in lipsa impamantarii carcasei dar e deajuns de mica sa pocneasca un etaj de intrare cu impedanta de intrare mare, in lipsa continuitatii firului de masa, pt ca intrarea "sensibila" are ca referinta carcasa PCului, care cum am scris pluteste la cca 1/2 din Mains. http://www.primrosebank.net/computers/mtx/techlib/mtx/psu_filter_example_240.jpg ps: La redresoarele din echipamente de telefonie mobila se mai intampla sa scrie mare pe eticheta "high leakage current , do not use without earthing" deoarece emi filtering impune conditii mult mai dure , s-au folosit capacitati de deparazitare mai mari deci nepermise in home use. Stiu suficient de bine ca nu esti incepator ca sa banuiesc ca doar ai neglijat capacitatea de intrare (unele au si capacitori de la in la masa, pt deparazitare in hf ) in placa de sunet , care formeaza un FTJ cu rezistorul ala de 3 megohmi inseriat cu sonda. Probabil insa ca placile uzuale folosite de cei interesati au esantionarea deajuns de jos ca sa nu mai fie frecv de taiere mentionata limitarea cea mai joasa ... http://probemaster.com/all-about-oscilloscope-probes/

1 si 3 : Alimentarea soundcardului e comuna cu a celorlalte componente din calculator. Masa in/out a placii de sunet e comuna cu restul maselor (carcasa/impamantare/placa video/hdmi/retea) ...deci ... O tensiune mai mare sau o diferenta de potential a firului de masa al sondei fata de masa generala poate praji multe chestii. Un traf separator bun , pt alimentarea montajului de test, sau alimentarea comp prin baterii (daca e laptop) poate salva situatia. Calculatoarele (toate) au stecher shuko pe care insa multa lume il baga in prize fara impamantare si astfel masa pc pluteste (float) cam la 120Vac deasupra "pamantului". Un exemplu concret cred ca il da numarul imens de cazuri de placi HDMI prajite pentru ca s-a introdus cablul cu echipamentele pornite. Situatia e similara cu cea de aici pt ca la introducerea mufelor RCA si la jack , involuntar, intai se atinge firul cald si apoi masa, expunand placa de achizitie si montajul de test la o diferenta de tensiune de mod comun data de sursele de alimentare implicate. Deci atentie...S-au fript si oameni cu ani de experienta. 2.ADC si DAC din soundcard au parametrii de performanta publicati pe net, trebuie doar cautate modelele exacte. Amplificatoarele operationale de pe in/out, daca exista, idem... Banda de frecventa e prima chestie care merita aflata. ps: Schema de mai sus ar putea sa afiseze semnalul dreptunghiular cam rotunjit pt gustul multora , daca raportul de divizare e mare va scade mult banda. Incercati daca e cazul o compensare cu condensator trimer (zeci de pF) intre capatul potentiometrului si firul cald de la sonda.

E mai ok asa, nu am verificat traseele insa banuiesc ca sunt ca in schema. Maximizeaza latimea traseelor acolo unde e posibil fara sa pericliteze distantele de izolare. Rezistentele de 10W sunt inghesuite acolo ca sa ...?... daca le muti perpendicular spre dreapta langa radiatoare (zona cu strapul) nu e mai bine? Daca ventilezi gen tunel poate nu e mare diferenta, n-am idee cum ai planul de montaj final.

Mie unul nu prea imi place, e loc de mult mai bine. Carcotelile mele ar fi: Traseele 1 si 4 de Gate mult prea lungi si mai aduni si firele ecranate pana la placa de comanda. Se poate scurta drastic punand orizontale rezistoarele de 4R7 si asa castigi loc sa largesti trasa de +300 si masa de forta . Transilurile de 18V le pui pe placa de forta tot langa grile . Decuplarea cu 1u/630 se pune direct pe traseele groase de forta nicidecum legata prin trasee lungi si inguste. Daca nu esti constrans de vreo dimensiune fixa a placii, reorganizeaz-o complet asa: Traful driver si TC pe placa de forta cat mai aproape de igbt-uri. Alimentarea TC cu condensatorii de decuplare si iesirea din drivere spre grilele igbt cu trasee groase si cat mai scurte - sunt integrate capabile sa comute 9A (parca) - daca ai construi o sursa pt curenti de genul 9A , ar mai arata placa ei asa cum ai desenat-o?

Hai sa propunem niste snubbere. In poza sondele sunt pe drene si oscilatiile parazite (zice chinezu) ca ar avea 1.7MHz. http://tinypic.com/r/2w5lrsz/9

Aici sunt eu nelamurit: daca sursa mare era stabilizata, cum de a crescut tensiunea pe transformator numai pe infasurarea auxiliara? Sau nu era stabilizata la 340Vdc...sau ...

Atunci..dublor sa fie...sa se mai curenteze si altii...Curentul dublorului e decis esential de condensatoarele nepolarizate inseriate cu puntea.Daca tii neaparat sa fie ca in poza poti folosi doar jumatate din punte deci 2 diode. Oricum e frectie cu carmol la un picior de pod daca e electrodul ud (umed) sau materialul murdar (vopsea , rugina) sau utilizatorul puturos (n-are chef sa curete varful) sau toate cele de mai sus. http://tinypic.com/r/345zvpj/9

http://tinypic.com/r/2s8plrp/9

S-au obtinut rezultate decente cu infasurarea auxiliara (pt comanda Hbridge) pe traful principal? Sau e musai o sursa auxiliara separata...Nu de alta, dar umplerea minima (la consum mic pe 340V) e asa de mica, incat ar trebui cam multe spire pe infasurarea auxiliara ca sa mentina tensiunea corecta si in regimul respectiv...

RV1 si RV2 predefinesc minimul si maximul de curent reglabil din potentiometru . Fiind inseriate toate 3 sunt deci interdependente . Daca ai inversat capetele trafului de curent si nu e diferenta e cam ciudat. Curentii de iesire se dau pt o sarcina pe care tensiunea sa fie cca 25Vdc deci cu rezistenta sub 0.5 ohmi inclusiv firele si clestii si bornele . Cu ce sarcina si cu ce aparat ai masurat?

Poze noi cu traful de curent instalat, firele primare incrucisate (merci Flopir, citisem mai demult ideea asta dar pana acum nu am incercat-o si practic...) , redresare independenta cu 2 punti a cate 4 diode byv26 mici , filtraj comun 100micro , sarcina 1500ohmi, deocamdata fara drosel pt ca am Ls maricele pe trafuri si eram curios cat le pot folosi. Consum in test cam 8A +/- precizia mavometrelor de pe sursa reglabila... in fine.Nu sunt decis daca e bine cu traful de curent in surse spre minus? sau sus dupa traf spre plus, separand capetele primarului ? nu prea imi place ideea sa adaug o inductanta in serie cu terminalul sursa mos , deci implicit o reactie negativa la Vgs pe care nu o controlez. http://i64.tinypic.com/talfmr.jpg Schema de citire curent la Ton pe care o stiam eu , e aici si foloseste un tranzistor care sunteaza citirea la Toff. http://i67.tinypic.com/iof8le.gif

E destul de normal sa arate asa pt ca poza e facuta in gol doar cu traful fara nimic altceva. Nu am alta poza dar deocamdata pt probe folosesc un snubber "tanc" - am scris si mai sus ca elimina complet oscilatiile dar creste consumul in gol- e o configuratie R||C||c||DZ serie 2D catozi comuni , constanta de timp e imensa , de ordinul secundelor, ucide tot... O sa ma decid la valorile finale abia dupa ce voi avea cablajul facut pt ca traseele pe pcb vor modifica mult comportarea circuitului. Deocamdata , problema e cu citirea curentului maxim . De vreme ce dau pe piese cat pe unul chinezesc facut de-a gata, am pretentia macar sa fie ( cu mult ) mai fiabil... Zici ca ai mai umblat prin ceva invertoare de fabrica, avea vreunu protectie in primar? Nu shuntul serie cu Hbridgeul de pe 220v, adica ! Protectie pe partea de curent mare.

Buna. Am mai mesterit un pic la ridicatorul de la 12v si am testat cu ambele trafuri in paralel (primar) si paralel (prin punti redresoare) secundar. http://i68.tinypic.com/241j9ms.jpg Fara snubbere arata asa: http://i64.tinypic.com/2qpdv.jpg Cu snubbere s-au dus de tot oscilatiile dar consuma un pic. Si acum, problema...UCC ala cu care am facut ridicatorul citeste curentul de pe un shunt.Si protectia la supracurent e default la 0.75V , oare cum ar fi sa am eu pe shuntul ala cadere la varfuri varf 0.7V la 100A? un mic resou. Deci trebuie sa caut alta solutie. Nu renunt la limitarea de curent puls cu puls. Traf de curent nu prea imi convine, pt ca nu surprinde dezechilibrarea de curent intre ramuri si se poate ajunge la "staircase saturation" . Un operational pt citirea si amplificarea shuntului? Senzor Hall? Alte idei? Bine, ar mai fi una , dar e road to hell - citirea curentului de pe Rdson la Ton...

0.18A...masurati cu ce aparat ...la ce tensiune de alimentare...si unde se duc ei , in miez sau in snubbere ...nu sunt rautacios doar ca aceeleasi intrebari mi le pun si eu, pt ca nu se pupa deloc ce zice mavometrul (ieftin) inseriat, cu ce zic indicatoarele de pe sursa reglabila , si cu ce zice osciloscopul pus pe shunt...si e normal de sa fie asa . zic eu.