Jump to content

gsabac

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,169
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    237

Everything posted by gsabac

  1. Interesanta schema hibrida, poate aduce si o parte din dezideratul "lamparului inrait" prin armonicile pare introduse de lampa, deci prin realizarea unui sound mai apropiat de cel de lampa. Inainte de simulare ar trebui lamurite unele portiuni din schema: - trimerul din poarta lui BF256 nu regleaza nici un curent; - tranzistorul din catozii lampii 6N1P nu are tip si este de polaritate inversa, adica NPN cu colectorul la minus; - rezistentele din portile tranzistorilor finali nu au valori; - condensatorul din bucla de reactie este chiar de 1uF sau este de 100pF; - in ce clasa de functionare ar trebui sa functioneze amplificatorul. @gsabac
  2. Si eu sunt încântat de retrospectiva realizată de @roadrunner şi aş dori sa încerc sa arăt unele probleme utile în adoptarea unui nou microcontroler. Se începe prin căutarea câtorva componente MCU, cu performanţe adecvate pentru aplicaţia curentă, se caută dacă sunt obtenabile, preţul, capsula utilizată (mai ales pentru realizari amatoriceşti) şi pentru aplicaţii de perspectiva este bine ca sa fie in producţia curentă si de viitor. Pentru reuşita proiectării trebuie ales un mediu de dezvoltare accesibil, preferabil cu performante de simulare completă a produsului finit. Am copiat de pe un site următoarele: "Uneltele trebuie să ofere cât de multă vizibilitate în sistem fără pătrunderea în funcţiile produsului finit. Sculele de bază se adresează dezvoltării hardware/software, integrării şi testelor finale. Emulatoarele in-circuit trebuie să permită vizibilitate totală în interiorul procesorului şi al perifericelor astfel încât să poată fi observate toate interacţiunile. Un mediu de dezvoltare integrat care fixează toate fazele procesului de dezvoltare software poate ajuta la minimizarea erorilor şi implementarea codului sursă de control al calităţii produsului. Companiile urmăresc să facă din flexibilitate punctul central în strategia de dezvoltare a produselor viitoare şi se aşteaptă ca vânzătorii să ofere o serie de unelte complete precum cele descrise mai sus. Dar, în acelaşi timp trebuie să urmăriţi existenţa unui solid program de dezvoltare a unor unelte speciale care să asigure mai multă performanţă în problemele dificile de depanare. În timp ce procesoarele de ultimă generaţie oferă capabilităţile sculelor de dezvoltare, cele mai multe medii ale microcontrolerelor de 8 şi 16 biţi nu au mai fost actualizate de mulţi ani. Cum complexitatea sistemelor creşte, capabilitatea sculelor de dezvoltare devine cea mai importantă opţiune în alegerea unui microcontroler." Pentru un amator problemele practice sunt complexe şi presupun investiţii importante în software, placă de dezvoltare, dar pe lângă toate acestea este bine sa se caute aplicatii complete, cu software simulabil, funcţional, pentru studiu detaliat, deoarece nu se poate pleca în "orb" cu adoptarea unui nou MCU. Şi ajutorul unor colegi experimentati sau profesori pot fi de mare folos în realizarea unui model funcţional cu MCU. @gsabac
  3. Intrebare: @Nardu, daca tubul nu lumineaza tot proiectul este degeaba, nu-i asa, deci este bine sa se realizeze mai intai modulul de alimentare si polarizare pentru tubul CRT. Apropo ce ati mai realizat la acest proiect, din mai 2018 pana acum? Intre timp am realizat circuitele pentru 2 canale, am facut probele si dupa citeva ajustari si reglaje, am finalizat un osciloscop cu 2 canale de 70MHz si ecran de 8x10cm cu rastru intern tubului. Comutarea si noua stingere sunt realizate pe doua circuite aditionale, montate simetric fata de modulele de amplificare CH1 si CH2. Am schimbat si designul panoului frontal cu o masca noua, un buton de rotatie a trasei si un maner rabatabil ca in poze. Pozitia inaltarii este fixa, dar daca constat ca sunt necesare, mai fac cateva nivele. @gsabac
  4. Eu folosesc cel mai mult cod in MikroBasic, cu compilatoarele de la Mikroelectronica pentru microcontrolerele PIC si dsPIC, ca in secventa prezentata anterior, dar si MikroC. Se poate folosi si codul in MicroPascal pentru cunoscatori cu aceleasi rezultate, deoarece pentru toate, compilatorul le transforma in ASM. Frecventa de esantionare maxima pentru PIC18F2550(are USB, max. 13 canale ADC de 10 bit) este de 100Ksps, iar la familia dsPIC33EPXXGS50X (are SPI-15 Mbps, 10-22 canale ADC de 12 bit) este de 3.25 Msps. Ar fi util de postat si un cod similar pentru ADC-uri la microcontrolerele Atmel si performantele la tipuri reprezentative cu ADC. @gsabac
  5. Multumesc, am incercat modificarea sugerata, se compileaza si linkediteaza corect si ansamblul functoneaza perfect. @gsabac
  6. Am sa arat cum folosesc eu secventele de cod pentru selectarea canalelor ADC la microcontrolerele PIC, dupa initializare. Mai jos este o parte din codul compilat de la un generator DDS cu AD9850(AD9851) si PIC18F2550. Click pentru marire. Am schimbat secventele de cod initiale 0,1,2,3 cu 2,4,1,3 si codul a fost compilat si linkeditat cu succes, dupa care am incarcat codul HEX in Proteus si am initializat rularea. Cu Visual Studio 2013, cu o legatura duplex prin USB, am comandat baleiajul frecventelor si am receptionat semnalele in modul si faza de pe o sarcina complexa, in esenta in final ar fi o antena de emisie-receptie. Click pentru marire. Semnalele verticale arata baleajul frecventei in timp, fiecare cu amplitudinea si faza si sunt calculate si afisate curbele de raspuns si valorile esentiale. Ca o concluzie la procedeul folosit, nu am observat nici o modificare in schimbarea functionarii complexului de simulare si codul prezentat pentru ADC poate fi util vreunui user interesat. @gsabac
  7. Exact ce spuneam cu cateva postari mai inainte, numai prin proiectarea inteligenta a circuitului imprimat si a unui soft adecvat se pot obtine performante, adica exact cit are ADC-ul precizie, doar 1/2 LSb. La conversia ADC cu 8 bit sau 10 bit realizarea practica este oarecum facila, dar spre 12 bit cand o treapta are circa 1mV trebuiesc luate masuri deosebite de stabilitate a etalonului, a impedantei sursei de semnal, de filtrare a semnalului de intrare si a sursei de alimentare. @gsabac
  8. Diodele de acest tip se numesc "stabistori" si intradevar sunt utilizate in amplificatoarele audio: https://en.wikipedia.org/wiki/Stabistor O serie de la Philips cu 2, 3, 4... diode este BZX75 si componentele se gasesc pe Ebay si prin sertare. Eu am citeva de 2,1V si privite cu lupa se vad 3 cristale suprapuse. @gsabac BZX75_series_Philips.pdf
  9. Multumesc de aprecieri si eu va apreciez foarte mult abilitatile matematie si aplicatiile lor in cazul transformatoarelor, tuburilor si simularilor. Da, stiu sa rescriu orice program matematic dintr-un limbaj intr-altul si sa il introduc intr-o aplicatie vizuala interactiva. In legatura cu transformatoarele mai caut relatii matematice si evaluari practice cu materiale noi de izolatie si de emailare. Am vazut ca se comercializeaza sirme emailate ce rezista la peste 200 de grade la fel si pentru materialele izolatoare si carcase. Evident un astfel de transformator are un alt mod de calcul, iar regimul termic este diferit fata de al unui transformator obisnuit. @gsabac
  10. Multumesc, nu doresc decit programe Fortran, Pascal, Basic, C, C# sau C++. Acest program din topic este scris in C sau C++ si ma intereseaza daca aplica diversi coeficienti sau relatii suplimentare pentru calculul numarului de spire, dar si relatiile de estimare a randamentului. Deasemenea la transformatoarele toroidal, banda, banda dubla, E-I manta si L-I coloana, vreau sa aflu daca se calculeaza doar dimensiunile carcasei si factorul de umplere sau sunt ceva fineturi pentru ajustarea numarului de spire, calculul puterii maxime si a diametrului sirmei, aceasta deoarece stim ca @flomar60 a construit transformatoare atipice cu puteri marite. In program este si un fisier pdf. tradus de @spark care cuprinde experimentari, relatii si considerente privitoare la utilizarea transformatoarelor toroidale in aplicatii audio de calitate, merita studiat. @gsabac
  11. Deci, nu este vorba despre cele 3 randuri incercuite si ca dvs. observati mai bine si ma citati pe mine ca nu am observat, ca doar nu am orbul gainilor, mai ales ca eu am realizat introducerea datelor. Pentru ca nu m-am facut inteles, revin cu postarea mea, poate este de folos pentru useri. Adica pentru un transformator de 100W, daca am un anumit tip de tola, programul ar trebui sa calculeze dimensiunile pachetului de tole si nu face asta, incercati, nu este complicat si o sa va lamuriti ce am afirmat. Deasemenea nu se specifica nicaieri inductia in miez si poate userul are alt miez decit cel implicit din program. Aditional, rezultate slabe am mai observat la factorul de umplere, de aceea pentru un calcul corect trebuie stabilita o metoda interactiva de lucru, pana factorul de umplere da o valoare acceptabila. @spark, programul este realizat cu Visual Studio 8, functioneaza fara erori si ma mir ca mai folositi un astfel de compilator. Si eu am realizat programe complexe de calcul pentru transformatoarele de retea, daca doriti va pot transmite sursele de program, poate va folosesc. Deasemenea, daca doriti, as vrea sa cercetez sursele programului si eventual sa imbunatatesc programele mele. Multumesc anticipat. @gsabac
  12. Care este mai bun PIC sau AVR? In link sunt mai multe comparatii de performante, unele in legatura cu ADC-urile: http://www.electricstuff.co.uk/picvsavr.html @gsabac
  13. Si ce anume ati citit? Ma intreb care este tipul PIC-ului care are asemenea proprietati aratate in textul ingrosat. Eu am programat diverse tipuri PIC de uC, seriile 16, 18 sau dsPIC seriile 30 si 33 si la acestea poti alege, dupa configurare, orice canal aleator fara nici o restrictie. Proiectarea circuitului are o mare importanta in respectarea linearitatii, atit la nivele mici LSB cit si la nivele mari USB, deoarece curentii prin traseele de masa si alimentare creaza caderi de tensiune de cativa mV, care denatureaza conversia poate si cu 5-6 biti. @gsabac
  14. Felicitari pentru initiativa! Am testat sumar programul si este promitator, util pentru ca are si diverse tipuri si forme de miezuri. Nu am constatat nici o referire la inductia in miez(pare a fi luata in calcul valoarea de 1,1Tesla), ar fi necesara pentru tolele disponiile; Programul nu estimeaza suprafata miezului in functie de putere, doar da o atentionare(oare ce spune?) cind se depaseste o anumita putere in secundar si se poate calcula orice putere mica sau mare pe un miez oarecare, fapt inedit in proiectare. @gsabac
  15. Imbunatatirea performantelor sistemului de conversie D/A a unui CD-PLAYER audio In procesul de refacere, ca si in procesul de esantionare, datorita folosirii unor semnale sub forma de impulsuri apare un spectru foarte larg de semnale nedorite. Situatia este prezentata in figura de mai jos: Aceste semnale parazite pot afecta calitatea semnalului audio refacut. Deoarece se lucreaza pe 16 biti marimea raportului semnal/zgomot este de 96 dB atit la inregistrare cit si la redare. Intrucat zgomotul se insumeaza patratic, zgomotul final va fi de circa 93 dB, valoare care nu multumeste pe toata lumea. Lucrand cu un convertor D/A pe 16 biti si folosind filtre analogice raportul semnal/zgomot la redare nu poate fi mai bun de 96 dB, iar utilizarea filtrelor analogice cu panta mare duce automat la aparitia unor neliniaritati in banda si distorsiuni de faza ale semnalului audio. O solutie a imbunatatirii situatiei consta in marirea frecventei de esantionare. La simpla sa dublare lucrurile s-ar imbunatati simtitor. Panta de taiere a filtrului ar putea fi mult mai lenta iar raportul semnal/zgomot ar creste cu 6 dB. Acest lucru se poate face cu ajutorul unor "filtre digitale". Un filtru digital este un dispozitiv care, primind la intrare o serie de cuvinte digitale, cu frecventa de esantionare egala cu cea de la inregistrare, asigura la iesire un numar de cuvinte (esantioane) mai mare decit cel de la intrare, avind frecventa multiplu de 2 a frecventei de la inregistrare. Dintre esantioanele de la iesire, unele vor fi esantioane originale iar altele vor fi create in " filtru ". Aceasta prelucrare se numeste supraesantionare sau oversampling. Imbunatatirea performantelor sistemului CD-DA folosind supraesantionarea OVERSAMPILING FRECVENTA (kHz) SNR (dB) Banda de frecventa care desparte semnalul util de semnalul perturbator ( kHZ ) NONE 44.1 96 2.05 2 TIMES 88.2 102 48.29 4 TIMES 176.4 108 136.39 8 TIMES 352.8 114 310.79 Se observa din tabelul de mai sus ca la marirea de 8 ori a frecventei de esantionare ( sloganul publicitar "8 TIMES OVERSAMPLING") sarcina pe care o are FTJ de la iesire este mult usurata. Panta filtrului poate sa fie lenta iar in banda de trecere se poate obtine o liniaritate foarte buna. Situatia este prezentata in figura de mai jos: Concuzia ar fi ca in CD-Playerele actuale se folosesc metode numerice imbunatatite de refacere a semnalului audio, prin folosirea unor functii numerice de interpolare gen SinC si a filtrelor FIR si se creste astfel calitatea semnalului audio la iesire, desi rata de esantionare pe CD este aceeasi 44100Hz. @gsabac
  16. Nu am circuit, eu umblu prin sertare, fac o cutie de componente cu ce gasesc si proiectez un circuit pe calc suprapus pe o hirtie cu raster modul de 2,54mm. Tensiunea de iesire este de 6 ori mai instabila ca sursa etalon cu TL431, unde 6 este factorul de amplificare constant al schemei. Nu pot sa fac probe de durata la 5A sau 10A deoarece nu posed decit rezistente precise care rezista putin timp, mai fac probe, la probele de pana acum, de la zero la 10A tensiunea nu scade cu nici o unitate pe afisorul de tensiune. Ampermetrul are doua virgule deoarece nu am putut sa fac virgula mobila pentru scalele de curenti de 1000mA si 10A, asa ca tin cont de pozitia virgulei in functie de pozitia comutatorului de curent. Habar nu am ce fel de circuite OP07 am pus, sunt de plastic DIL cu 8 pini cumparate de pe "Maica Domnului" sunt cele mai ieftine operationale de precizie, urmatoarele ar fi LM308 dar sunt mult mai scumpe. @gsabac
  17. Am definitivat schema, circuitul, cablajele si am pus sursa in functiune. Sursa etalon este un TL431, tensiunea si curentul se citesc fie pe vernierul butoanelor, la tensiune inmultit cu 10 si impartit la doi, fie pe afisoare. Sursa dispune de o protectie mult mai rapida decit timpul de intrare in functiune a limitarii de curent si de o siguranta fuzibila de 4A. In poza urmatoare sursa lucreaza ca generator de tensiune, 21,10V si 9,915A Am crescut usor tensiunea si din reglajul butonului de curent am facut sa intre in functiune generatorul de curent constant Rezistentele de sarcina rezista citeva zeci de secunde la puterea de circa 200W si astfel am efectuat masuratorile. Parametrii tehnici ai sursei pentru inceput sunt buni si ii voi determina mai precis prin efectuarea masuratorilor detaliate. @gsabac
  18. Aveti realizari de actualitate cu tehnologia pentru tuburi si nu numai, asa ca sunt sigur ca sunteti mandru de aceste realizari. Proiectarea asistata necesita determinare, timp si poate o "scolarizare" cu un prieten priceput, cu circuite de la simplu la complex, spor! In legatura cu diafonia prin alimentare, la amplificatoarele stereo PP ea este foarte mica, dar este mult mai puternica la amplificatoarele stereo SE clasa A. Acestea din urma necesita un filtraj foarte bun pe alimentare, deoarece au un CMMR de circa -20dB, spre deosebire de un PP bine realizat la care CMMR poate atinge -90dB. Practic aceasta atenuare la modul comun prin alimentare, are importanta atit la frecvente joase cit si la frecvente inalte si este amplificata de cuplajele inductive si capacitive dintre modulele unui amplificator stereo, sau preamplificatoare pentru diverse surse de semnal. Ca o exagerare sau nu, pentru micsorarea diafoniei se construiesc amplificatoare asa zis dual-mono, apreciate de unii "audiofili" @gsabac
  19. Da, acum schema este completa, are si protectie rapida pe linga limitarea de curent, atentie ca vrea radiatori foarte mari, minimum 1200CM patrati pe o fata. Succes la finalizare si asteptam rezultatele practice, poze sau filmulete, felicitari @mihai3. PS. Am mai postat odata aceste concluzii, dar au fost sterse. @gsabac
  20. Am facut simulari in doua variante, aici cu 1nF: Zona incercuita cu rosu reprezinta circuitul de protectie rapida, care sare peste circuitul operational care se ocupa cu limitarea de curent. Acest circuit a fost eliminat pentru masuratori. Pentru 100pF. Schema prezentata contine tranzistori de 30MHz si operationale de precizie OP07, de aceea pulsurile sunt mai scurte ca in postarea anterioara, 260uS respectiv 84uS, dar totusi periculoase, de 22A respectiv 13A la virf. @gsabac
  21. Daca ati facut 5 puteti face si mai departe, succes la constructii! Nu am un proiect pentru dumneavoastra. Eu construiesc doar surse concepute de mine, circuite realizate prin desenarea cu marker Rotring de 0,5mm direct pe circuit si care pina acum datorita complexitatii nu au putut fi reproduse de nimeni, deci nu am garantia conferita de o serie zero. @gsabac
  22. OK. Am avut o pana de curent! Curentul maxim poate fi de 40V/0,22ohm=181A, dar este limitat de excitatia maxima a tranzistorilor si de saturatia lor si trebuie sa stiti ca un electrolitic de 10000uF poate debita pulsuri scurte de sute de amperi. Masuratoarea curentului de pulsuri real se poate face masurand tensiunea pe rezistentele de limitare, cu un osciloscop cu memorie declansat. Se masoara varful de tensiune si cu legea lui Ohm se determina varful de curent. Cand imi fac putin timp liber am sa raspund userului @Ovidiu, cu o simulare pe computer, pentru un stabilizator asemanator. PS. Numai facand scurturi cu tranzistorii fierbinti la maximum va puteti da seama daca rezista! @gsabac
  23. Da, dar in aceasta schema este posibil sa nu se poata micsora, deoarece poate intra in autooscilatii, fenomen amplificat de lipsa condensatorilor pe iesire. La un scurt pe iesire rezulta pulsuri de curent scurte, zic pulsuri deoarece pot fi mai multe in functie de contactul care face scurtul, cu o intensitate mult mai mare decit curentul de regim continuu. Aceste pulsuri se datoresc intirzierii dintre senzorul de curent si comanda de oprire efectiva a curentului prin tranzistorii finali, este ceva similar curentului de cross-conductie in lipsa unui "dead-time" la convertori, fenomen amplificat de timpii de comutatie mult mai mari la tranzistorii bipolari de putere. @gsabac
  24. Rezolvarea se poate face prin teste practice sau simulare pe calculator, cu masurarea amplitudinii si latimii pulsurilor de curent, corelate cu tensiunea si puterea instant disipata pe tranzistori, ca in final sa fie comparata cu graficele din fisa tehnica a tranzistoarelor, ca in poza de mai jos pentru un tranzistor 2N3055. Acesti curenti mari sunt generati prin intermediul puntii redresoare si sustinuti de descarcarea condensatorilor de filtraj. Ca idee generala, condensatorii pusi pentru a elimina autooscilatiile sa fie cit mai mici, zeci de pF sau chiar 100pF si depinde de schema. O metoda general valabila este introducerea unui circuit auxiliar de protectie rapida, independent de circuitele operationale. @gsabac
  25. Pentru ca D2 , D5 si D6 nu au rol activ in stabilizarea de tensiune sau de curent, in mod firesc nu pot cauza autooscilatii. Problema cu D5 si D6 este ca nu realizeaza nicio protectie, deoarece la conectarea unui acumulator invers tot circuitul de intrare sau diodele se topesc instant, de aceea in serie cu iesirea se monteaza o siguranta termica de curent adecvat, care intrerupe legatura dintre stabilizator si acumulatorul conectat invers. La aceasta schema protectia la scurtcircuit este foarte lenta datorita condensatorilor C2 si C5 de 1nF si tranzistorii finali sunt suprasolicitati cu pulsuri mari de curent, ce pot duce la scurtcircuitarea lor. Deasemenea in lipsa condensatorilor pe iesire pot apare oscilatii in functionare si supratensiuni la folosirea comutarii DC_OFF sau la cuplarea-decuplarea unor sarcini. Mai sunt si alte problema de conceptie, dar de ordin secundar si pe global stabilizatorul este aproape de laborator.
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.