Jump to content

roadrunner

Tehnium Azi
  • Content Count

    2,168
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    63

Everything posted by roadrunner

  1. Resurse, dotari, bani - e irelevant. Asta cu facultatile bune si mai putin bune e din nou o prostie. O facultate e buna sau rea dupa rezultatele care le obtin cei ce au absolvit acolo cam dupa 20 de ani de cariera. Nivelul de invatatura merge constant in jos (se coboara stacheta continuu ca sa nu ramana fara candidati) iar problemele si tehnica devin tot mai complexe. Nivelul cu care veniti din liceu e foarte scazut, vi se spune incotinuu ca sunteti destepti dar in realitate habar n-aveti despre mate/fizica. Sunteti slabi la materii de baza (ortografia limbii romane, vocabular, limbi straine) dar vi se spune ca va procepeti la calculatoare pentru ca ati instalat windows de cel putin doua ori in viata si ati trecut printr-un upgrade la telefonul "smart" (deci va pricepeti chiar si la Android) - in realitate alegeti tot felul de meserii despre care ati auzit "de pe net" ca se platesc bine, meseriii in care nu aveti talent nici cat vanzatorul de la chioscul din coltul strazii. Cand va loviti de realitatea de zi cu zi, cautati scuze de genul "parintii nu au avut resurse" sau "m-as duce la facultatea de la mine din oras dar nu e la fel de buna ca aia de la Timisoara" (sanki, va e o lene de nedescris si o lehamite nemarginita) lucrurile de fapt in viata sunt foarte simple - daca vrei sa faci ceva atunci faci - faptul ca nu ai facut nimic pana la varsta asta vorbeste de la sine. RR PS - noi astia de ne-am facut ingineri pe timpul lui Ceasca ce resurse am avut? crezi ca stateau osciloscopele pe garduri? acum poti sa-ti scumperi un multimetru digital cu banii de 4 beri.(pacat ca habar n-ai ce sa faci cu el)
  2. acide? - limba romana - acizi. acidul azotic e folosit si la fabricatia explozibililor deci nu se va vinde la toata lumea. Corodarea cuprului cu acid azotic produce gaze toxice, nimeni nu foloseste in industrie acid azotic la corodarea circuitelor imprimate. Nu cred ca lipsa acidului azotic te va impiedica sa inveti cum se fac circuitele imprimate, mai mult nici o comisie nu o sa te impiedice sa obtii un atestat pe motiv ca nu ai aces la o substanta chimica. relativ la corodarea cu clorura ferica, nu trebuie atinsa placa cu nimic, daca puneti o pompa de aer din cele folosite la acvarii (fara duza) va crea un curent constant de lichid care va indeparta reziduriile. Placa trebuie tinuta vertical, de preferat intr-un acvariu ingust lung si adanc (de forma unei carti de telefon) RR
  3. parerea mea e ca nu esti echipat nemaipomenit la matematica, poate lucrurile s-au mai schimbat de atunci de cand ai obtinut nota asta. Cei mai buni ingineri/tehnicieni pe care-i cunosc fac meseria asta din placere din ce ai scris mai sus nu vad nici o placere la tine. Unul care vrea sa invete ceva din placere nu intreaba pe un forum daca ar trebui sa faca asta sau nu. deci raspunsul meu e catgoric NU, nu cred ca meseria asta e pentru tine, daca era deja aveai decizia luata. RR
  4. alex77, e tragi-comic tot ce ai scris, marlowe ti-a dat un sfat extraordinar de bun, fa ce-ti place ca daca faci ce-ti place ai sansele cele mai mari sa reusesti. (problema e ca nu-ti prea place nimic decat sa te plangi ca-i greu) RR PS - partea trista nu e ca nu stii sa faci nimic ci faptul ca ai calificare. Asta insemna ca nu valoreaza nimic nici calificarile simple, practic toti iesiti de pe bancile scolii sunteti necalificati.
  5. problema nu e butonul de editare ci superficialitatea. Le functioneza montajele propotional cu ortografia. RR
  6. gresit - tremocuplul functioneaza altfel. Efect termoelectric (doua metale diferite conectate care dezvolta o tensiune prin efect termoelectric) tensiunile date de un termocuplu sint de ordinul milivoltilor. https://en.wikipedia.org/wiki/Thermocouple cei ai acolo e probabil un termistor. RR
  7. proasta pregatire profesionala e o problema prezenta si reala. Nu e un fenomen romanesc, e prezent la nivel gloBal. Profesionistii buni de la toate nivelele de la muncitor la conducator de companie sunt la mare cautare si sunt tot mai greu de gasit (proportional sunt tot mai bine platiti din aceleasi cauze) Deci astea-s vesti bune pentru cei ce stiu meserie, in acelasi timp sunt vesti proaste pentru cei care nu stiu meserie. Motivele pentru care nivelul e scazut sunt complexe si nu sunt specifice unei tari sau alteia, in general nivelul de pregatire din scoli a coborat fata de acum 20 de ani (lucru dovedit de toate studiile) - in acelasi timp complexitatea problemelor a crescut semnificativ (mai ales in electronica) In domeniul industrial probelemele sunt mai regionalizate, exista zone unde productia industriala a scazut (sau a disparut cu totul) practic dupa 25 de ani dispare o generatie sau doua de buni tehnicieni, de profesori etc. care are un efect negativ asupra investitiilor. (nimeni nu-si face o firma de productie mica cand nu exista un ecosistem de firme mici in regiune si forta de munca calificata) Bogatia "tehnica" a unei natiuni vine de la oameni si de la pregatire, cand cele doua exista atunci iau nastere si firme care au succes si creeaza locuri de munca profit si platsc taxe, cand firmele astea nu exista atunci se importa de la cuie la masini de spalat, nimeni nu stie sa le repare (pentru ca nu-si bat capul cu ele si nici nu au oameni care inteleg cum functioneaze) - de exemplu e o criza continua de mecanici auto, pentru ca autoturismele au devenit tot mai complexe si mai electronice, nu se mai repara mult pentru ca nu mai e nimic de reparat, se inlocuieste pe loc (de multe ori fara cap) - masinile au o gramada de senzori care ar trebui sa-i ajute sa inteleaga defectele mai usor dar in 80% din cazuri se defecteaza senzorii. eu inca nu am intalnit un patron care sa-i bata joc sau sa nu respecte un angajat care-i aduce profit. Muncitorii calificati si seriosi sunt la mare cautare (pentru ca-s tot mai putini) - in schimb sunt tot mai multi muncitorii slab calificati cu pretentii exagerate care sunt ocupati sa calculeaze cat castiga cei mult mai calificati. La noi la firma avem niste principii foarte simple, regulile le fac detinatorii firmei (actionarii) in concordanta cu legile in vigoare ele sunt comunicate direct angajatilor in mod liber, daca angajatii considera ca regulile stabilite sunt contrare principiilor lor personale, angajatii sunt liberi sa-si schimbe locul de munca. Ierarhia este foarte clara, se poate urca in ierarhie numai pe criterii profesionale iar criteriile sunt stablite de actionari. Angajatii stiu exact ce se asteapta de la ei iar daca vor alte atributii sau atributii noi nu trebuie decat sa le ceara si le vor primii atat timp cat pot face dovada ca au cunostintele necesare. Lucrurile sunt de fapt foarte simple intre angajat si angajator, contractul de munca e foarte clar si simplu, angajatii cu o etica a muncii la nivel inalt sunt respectati si platiti corespunzator. RR
  8. ia-o invers: Tu poti sa faci munca unui patron/director/inginer ? daca poti e simplu: fa-te patron/director/inginer. e foarte simplu sa stai si sa judeci de pe marigine, multi ingineri au fost muncitori si tehnicieni (altii hobby-isti) daca creazi ca e asa simplu nimeni nu te opreste sa faci si tu exact ce au facut ei, fi tu ala cu laptop-ul (mie mi-a luat 30 de ani poate tie iti ia mai putin) RR Mi-e mi-ar fi jena sa vorbesc despre "patronatele europene" - cam ce sti tu despre patronatele europene? e ca si cand ai mers cu taxiul si te pricepi la industria de autoturisme.
  9. scuza-ma, asta-i o tampenie. Pai cine-i opreste sa invete pe cont propriu? Crezi ca daca se duc si cer access la un laborator din universitate o sa-i goneasca cineva.? Astea-s tampenii. Sunt in contact cu Universitatile din Ro si cu universitari (fost colegi) si treaba sta taman invers, vin din liceu cu matematica fizica slaba, nu au nici o dorinta de invata, zero entuziasm si zero talent. Eu personal am invatat sa programez acasa pe un Comodore 64 la varsta de 16 ani. La 23 de ani mi-am facut firma de productie (anul doi de facultate). Nu va opreste nimeni sa invatati, asta e o scuza a tineretului studios. RR Inginerii buni sunt bine platiti in Romania, acum doua saptamani m-am intalnit in Dublin cu cativa care lucreaza pentru Microchip si erau foarte mutumiti de viata. La fel am intalnit prin Intel aici in IRL ingineri Romani care lucreaza pentru Wind River (in Galati) si erau bine platiti, dar stiu meserie nu gluma.
  10. si ce stiu baietii astia sa faca? in ce sunt calificati ? ca m-ai facut curios RR asta-i dilema muncitorului tampit, de ce ala cu laptop castiga de 10 ori cat el cand de fapt e asa simplu ce face el cu laptop-ul. - hai sa-ti spun ce am facut ieri ca "specialist" cu "grade". Avem nevoie de niste piese la una din masinile din sectie. Am rugat un tehnician sa-mi masoare niste cote acolo ca sa pot concepe piesa (ca lipseste cu totul si banuim cum arata) - am facut un desen 3D intr-un program de proiectare mecanica, am generat fisierele 2D (DXF) pe care le-am convertit in fisiere CNC (NC) pentru CNC-ul pe care l-am costruit tot noi (ca hobby) - am taiat piesele din acetal (se mai numeste si Delrin, un termoplastic dur) ca sa vedem cum se potrivesc pe masina. Acum pentru ca stim ca se potivesc o sa dam fisierele la un atelier ca sa le faca din otel. O gramada de treaba care muncitorul ala "destept" din hala nu a vazut-o. el a vazut numai cum vine unul cu un laptop si transfera fisierul si in mintea lui e ceva de genul : pot sa fac si eu, ca e simplu.
  11. Din pacate in asamblat placi electronce nu sunt multi bani de facut. E o afacere cu profit destul de mic si cu riscuri mari. Noi aici la firma in Irlanda nu asamblam decat ce proiectam noi si nu facem serii mari ca e prea mare bataie de cap pentru prea putin bani. Banii se fac din proiectarea produsului (din ce fac inginerii nu muncitorii) si din partea creativa, la productie costurile sunt fixe, sunt multi care o pot face (vezi Asia) dar la proiectare nu sunt multi pe piata. Majoritatea clientilor nostrii nu vor sa-si riste sa divulge prea mult despre produs pe la o firma printr-o tara mai putin dezvoltata (din Asia) unde nu ai nici un control daca un agajat pleaca cu datele lor de pe server cand isi schimba locul de munca (unii idioti listeaza prin CV-uri ce au copiat de la ultimul angajator - adica ce aduc cu ei la pachet) RR
  12. Eu personal cred ca problema mare tineretului in R0 dar si IRL este ca nu prea e instruit si trebuie sa porneasca de jos de tot. Spiritul de afaceri si initiativa sunt lucruri foarte rare in ziua de azi la persoane sub 40 de ani, din lipsa de studii mai ales. Nu conteaza cate osciloscoape ai si cate multimetre ci cat entuziasm si cunostiinte de electronica. Este o nevoie continua de personal calificat in industria de electronica si e greu de gasit. Moi am angajat un tehnician roman la firma si suntem foarte multumiti de el si el de noi, dar a fost greu de gasit, au venit o gramada de habarnisti si puturosi la interviuri (cu niste CV-uri de ziceai ca au facut gradinita la NASA) RR
  13. probabil ca incurci termenii, ca sa insumezi ceva analogic ai nevoie de amplificatoare operationale, ca sa insumezi digital (adica numeric) ai nevoie de sumatoare digitale (realizate cu porti logice) numarul de multiplicatoare digitale si de registrii (flip flops) limiteaza numarul de neuroni (nemultiplexati) intr-o structura pe FPGA, avantajul masiv al implementarii pe FPGA vine de la faptul ca neuronii (artificiali) pot fi cuplati si lateral (in mod dinamic) folosind resursele de rutare de pe FPGA ceea ce poate emula plasticitatea retelor biologice. Un alt mare avantaj in favoarea FPGA e ca procesarea e paralela (deci daca ai 2000 de multiplicari de facut si ai 2000 de multiplicatoare pe cip operatia se se executa pe un tact la 500Mhz, deci in 2ns) si datele se pot prezenta in paralel (de exemplu poti prexenta toti pixelii dintr-o imagine intr-un singur tact daca sunt disponibili) Numarul necesari de neuroni dint-o retea e dat de aplicatie nu de modele biologice (la fel cum in toate manualelel de inteligenta artificiala e prezentat cel mai simplu model de retea cu doua straturi a cate 2 neuroni minim necesari pentru a invata functia XOR logica) Hartile si pozele alea colorate sum interesante pentru biologi si anatomisti mai putin pentu ingineri ca mine. Termenul de grade de libertate se foloseste in mecanica eu nu l-am auzit/citit niciodata in literatura de specialitate legate de ANN deci nu stiu exact la ce te referi. deci nu exista raspuns la cum creste numarul nuronilor, care e determinat de functia care vrei s-o obtii, la forma in care sunt prezentati stimulii (datele de intrare) la modul cum exploatezi resursele de stocare a coeficientilor (daca multiplexezi in timp multiplicatoarele trebuie sa rotesti si coeficientii in memorie) deci nu e un model simplu pentru estimare. (daca ai prea multe straturi reteaua nu invata si oscileaza prinsa in minime locale, daca are prea putini nu invata, sunt o gramada de parametrii nu depinde doar de numarul de neuroni) RR
  14. e buna de schimbat cu alta buna. Dupa tiparul de pe ecran ori s-a defectat memoria video or din cauza stersului terminc s-a intrerupt una sau mai multe linii de adrese. nu se mai poate repara (oricum reparatia ar fi avut costuri mai mari decat o placa noua) - nu face nimeni reballing la ceva ce costa 150$ RR
  15. Cavit, ai insirat o gramada de termeni care nu prea au legatura unii cu altii. La implentare hardware nu sumele sunt greu de implementat ci inmultirile, tu le numesti ponderi dar de fapt e o multiplicare a datei de intrare cu un coeficient cat si functiile de activare (sigmoid de exemplu) . Sumatoarele digitale nu sunt greu de implementat (de fapt sunt chiar simplu) in schimb multipicatorii (care mai trebuie sa fie si cu semn) nu sunt asa ieftini din punct al resurselor. Stocarea coeficientilor (ponderilor) se face cu ajutorul memoriei distribuite nu in arii de memorie (la fel ca in creier). Functiea de activare sigmoid e dificil de implementat pentru ca se bazeaza e logaritm care e greu de implementat eficient in hrdware, in loc de functia bazata pe logaritm se folosesc bucati de functii liniare grupate pe intervale discrete (piece wise linear) Cu tehnmologie normala in ziua de azi si anume FPGA (circuite logice programabile) se realizeaza fara efort neuroni de 24 - 32 biti precizie cu multiplicatori (multiplexati) care ruleaza la 500MHz nemultiplexat. Stocare se face destul de simplu in memorie distribuita (alta proprietate usor de folosit la FPGA care are registrii uniform distribuiti) Lucrurile devin mai complicate cand in procesul de invatare ai nevoie de propagare inversa dar sunt si acolo o gramada de avantaje arhitecturale al FPGA care pot fi exploatate. Personal am avantajul ca am folosit FPGA-uri de 20 de ani incoace si cunosc foarte bine structura internal a lor la nivel de constructie pe siliciu. (Am lucrat 7 ani in cea mai mare firma producatoare de FPGA care le-a si inventat in 1994 si am si un patent inregistrat in USA in domeniu FPGA-urilor) asta e motivul pentru care am infiintat o firma aici in Irlanda in domeniul retelelor neuronale in hardware. Din pacate nu putem vorbii prea mult in spatiul public despre asta. Sunt cateva lucrari stiintifice bune scrise de romani (Universitatea Babes Bolyay din Cluj) despre retele neuronale in hardware unde se vorbeste si de efectele preciziei la implementarile digitale (cu 8 biti nu faci nici o treaba ai nevoie de la 16 biti in sus si e demonstrat practic, deci ce afirmi mai sus ca precizia pe 8 biti ar fi suficenta nu e adevarat si e demonstrat practic) RR
  16. @cavit am tot vazut ca scrii "creer" ceea ce e incorect. Scrierea corecta e creier. revenind la subiect - da multipexarea in timp se face deja pentru a marii numarul de neuroni dar se pare ca secretul nu e numai numarul de neuroni ci mai mult plasticitatea retelelor neuronale biologice (adica posibilitatea de a se crea conexiuni noi in timpul procesului de invatare) - partea cu numarul mare de neuroni e usor de rezolvat (mai mult hardware mai mult software) dar nu acolo e cheia problemei. RR
  17. aia nu e pasta flux - ci e pasta de lipit care e facuta din granule de aliaj cu un liant cu rol dublu, decapant si liant vascos. pasta se poate aplica prin dipensare (seringa manuala sau comandata cu aer comprimat) sau cu ajutorul unui sablon (ca la serigrafie) exista si paste flux (sau flux sub forma de gel sau lichid) care se foloseste la prefatirea placilor inainte de lipire sau se adauga in baile de cositor ale masinilor de lipit cu val de costitor. Flux = decapant. aerul cald se poate aplica local sau se poate introduce toata placa intr-un cuptor. procedeul de topire si resolidificare se numeste "reflow" (in traducere re-curgere) RR
  18. a face retele neuronale nu inseamna neaparat a face un creier uman. Sunt o gramada de aplicatii unde nu este economic viabil sa scrii software sau din cauza lipsei unui model. (nu poti face o bucla de reglaj automat daca nu ai un model al elemetului comandat) - aici intr-o aplicatie de control cu un numar mare de variabile de intrare lucrurile se pot controla destul de eficient cu retele de cateva sute de neuroni. (am vazut un elicopter radiocomandat care a fost invatat sa zboare cu elicea in jos la fel de bine cum zbura cu elicea in sus) - hai sa-i vad pe softisti cate linii de cod (sau ani) au nevoie sa faca acelasi lucru in software. RR
  19. Radu, eu cred ca sinus_pure a sustinut taman inversul de ce ai inteles tu, el zice ca in simulare toate merg fantastic pentru ca nu sunt modelate componentele care le folosim in mode real pe placi, deci cel mai bun test e cel cu aparate + stiinta (din aia dobndita prin scoli nu pe forumuri) Eu nu pot decat sa fiu de acord cu el, daca un aparat iese bine la masuratori facute riguros atunci va suna bine. Personal sunt satul de tot felul de habarnisti de pe forumuri care nu inteleg cum functioneaza lucrurile si folosesc termeni pompieristici gen sunet "bright" sunet "cald" sau alte epitete si piruete lingvistice ca sa-si ascunda de fapt neputinta si lipsa de cunostinte teoretice si practice. Mai trist e ca atunci cand li se da un sfat tehnic sau sunt pusi la punct de o persoana care e de meserie se sensibilizeaza si devin niste victime. Pana la urma sunt tot felul de pareri de la tot felul de persoane bazate pe experienta lor profesionala sau amatoriceasca daca ti se pare ca un sfat nu e bun pur si simplu nu-l urma ca nu ne datoram nimic unii altora. RR
  20. multe lucruri care sunt folosite de noi toata ziua bunaziua sunt bazate pe retele neuronale (impelementate in software) - de exemplu cand facem o cautare in google pentru imagini, imaginilele indexate in baza de date a lor sunt clasificate automat de o retea neronala care le sorteaza pe baza unor caracteristici extrase automat din imagini (de exemplu reteaua lor poate sa-si dea seama ce e in imagine si sa creeze o clasa sau o eticheta) Cele mai multe programe de recunoastere voacala din ziua de azi folosesc retea neuronala, sau camere care extrag automat numerele de inmatriculare la masini din imagini, sau mai simplu cand cumparam de la Amazon carti e o retea neronala care ne clasifica (ca preferinte) ca sa poata sa ne ofere carti pe care le-am cumpara. Cu ce ma oucup eu e putin diferit pentru ca implementam totul in hardware la nivel de cip folosing FPGA (circuite programabile) - neavand software si un PC (sau un rack de PC-uri) reusim sa facem diverse task-uri mult mai eficient din punct de vedere al energiei consumate si mult mai compact. Un al avantaj in hardware este ca e mai usor de prelucrat in paralel fara sa sacrificam performanta. - retele cu 100 de mii de neuroni sunt frecvente in ziua de azi in hardware. Ele pot fi invatatate in mod supervizat (supervised learning) sau nesupervizat cand se foloseste doar pentru a detecta caracterisitici comune in datele de intrare (sau a descoperii clustere de date similare intru-un noian de date) RR
  21. Ca o simpla coincidenta cu asta ma ocup (aproape zi de zi) retele neuronale pe un singur chip. RR
  22. daca virful e stanat (are culoarea cositorului) atunci e simplu: il bagi in priza, ajustezi temperatura in functie de aliajul folosit si gata. daca nu e stanat (adica e din anii 80) atunci folosesti sacaz si cositor pana virful luceste. RR
  23. e mult mai eficient sa reglezi curentul de mers in gol vizual pe osciloscop (nu mai zic ca e o experienta care te face sa intelegi mult mai bine ce se intampla cu semnalul) trebuie sa faci un divizor rezistiv inainte de diode sau pune o sarcina artificiala (rezistor de putere) si mergi cu semnal mic de intrare. Ai nevoie de niste diode rapide nu de redresor de 50Hz. poti sa folosesti un voltmetru de AC bun (True RMS) daca poate sa masoare la semnale mai mari de 20KHz uite aici un video interesant despre masuratori https://youtu.be/2heJqjN9wa4 RR
  24. ai reglat curentul de mers in gol? poate ai distorsiuni de racordare. eu as merge pe lista normala de test 1. Racordare (curent de mers in gol) 2. Limitare (nivel de intrare maxim) 3. Raspuns liniar in frecventa (sweep de frecventa) asta e si oridinea in care faci lucrurile RR
  25. imi pare rau dar afirmatia de mai sus e rupta din context. Articolul spune clar daca nu ai suficienta excursie a tensiunii de iesire (aidca intra in limitare) amandoua tipurile de amplificatoare suna prost. Deci e decizia fiecaruia cu cat nivel de intrare ataca etajul final, daca e prea mult etajul final intra in limitare si nu mai conteaza nimic. Aici vorbim de amplifiactoare care le folosim in parametrii normali fara limitare, articolul subliniaza ca doua amplificatoare cu aceeasi banda de trecere si slewrate (parametrii conectati de altfel) vor suna la fel si vor fi percepute la fel ( de noi muritorii) In general amplificatoarele cu tuburi au slewrate mai mic decat cele cu semiconductori (si deci banda de trecere redusa) si suna diferit dar nu toti prefera sunetul ala. La fel cum un pick-up are sunetul lui specific care nu e mai bun decat un CD 44KHz/16biti dar e altfel (mai sarac in frecvente si dinamica) dar e preferat de unii tocmai din cauza careterisitilor lui oarecum limitate. Ideea unui amplificator bun e sa poata reprezenta fidel semnalul de la intrare. Daca-l pui in limitare o sa sune ca un rahat si nu mai conteaza cum si cu ce e facut. RR PS- eu raman la parerea mea, trebuie facute masuratori cu nivele normale (nu in limitare) si determinat daca amplicatorul e suficient de liniar. mai mult se poate determina la ce nivel incepe sa intre in limitare si se poate evita limitarea ajunstand corect nivelul de intrare maxim.
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.