Sari la conținut

gsabac

Tehnium Azi
  • Număr conținut

    2.049
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    214

Orice postat de gsabac

  1. gsabac

    Proiectul 68

    Aveti realizari de actualitate cu tehnologia pentru tuburi si nu numai, asa ca sunt sigur ca sunteti mandru de aceste realizari. Proiectarea asistata necesita determinare, timp si poate o "scolarizare" cu un prieten priceput, cu circuite de la simplu la complex, spor! In legatura cu diafonia prin alimentare, la amplificatoarele stereo PP ea este foarte mica, dar este mult mai puternica la amplificatoarele stereo SE clasa A. Acestea din urma necesita un filtraj foarte bun pe alimentare, deoarece au un CMMR de circa -20dB, spre deosebire de un PP bine realizat la care CMMR poate atinge -90dB. Practic aceasta atenuare la modul comun prin alimentare, are importanta atit la frecvente joase cit si la frecvente inalte si este amplificata de cuplajele inductive si capacitive dintre modulele unui amplificator stereo, sau preamplificatoare pentru diverse surse de semnal. Ca o exagerare sau nu, pentru micsorarea diafoniei se construiesc amplificatoare asa zis dual-mono, apreciate de unii "audiofili" @gsabac
  2. Da, acum schema este completa, are si protectie rapida pe linga limitarea de curent, atentie ca vrea radiatori foarte mari, minimum 1200CM patrati pe o fata. Succes la finalizare si asteptam rezultatele practice, poze sau filmulete, felicitari @mihai3. PS. Am mai postat odata aceste concluzii, dar au fost sterse. @gsabac
  3. Am facut simulari in doua variante, aici cu 1nF: Zona incercuita cu rosu reprezinta circuitul de protectie rapida, care sare peste circuitul operational care se ocupa cu limitarea de curent. Acest circuit a fost eliminat pentru masuratori. Pentru 100pF. Schema prezentata contine tranzistori de 30MHz si operationale de precizie OP07, de aceea pulsurile sunt mai scurte ca in postarea anterioara, 260uS respectiv 84uS, dar totusi periculoase, de 22A respectiv 13A la virf. @gsabac
  4. Daca ati facut 5 puteti face si mai departe, succes la constructii! Nu am un proiect pentru dumneavoastra. Eu construiesc doar surse concepute de mine, circuite realizate prin desenarea cu marker Rotring de 0,5mm direct pe circuit si care pina acum datorita complexitatii nu au putut fi reproduse de nimeni, deci nu am garantia conferita de o serie zero. @gsabac
  5. OK. Am avut o pana de curent! Curentul maxim poate fi de 40V/0,22ohm=181A, dar este limitat de excitatia maxima a tranzistorilor si de saturatia lor si trebuie sa stiti ca un electrolitic de 10000uF poate debita pulsuri scurte de sute de amperi. Masuratoarea curentului de pulsuri real se poate face masurand tensiunea pe rezistentele de limitare, cu un osciloscop cu memorie declansat. Se masoara varful de tensiune si cu legea lui Ohm se determina varful de curent. Cand imi fac putin timp liber am sa raspund userului @Ovidiu, cu o simulare pe computer, pentru un stabilizator asemanator. PS. Numai facand scurturi cu tranzistorii fierbinti la maximum va puteti da seama daca rezista! @gsabac
  6. Da, dar in aceasta schema este posibil sa nu se poata micsora, deoarece poate intra in autooscilatii, fenomen amplificat de lipsa condensatorilor pe iesire. La un scurt pe iesire rezulta pulsuri de curent scurte, zic pulsuri deoarece pot fi mai multe in functie de contactul care face scurtul, cu o intensitate mult mai mare decit curentul de regim continuu. Aceste pulsuri se datoresc intirzierii dintre senzorul de curent si comanda de oprire efectiva a curentului prin tranzistorii finali, este ceva similar curentului de cross-conductie in lipsa unui "dead-time" la convertori, fenomen amplificat de timpii de comutatie mult mai mari la tranzistorii bipolari de putere. @gsabac
  7. Rezolvarea se poate face prin teste practice sau simulare pe calculator, cu masurarea amplitudinii si latimii pulsurilor de curent, corelate cu tensiunea si puterea instant disipata pe tranzistori, ca in final sa fie comparata cu graficele din fisa tehnica a tranzistoarelor, ca in poza de mai jos pentru un tranzistor 2N3055. Acesti curenti mari sunt generati prin intermediul puntii redresoare si sustinuti de descarcarea condensatorilor de filtraj. Ca idee generala, condensatorii pusi pentru a elimina autooscilatiile sa fie cit mai mici, zeci de pF sau chiar 100pF si depinde de schema. O metoda general valabila este introducerea unui circuit auxiliar de protectie rapida, independent de circuitele operationale. @gsabac
  8. Pentru ca D2 , D5 si D6 nu au rol activ in stabilizarea de tensiune sau de curent, in mod firesc nu pot cauza autooscilatii. Problema cu D5 si D6 este ca nu realizeaza nicio protectie, deoarece la conectarea unui acumulator invers tot circuitul de intrare sau diodele se topesc instant, de aceea in serie cu iesirea se monteaza o siguranta termica de curent adecvat, care intrerupe legatura dintre stabilizator si acumulatorul conectat invers. La aceasta schema protectia la scurtcircuit este foarte lenta datorita condensatorilor C2 si C5 de 1nF si tranzistorii finali sunt suprasolicitati cu pulsuri mari de curent, ce pot duce la scurtcircuitarea lor. Deasemenea in lipsa condensatorilor pe iesire pot apare oscilatii in functionare si supratensiuni la folosirea comutarii DC_OFF sau la cuplarea-decuplarea unor sarcini. Mai sunt si alte problema de conceptie, dar de ordin secundar si pe global stabilizatorul este aproape de laborator.
  9. Rece este aproape de temperatura camerei, dar cald nu reflecta temperatura filamentului. Se poate aproxima temperatura filamentului dupa culoare, la rosu are cam 800 de grade si la tensiunea nominala cam 2500 de grade. La 2500 de grade rezistenta electrica a unui bec cu filament de wolfram este de circa 10 ori mai mare decit rezistenta la temperatura camerei. Pentru orice temperatura se poate folosi formula: R=R0(1+alfa*T) unde alfa este 0,00045 pentru wolfram, dar in final tot metoda masurarii propusa de @remus68 da rezultate corecte. Metoda conectarii unor becuri cu incandescenta de putere la tensiunea nominala, aproape probeaza protectia la scurtcircuit a stabilizatorului si ca rezultat, stabilizatorul testat a trecut proba. @gsabac
  10. Am asamblat la "rosu" stabilizatorul si arata ca in poze. Dupa cum se observa am scos radiatorii in exterior pentru a elimina un eventual ventilator, care induce neplacerile de rigoare. Pe fata am montat manere, iar pe spate si pe burta, puferi distantieri. Tensiunea si curentul se pot citi cu precizie fie de pe diviziunile vernier (1000) ale butoanelor sau pe voltmetru si ampermetru. Pentru cablajul conexiunilor tranzistorilor de pe radiatori, am folosit conductori izolati cu plastic si introdusi in tub de teflon pentru a rezista la temperatura radiatorilor, iar rezistentele de echilibrare si de protectie sunt montate pe circuitul care protejeaza tranzistorii. Puterea totala disipata cu 4 tranzistori 2N3773, fiecare pe un radiator de 400cm2 pe o fata, la o temperatura rezonabila a radiatorilor, este de circa 160W. Daca nu se folosesc relee pentru comutare se poate obtine un curent maxim in regim stationar de 160W/55V, adica circa 3A. In cazul folosirii unui releu, cu o singura priza pe transformator, se poate obtine 6A si cu 4 releee se poate depasi 10A, caz in care transformatorul ar trebui sa fie de circa 800W. In continuare proiectez circuitul stabilizatorului si acum spre sfirsit am remarcat ca partea cea mai complexa este cablajul si dispunerea conectoarelor interne. @gsabac
  11. Redresor Stabilizat de Laborator. A fost realizat in anul 1998, functioneaza si in prezent. Aparatul este original, realizat de catre gsabac si este liber la publicare sau realizare. Redresorul de Laborator prezentat este pentru uzul amatorilor. Schema de principiu este originala si este inspirata de un aparat al firmei Rhode & Schwartz. Se foloseste conceptul de Generator de Tensiune Constanta si Generator de Curent Constant. Performantele sunt asemanatoare iar gama de tensiuni si curenti este extinsa. S-a adoptat solutia cu ventilator incorporat pentru realizabilitate si fara convertoare de inalta frecventa, deoarece in laborator se testeaza si aparatura sensibila ce poate fi perturbata de radiatiile proprii convertoarelor. Date tehnice generale: Puterea maxima de iesire............................................................................................................250W Puterea maxima consumata...............................................................................................circa 400VA Tensiunea de alimentare............................................................................230V~ 50Hz, + 10%, -15% Curentul maxim consumat.................................................................................................................2A Aparatul este generator de tensiune sau generator de curent de inalta precizie. Aparatul este protejat la scurtcircuit si supratemperatura. Tensiunea de iesire pe MODUL1 de lucru..................................................................0,00V--25,0V Curentul de iesire are 3 setari pe MODUL1......0,0A--10,0A, 0,0mA--1000mA, 0,0mA--100,0mA Tensiunea de iesire pe MODUL2 de lucru..................................................................0,00V--50,0V Curentul de iesire are 3 setari pe MODUL1.............0,0A--5,0A, 0,0mA--500mA, 0,0mA--50,0mA Zgomotul propriu la iesire....................................................................................................<100uV Schemele de stabilizare sunt clasice, cu tensiune etalon flotanta. Tensiunea si curentul se regleaza cu ajutorul a doi potentiometri bobinati multitura (10 ture) si 0.1% precizie. Tensiunea precisa se citeste pe butonul gradat multitura iar aproximativa pe instrumentul de masura comutat pe tensiune, de pe panoul frontal al aparatului, deasemenea si pentru curentul generat. Schema de stabilizare a tensiunii se bazeaza pe tensiunea de pe rezistenta R2. Curentul prin aceasta rezistenta este constant si este generat de caderea de tensiune pe rezistenta etalon R1. Relatiile matematice sunt in poza. Se remarca variatia lineara a tensiunii de iesire cu valoarea rezistentei R2, deci daca se foloseste un potentiometru linear de precizie, tensiunea se poate regla foarte fin si citi foarte precis. Click pentru marire. Curentul generat pe modul de lucru generator de curent constant, se citeste pe butonul gradat multitura iar aproximativa pe instrumentul de masura comutat pe curent, de pe panoul frontal al aparatului. Schema de principiu si relatiile matematice care explica functionarea sunt in poza urmatoare: Click pentru marire. Se remarca variatia lineara a curentului de iesire cu valoarea rezistentei R3, deci daca se foloseste un potentiometru linear de precizie, curentul se poate regla foarte fin si citi foarte precis. Fotografia de prezentare: Click pentru marire. Urmeaza postarea: Modul de functionare impreuna a celor doua tipuri de generatori, de tensiune si de curent si schema bloc. @gsabac
  12. gsabac

    Despre industria electronica romaneasca

    Industria electronica in romania nu a avut traditii si radacini seriose iar productia proprie de componente a inceput foarte tirziu fata de tarile cu traditie si dupa licente de categorie inferioara. In final spre, anii 1980 toate unitatile de cercetare si proiectare ca si fabricile au fost obligate sa foloseasca doar componente autohtone, dar si atunci cind se obtineau derogari, nu se puteau importa componente cheie deoarece nu erau aprobate fondurile banesti. Ce se putea face, prototipul functiona perfect, productia era pornita erau gata casete si placile de circuite, dar nu si multe piese cu performante si gabarite precise. Toata suflerea intra in panica se propuneau substitutii si intr-un final se cumparau si componente din tarile socialiste, aproape neconforme, cu performante mai slabe si gabarite usor marite. De exemplu la productia de osciloscoape in loc de dublu FET, sau folosit 2 tranzistoare ICCE BFW11, pentru unele valori de rezistente s-au pus cite 2 in serie, condensatorii electrolitici aveau gabarit prea mare si uneori in lipsa de conectori s-au lipit fire pe circuit, rezultind un produs "zidit" aproape nereparabil. Comutatorii erau doar argintati si mergeau foarte greu, de aceea si butoanele dupa un timp de roteau in gol iar capisoanele cadeau tot timpul. Imi amintesc de sondele folosite care erau cu un cablu foarte rigid de mutau circuitul cu totul pe masa de lucru. Totusi prin anii 1988 cercetatorii si proiectantii s-au specializat, mecanicii au realizat matrite pentru casetele de aluminiu si plastice, asa ca s-a ajuns la niste bijuterii de osciloscoape, E-109 si E-110. Prin 2000 am demolat unul din prototipurile de E-109 si anul trecut, 2017, mi s-a pus " pata" si am reconstruit sursa de alimentare, sursa de inalta tensiune si amplificatoarele de intrare, pentru functionarea corecta, dar la romani este zicala "la's ma merge si asa" si astfel la un E-110 am numarat vreo 20 de neconformitati electrice si mecanice, iar la alte aparate modulele mecanice erau proiectate strimb si lipseau de suruburi. Per global s-a facut un salt uriasi, din pacate stopat definitiv dupa revolutie. @gsabac
  13. Pentru achizitionarea componentelor, inclusiv casetele, conectorii, tuburile si transformatoarele, puteti realiza un grup "buy" si astfel veti obtine avantaje de pret si piese certificate pentru modelul de circuit realizat de @donpetru. Spor si succes! @gsabac
  14. Mi-am adus aminte ca pe vremuri romanii au inventat un motor asincron care functiona in apa si secretul constructiei consta in bobinarea cu sirma plina de aluminiu izolata cu plastic, nu cunosc mai multe amanunte, dar a afost o senzatie tehnica interesanta. Am cotrobait pe forum si am gasit un transformator de sudura construit cu sirma de aluminiu si tabla de fier obisnuit pentru tole, postat chiar de @ola_nicolas. https://www.tehnium-azi.ro/forums/topic/3791-aparat-de-sudura/?page=2 Modul de constructie este explicat in poza. Click pentru marire. In link-ul urmator sunt prezentate comparatii intre trafo cu aluminiu si cupru, dar si unele calcule. https://www.ee.co.za/article/aluminium-vs-copper-conductors-transformer-manufacture.html In atasament este prospectul unui fludor pentru lipit aluminiu si considerente de solderabilitate pentru diverse varietati de aliaje de aluminiu. @gsabac
  15. In aparatele electronice gasesc tot mai frecvent transformatoare bobinate cu sirma de aluminiu si am citit ca se construiesc difuzoare gen twiter cu bobina mobila bobinata cu sirma de aluminiu. Un exemplu real este transformatorul din poza, putere 600W, dimensiunile sunt pe rigla. Am descoperit ca este sirma de aluminiu cind am demontat invelisurile superioare ca sa reconfigurez secundarul, conexiunile trafului erau lipite perfect cu cositor de sirme de cupru litate. La dezlipire s-a cojit tot cositorul si au ramas capete negricioase pe care nu am mai reusit sa le lipesc cu cositor, deci cum se face? Si primarul este bobinat tot cu sirma de aluminiu si ca o observatie, emailul adera sub forma unei coji mai putin aderenta decit la sirma de cupru. Am citit ca si transformatoarele din unele cuptoare cu microunde sunt bobinate cu sirma de aluminiu si au ceva putere spre 1KW. Sirma de aluminiu emailata are un pret de vinzare pe piata la jumatete fata de sirma de cupru si se pare ca la unele trafuri este mai eficient asemenea bobinaj. Acum este interesant de studiat ce densitate de curent este admisa, la ce temperatura rezista bobinajul si cum se calculeaza un astfel de transformator tinind cont de rezistivitatea mai mare pentru aluminiu. @gsabac
  16. gsabac

    Pareri PCB realizat cu programul Kicad

    Ati putea incerca sa mariti valoarea potentiometrului P1 la 250-500K si pentru o proba puteti pune o rezistenta de 220K in serie cu P1. @gsabac
  17. gsabac

    Pareri PCB realizat cu programul Kicad

    Dupa analiza circuitului am constatat ca ati amestecat circuitele de curenti mari cu cele de semnal si ca sunt si bucle de masa. Deasemenea sunt 2 piste pe fata (stapuri) circuitului, circuitul nu are gauri de prindere, sunt distante prea mici intre piste si intre piste, paduri si masa, iar latimea traseelor este prea mare. Ca o gluma, la corodare faceti economie de clorura ferica! Circuitul prelucrat arata asa si va rog faceti abstractie de aspectul neconform. Au disparut strapurile, sunt 2 circuite de semnal independente si nu mai sunt bucle de masa. Verificati si dvs. corectitudinea cu schema. In continuare puteti pune un conector pentru LM si tranzistor sau chiar sa ii plasati la marginea circuitului, pentru a fi montati direct pe radiator. Spor si succes! @gsabac
  18. Am incercat si eu metoda lui @ola_nicolas si merge cositorirea dupa un frecus cu virful letconului. Am constatat ca aceasta cositorire se face mai usor la temperatura mai mare a virfului unui letcon, 400-450 grade si este destul de rezistenta la fortare. @Ovidiu m-a luminat, am cautat pe internet "Aluminium Solder Wire" si sunt nenumarati furnizor de fludor si flux, printre care si Farnell, la care pretul unui mosor este de circa 55$, cam scump pentru citeva lipituri, dar depinde.... Rezistenta conductorului de aluminiu este mai mare deci a celor de cupru si rezistivitatea: aluminiu - 2,650 * 10-6 ohm/cm cupru - 1,673 * 10-6 ohm/cm Rezulta ca rezistenta electrica a unui fir de aluminiu este de circa 1,6 ori mai mare decat a unei sirme de cupru. Ca exemplu am luat un transformator bobinat cu sirma de cupru care debiteaza 48V si 5A, la care rezistenta primarului prin calcul este 4,05 ohm si a secundarului de 0,27 ohm. Curentul primar este de 1,19A iar cel secundar de 5A si rezulta puteri disipate de sirme de: Pp=Ip2*Rp=(1,19)2*4,05=5,73W si la secundar Ps=Is2*Rs=(5)2*0,27=6.75W In cazul sirmei de aluminiu puterile pierdute prin incalzire sunt de 1,6 ori mai mari, adica Pp=9,2W si Ps=10,8W mult mai mari ceea ce inseamna un alt mod de calcul si probabil dimensiuni mai mari, totusi gabaritul depinde si de temperatura admisa la sirma de bobinaj din aluminiu si de densitatea de curent permisa. Este cert ca ar trebui o sirma mai groasa, cu volum rezultat pentru bobinaj mai mare, deci cu acelasi miez se poate obtine o putere mai mica. @gsabac
  19. Ansamblul data-ceas-termometru este o aplicatie fizica si simulata ambele functionale. In proiect @mducu a folosit MikroC 6.0.0 de la MikroElectronica(Mikroe) pentru realizarea programului din schema de principiu cu PIC si generarea fisierului HEX. Eu am compilat programul cu MikroC 7.1 si nu am reusit sa activez sistemul I2C de legatura cu perifericele, dar cu HEX-ul original functioneaza. Folosesc programul Proteus 8.5 SP0 unde am desenat schema, am incarcat fisierul HEX din locatia sa si am facut simularea functionarii. @gsabac
  20. gsabac

    Statie de Lipit

    Pe desen ati explicat ce ati modificat sa functioneze. Acum ar fi interesant de aflat ce legatura este intre mutarea punctului de masa al condensatorului si eventuala cadere de tensiune pe traseul de masa. @gsabac
  21. gsabac

    Statie de Lipit

    @mihai3, este o realizare mult simplificata si mai eficace fata de aceea cu optocuplor si triac, dar si mai sigura in functionare. Totusi, cum se poate explica functionarea corecta a reglajului de curent continuu, prin mutarea terminalului de masa al condensatorului de 100n? Eu cred ca ar trebui sa repuneti legatura initiala a condensatorului si sa reverificati daca nu a fost alta problema, aceasta pentru ca ulterior defectul sa nu revina si eventual sa folositi osciloscopul pentru masuratori, pentru descoperirea unor oscilatii sau amplificarea vreunui semnal parazit de la redresor. @gsabac
  22. Multumesc, functioneaza bine, arata ora sincronizata dupa ceasul calculatorului si temperatura din senzor. Nici eu nu am un computer performant, CPU cam 1000 la Benchmark, la rulare procesorul este ocupat 65% de Proteus, MikroC si Internet. Sunt satisfacut de rezultatele obtinute, asta ca o experienta interesanta. Pasiunea mea este transmiterea bilaterala a datelor la mare viteza prin USB, intre un aparat fizic cu microcontroler si un PC, aceasta deoarece prin folosirea unui limbaj de rang inalt se pot prelucra si afisa datele cum se doreste. Am inteles ca proiectul fizic functioneaza foarte bine si simularea cu HEX-ul original, felicitari! @gsabac
  23. Cu multa placere si desigur sunt si alti useri interesati. In atasament este atit proiectul in MikroC Pro for PIC cat si proiectul in Proteus. Folosesc Proteus 8.5 Professional si MikroC Pro for PIC 7.1.0 2017. Obs: poate este nevoie sa reincarcati fisierul HEX, de la noua adresa si directorul contine atit fisierul original cit si cel compilat de mine. Succes! @gsabac Ceas MikroC si Proteus.rar
  24. gsabac

    Schema amplituner Yamaha R30

    Daca este Yamaha R300, este ars transformatorul sau si amplificatoarele finale STK2030, care de fapt ar putea fi cauza defectarii transformatorului? Este posibil ca transformatorul sa poata fi desfacut sa se numere spirele si grosimea sirmei si poate este ars sau intrerupt doar secundarul, care este mai usor de bobinat. Daca nu se poate, este posibil sa se calculeze un nou transformator numai daca spatiul va permite, deoarece trafurile amatoricesti sunt mai voluminoase. Atentie: aceste transformatoare au sub invelisul exterior un releu termic, care este posibil sa fie intrerupt datorita suprasolicitarii statiei la putere mare, se poate monta un strap sau chiar un intrerupator termic, asa cum am facut de curind la un amplificator Sony. @gsabac
  25. Am testat de curiozitate ansamblul in Proteus si MikroC for PIC. Intradevar programul se incarca se compileaza corect si creaza fisierul HEX. In Proteus ceasul intern functioneaza, sistemul se aduce la zero, temperatura se masoara corect, dar nu pot sa setez datele in nici o combinatie. Poza arata asa: Mai am o problema in program, frecventa necesara ceasului este de 4 ori mai mare decit 32,768KHz Daca se poate, va rog sa imi dati citeva idei, asa ca pentru o distractie de 1 ora. PS. din timp in timp se schimba si arata asa: @gsabac
×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.