Sari la conținut

gsabac

Tehnium Azi
  • Număr conținut

    2.249
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    255

Orice postat de gsabac

  1. In afara de "pielea ursului din padure", urmatoarele programe cu reputatie mondiala, gratuite, incurajate de producator, pot realiza aproape orice model experimental sau aparat finit cu microcontrolere si periferice totul programat in BASIC. Pentru viteza maxima, intern programul transforma in ASM si in final in HEX executabil. Sunt programe si module (vezi si TME) realizate de Mikroelectronika, www.mikroe.com unde se gaseste si colectia de programe gratuite, pentru nenumarate familii. Practic setezi programul si in 15 minute poti incerca primul experiment pe breadboard. Eu am r
  2. Sunt multe versiuni de Basic pe PC, QBasic, Visual Basic 6-SP6, 2008, 2010, 2013 merg pe XP si W7 si urmatoarele pentru pentru rularea pe W10. Inca de acum 20 de ani s-a depasit handicapul vitezei prin folosirea a doua compilatoare, unul cod P si celalalt Native Code in 4 variante. Sunt la fel de rapide ca programele scrise in C. Cu aceste programe in afara de QBasic puteti face chituri executabile. O alta serie de programe care creaza fisiere HEX din BASIC, ce sunt executate direct de catre microcontrollere cuplate direct la periferice: Eu recomand Mikro Basic P
  3. Am redus inductanta la maximum prin folosirea unei constructii de rezistenta antiinductiva. Practic am impaturit sirma in doua si am torsadat usor. Rezultatul este neplacut, prin scaderea virfului de tensiune de la 25V la 16V dar durata a ramas neschimbata. Dupa aceasta noua masuratoare constat ca nu pot face nici niste teste de precizie scazuta, asa cum doream. De fapt in topic nu mai activeaza niciun user care sa vrea sa construiasca acest stabilizator, asa ca mai ramane sa conversam pe forum. @gsabac
  4. Apreciez ca fenomenul descris teoretic de @prog este corect, m-a facut curios si am trecut la realizarea sa fizica, deoarece la orice simulare se gasesc contestatari. Schema folosita contine doar condensatorii de pe iesire si rezistenta suntului de 0,025 ohmi, aici sursa de putere este condensatorul de pe iesire, ceea ce este mai dificil de crezut . Scurtul il realizez cu un comutator de retea, actionat manual si trasa osciloscopului folosit este declansata de impulsul de tensiune de pe sunt. Realizarea fizica este in poza si schema se deduce cu usurinta. Dupa mai multe scurtu
  5. La -100 dB nivelul componentelor spectrale este de 10uV la iesire iar la -120dB de 1uV. Aceste nivele sunt suficient de mari pentru a produce interferente radio la posturile de UUS, fapt reclamat de unii posesori de amplificatoare clasa D de mare putere instalate in masina. As extinde si eu simularea cu tranzistori HEMT GaN care au fronturi mult mai mici decat tranzistorii clasici MOS, dar din pacate simularea dureaza cateva ore si nu se merita, asa ca ma limitez la sesizarile userilor de astfel de sisteme pe automobile. Amplificatoarele clasa D BD(level3) cu iesire simetrica se pot cons
  6. Semnalul de intrare adunat cu semnalul de reactie negativa, se compara cu semnalul generatorului liniar variabil, pentru realizarea semnalului tip AD care apoi este amplificat pana la nivelul apropiat de tensiunile de alimentare. Se poate folosi o schema asemanatoare cu cea din poza. Graficele rezultate din simulare, punctele In+ si In- pentru intrari si iesirea digitala si analogica la scala 1:50. Dupa cum am mai adus aminte spectrul semnalului de iesire este distribuit pe o gama larga de frecvente si poate ajunge chiar la UUS, o parte este ca in poza de mai jos.
  7. Sunt nenumarate exemple practice si proiecte pe internet, daca sunt studiate, este posibil sa se puna "pata" pe vreun proiect sau vreo schema care poate fi modernizata dupa cunostintele avute si in final sa iti doresti sa o realizezi, dar finalizarea necesita multa determinare si ceva cunostinte tehnice. si practice. Pentru amplificatoare clasa D, AD level 2 sau 3, cu frecventa fixa, se folosesc oscilatoare separate tip RC sau sincronizate cu rezonatoare ceramice. La frecvente de pana la 100KHz se pot folosi circuite operationale obisnuite si spre 400KHz si pest
  8. Dupa modul de generare a semnalului PWM amplificatoarele clasa D pot fi autooscilante sau cu frecventa fixa, cu remarca ca cele autooscilante genereaza mai multe interferente in aparatele de radio. Frecventa de oscilatie poate fi in gama 150-500KHz, la frecvente joase se pot folosi componente comune ieftine, dar spre 500KHz doar componente rapide, chiar tranzistori HEMT si driveri pentru tranzistori HEMT. In general, distorsiunile pot cobora pana la 0,01% frecventa la 3dB poate ajunge la 30KHz iar puterea de iesire poate depasi 2000W. Pentru inceput unul din cele mai simple amplificatoare
  9. Oscilatorul din topic porneste fizic si pe simulare LTspice cu orice valoare de condensator, de la pF la mii de uF si orice rezistenta in limitele din proiect, pe alte modele de simulator cred ca de vina sunt setarile din simulator. In legatura cu modelul nativ propus, cred ca este neoperabil fizic si mega consumator de componente. De fapt de vreo 20 de ani s-au inventat circuitele DDS. Acestea se vand la cativa dolari pe Ebay, cu adaptori pentru Arduino dar merg cu orice alt MC, tipic AD9850 si AD9851. Un exemplu este in link. https://www.on1bes.be/dds_vfo_9850_en.html D
  10. Articolul complet si deci continuarea este la adresa: http://www.iaeng.org/publication/WCECS2015/WCECS2015_pp7-11.pdf Această lucrare descrie un nou concept de amplificator de comutare pe mai multe niveluri, care vizează o eficiență sporită a puterii pentru semnalele analogice cu un factor de creastă foarte ridicat. Câmpurile de aplicații interesante includ amplificatoare de putere audio sau drivere de linie în echipamentele ADSL și VDSL din biroul central. Calculele dovedesc eficiența sa superioară a puterii în comparație cu amplificatoarele convenționale de comutare clasa-D, pre
  11. Interesante consideratii practice lansate de @ola_nicolas si cele teoretice ale lui @roadrunner. Schema reala pe care am modificat-o pentru cerintele mele este in poza. La schema mea, pragurile TS la circa 95 MHz si pe baza lor se poate optimiza oscilatorul. Click pentru marire. In prezent m-ar interesa o schema adaptata la acest generator, pentru "single shot" sa vedem daca imi iese. @gsabac
  12. Modulare AD sau level 2 (traditionala) Tehnica traditionala de comutare (modulatie AD) moduleaza ciclul de functionare al unei forme de unda dreptunghiulare, astfel încât continutul sau mediu sa corespunda semnalului analogic de intrare. Iesirile sunt inversul celuilalt. Modulatia AD nu are continut semnificativ de comutare în modul comun în iesire .Cu toate acestea, exista o tensiune DC în mod comun, datorita valorii medii a comutarii PWM. pentru ca ambele parti ale încarcaturii vad acest nivel de tensiune continua, nu contribuie la disiparea puterii pe sarcina. Aceasta tensiune continua
  13. Reluarea simularii cu Multisim este interesanta, poate aduceti si imbunatatiri. Diodele din schema originala au sensul corect, singura diferenta este acel IC=2, care reprezinta "Initial Conditions" pentru condensatorii ce determina frecventa. Daca nu merge la dvs. nu stiu ce trebuie facut, cu simulatorul LTspice la circa 100MHz arata ca mai jos. Spor! @gsabac
  14. Acest tip de schema functioneaza si la frecvente mai ridicate, de circa 100MHz. Factorul de umplere este reglabil intr-o limita mai mica, gamele in general au raportul 10:1 si fronturile de circa 1,5nS. Sper sa il construiesc in curand si sa ii atasez un modul de frecventmetru digital. @gsabac
  15. Ma bucur ca sunt useri care apreciaza realizarea, nu am facut fizic ce mi-am propus 1Hz-100MHz, dar l-am realizat teoretic si prin simulare si poate in viitor, daca va fi nevoie, am sa revin cu un model mai elaborat, deocamdata voi poza doar schema. In continuare prezint masuratori pe aparat si rezultatele din simulare. Cu osciloscopul Tek465 masuratoarea frontului se face intre liniile orizontale punctate cu semnalul la +/- 3 diviziuni si rezulta circa 11nS, dar aceasta este impreuna cu osciloscopul, care are si el 3,5nS, deci cit este in realitate. Formula de calcul este Tf
  16. Desigur voi posta suficiente detalii pentru constructie dar si masuratori cu scule pricopsite. Schema ideala de la care am pornit este oscilatorul dreptunghiular simplu cu triger schmit, dar pentru performante am ales sa il construiesc cu componente discrete. Schema este originala si este la liber, free. Trigerul modificat original pentru frecventa, nivel si fronturi bune este realizat cu Q1 si Q2. Iesirea are circuit separat, ca si bucla de reactie, care trebuie sa asigure semnal cu forma si nivelul corect la intrarea TS. Din jocul de curenti generati de R26 si R11 se regleaza fa
  17. Asa am constatat si eu la unele invertoare de laptop, dar comanda de luminozitate este dinamica si provine din procesorul video, deci folosind un modul cu PWM reglabil manual nu veti putea regla decat o iluminare fixa a ecranului, merge la monitor sau laptop, dar nu pe redari filme si nici la TV, dupa parerea mea. PS. Se poate face, eu am stricat complet invertoare cu acest tip de tatonare. @gsabac
  18. De multe ori am avut nevoie de un generator dreptunghiular cu PWM si fronturi mai bune de 10nS si nu am gasit de aceea m-am hotarat sa il construiesc. Am folosit materiale selectate de prin sertarele de la casa de vacanta si a iesit ca in poza. Nu este prea fatos dar este functional. In loc de 8 game am construit 3 si frecventa a rezultat de la 30Hz la 6MHz, cu piesele pe care le-am avut. Interiorul arata ca in poza. Placile de circuit si amplasarea pieselor. Performantele ma multumesc pentru inceput: - frecventa reglabila continuu 30Hz la 6MHz;
  19. Adica acest "potentiometru digital" sa deconecteze invertorul intern si sa preia alimentarea unui LCD sau unui amplificator, ca un alimentator de rezerva? @gsabac
  20. Am inteles ca acest alimentator original are o valoare sentimentala pentru dumneavoastra si ca ati dori probabil sa faceti o clona, dar din poza reiese un alt fel de alimentator cu o schema complexa, cu alte tensiuni si curenti realizat de cineva care lucreaza la SCCA Radio Progres (centru de reparatii), are reglaj manual si atasat un modul cu microcontroler care masoara tensiunea, curentul si puterea. @gsabac
  21. Toleranta se refera la o valoare individuala dintr-un lot de componente, fata de valoarea standard. De exemplu pentru 5% toate valorile pot fi cu precizia de 1% dar deplasate fata de valoarea standard cu 4%, dar pot fi si valori aleatoare sau care se modifica in functie de regimul de lucru si timp. Initial prin combinarea mai multor rezistente, toleranta depinde exclusiv de valoarea obtinuta in comparatie cu rezistenta necesara. De exemplu, pentru rezistenta de 889K necesara in atenuatorul :10 se folosesc rezistente cu toleranta de 5% de 820k, 62K si 1k alese din setul de rez
  22. Trimerii acestia, cred Airtronic, costa cat un osciloscop functional, sau pe aproape, deci care este ideea folosirii lor la un osciloscop de 10 MHz? @gsabac
  23. La diagonala de 9 cm a ecranului tubul cred ca are dimensiunile utile 70x56mm si o lungime estimata de vreo 200mm, este un tub micut, cu deflexie electrostatica, deoarece merge pana la 6MHz. Dimensiunea lungimii de 270mm am aproximat-o dupa diametrul mufei BNC de intrare si trag concluzia ca este vorba despre un tub CRT miniatura de tipul de 75*54 cu lungimea de circa 220-250 mm, iar tubul 150BNB31 este improbabil ca sa intre in cutia aparatului (80x100) si mai mult, de ce s-ar pune un tub performant ca 150BNB31 intr-un monitor de semnal video. Cred ca un tub
  24. Tubul CRT lipsa, are ecranul magnetic? Care este tipul tubului și ce dimensiuni are trebui sa aiba daca nu știți tipul? @gsabac
  25. Cel mai bun sistem pina la 250-500MHz este cel cu atenuator calibrat de 1Mohm la intrare. Modelele cu atenuator rezistiv montat dupa circuitul cu FET la intrare ( simplu , dublu sau stabilizat cu operational) au si ele hibele lor, care se pot rezolva dupa mai multe modificari de schema si componente rezultate din experimentari. Eu as opta pentru 2 atenuatori calibrati in fata :10 si :100 si pentru :1 ,:2, :5 sau :4 atenuator rezistiv. La acest sistem pot apare salturi de tensiune la comutare, datorita caderilor de tensiune necesare polarizarii tranzistoarelor, car
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock