Jump to content

smilex

Tehnium Azi
  • Content Count

    1,368
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    43

Everything posted by smilex

  1. Eu la asta ma refeream. Te asteapta niste zile mai dificile si e canicula...
  2. Am aruncat o privire asupra pdf-ului DAC si am gasit ceva: Nu stau bine cu engleza, dar trag niste concluzii pe care va trebui sa le verifici atat teoretic cat si practic: -iesirea este o retea de rezistoare echivalenta cu un rezistor variabil spre masa; -pinul Vref nu este o tensiune stabilizata intern, ci o tensiune exterioara care daca este montata, iesirea daruieste o tensiune variabila, asta explica si posibilitatea functionarii cu AO fara alte rezistoare; -daca afirmatia anterioara e corecta, inseamna ca actiunea 2? este in dreapta (LSB) unde se vehiculeaza tensiuni mici, iar actiunea 2? este in stanga, la tensiuni mari, iar asta iseamna ca reteaua nu poate fi folosita ca rezistenta variabila spre masa decat daca inversezi comenzile 2?-2?; -daca folosesti rezistenta variabila spre masa (comenzi inversate), atunci Vref si Iout2 trebuie sa ramana in aer (nu la masa), alimentarea primarului hcpl se asigura cu un zener de 5V1 iar de la aceasta tensiune de 5V1 alimentezi reteaua (se poate si prin Rfb) astfel dimensionat ca tensiunea maxima sa ajunga la 0,2V pentru liniaritatea hcpl, iar in acest caz, tensiunea minima citita de hcpl nu va fi niciodata 0V ci la un anume potential la care poate ar trebui adusa a doua intrare a hcpl printr-un divizor; -folosirea AO la iesirea DAC presupune alimentare diferentiala, tensiunea de referinta a DAC va fi inversata, dar daca aceasta tensiune ar fi -0,2V, probabil ar fi cea mai performanta solutie care sa comande hcpl cu variabila de la 0 la +0,2V dar cu toate astea, personal as opta cu o comanda directa a hcpl cu divizor pe a doua intrare folosind ?rezistenta variabila? spre masa pentru prima intrare a hcpl. Indiferent de varianta, cred ca trebuie sa verifici practic comenzile, astfel incat actiunea 2? sa dea cea mai mica modificare (2? cea mai mare). In ce priveste hcpl, l-am folosit pentru citirea tensiunii pe un shunt aflat la potential ridicat (850V) si am fost foarte multumit de comportamentul lui. Iesirile sunt diferentiale, pornesc de la jumatatea alimentarii si tot hcpl-ul are ceva amplificare, dar poti folosi solutia: La care recomand ca amplificarea sa fie de asa natura incat sa nu coboare sub 0,5V. Astfel, pentru starea 0 vei avea 2,5V (deci R3 nu influenteaza intrarea 3842 si ai 2,5V la iesire) iar pentru starea 256 vei avea 0,5V pentru care trebuie sa reglezi R3 ca iesirea sa fie 25V. Sau R3 poate fi fix si amplificarea operationalului reglabila. Trebuie testate valori.
  3. Ledurile banale au sub 2V deschidere, indiferent de culoare. Ledurile de putere pot avea si peste 50. Rosu poate fi si banal si de putere. Dar da, rosu e super. Tu oricum vei alimenta ledul printr-o rezistenta la 5mA aprox. si te vei asigura ca tensiunea de deschidere e buna. Deci de ce mai intrebi?
  4. Orienteaza-te de valori rezistive, daca retin bine, producatorul recomanda 100mV maxim pentru liniaritate. Vezi si daca intrarile permit citirea in preajma +5V, daca nu, tot cu AO e solutia. Poate ca daca hcpl citeste la 2,5V (de exemplu), se poate pune sarcina pentru DAC la 2,5 (afla si asta). Recomand MCP6022. Citeste de sub masa si peste V+. Iesirea e la cativa zeci de mV de capetele alimentarii. Permite alimentare 5V. dv/dt foarte bun. Ai nevoie la iesirea hcpl. Cumpara mai multe, sunt bune.
  5. Vezi ca mai ai si un darlington care comanda cele 20xTIP35. Darlingtonul trebuie de asemenea, pus pe radiator. De aceea ziceam ca poti face o concesie punand doar 19xTIP. Daca ai dat like, inseamna ca mergi cu 19. E ok.
  6. OK cu alimentarea si tensiunea la iesire. Nu inteleg faza cu operationalul. Vrei sa spui ca in configuratie asta, cu iesirea AO la pinul Rfb, ai 0-5V? Atunci comanda nu este in curent (lipseste traductorul, rezistenta de sarcina care sa faca conversia curent-tensiune), sau nu numai. Dar daca e adevarat, e suficient. Cea mai performanta solutie este aceasta configuratie urmata de HCPL-7840 + AO. Iti va reproduce fidel tensiunea, cu care poti ataca intrarea 3842 pentru variatia tensiunii stabilizate. Consulta pdf-urile si preturile aferente, daca nu-ti convine se poate si o alta formula. TL431 e inutilizabil in varianta asta, dar nu-i exclus in altele.
  7. Nu cred ca te poti intelege cu mine asa. Eu nu cunosc partea ta de interes si la cati neuroni am, nici nu pot sa fac eforturi pentru asta. Dar te pot ajuta cu partea analogica. Insa informatiile trebuie sa-mi vina intr-o anumita ordine. Deci: -Ai o tensiune Uhf de alimentare. Care este valoarea ei? Este ea stabilizata? Daca nu, care sunt limitele ei de variatie predictibile? -Ai o tensiune Uf la iesire. Care este domeniul strict necesar de interes al ei? Intre ce limite? -Ai un semnal de comanda livrat de partea logica. Este maxima acestuia 0,33mA iar minima de 0mA? Este livrat in curent variabil? Curentul livrat este fata de masa? Poate fi asemuit cu un generator de curent constant dar variabil, care actioneaza fata de +5V (sa zicem) si debiteaza spre masa? -Doresti ca tensiunea de la iesire sa fie foarte precis proportionala cu acel curent (tensiune?) de comanda sau merge si ceva mai aproximativ? Am inteles ca este absolut necesar sa separi galvanic, e suficient daca spui atat (pentru mine).
  8. Nici nu stiu cum sa incep. Probabil prin a-mi aprinde o tigara... Ce ai postat ulterior este functional. Ce ai postat anterior, nu este. In primul rand, de ce sa folosesti opto? Vrei sa separi galvanic etajele? E neaparata nevoie de asta?
  9. Hai sa punem problema altfel. Presupunem ca sarcina e rezistiva (nu redresare si filtraj). altfel e inutil. 220/7,35 inseamna un raport de transformare de 30. Si presupunem o alimentare de 12Vcc, nu mai mult. Asta inseamna 360V varf de forma dreptunghiulara. Pentru ca efectivul (rms) depinde de patratul tensiunii, cei 360V au nevoie de 37,3% umplere ca sa egaleze cei 220Vca. Adica 37,3% vor aprinde un bec ca la 220Vca. Dar daca exista punte si filtraj la consumator (de exemplu bec economic), iar tensiunea poate sa depaseasca 12Vcc, atunci indiferent de umplere, filtrajul se incarca la varf de tensiune si totul se termina foarte predictibil. Corect ar fi ca 12V sa faca un varf undeva la 290, deci 14V vor face 338, iar umplerea sa faca efectivul. Asta ar satisface si sarcina rezistiva si o eventuala punte cu filtraj. Dar asta inseamna un raport de transformare diferit. Iar ce spun eu se poate ignora.
  10. Daca asa stabilizezi tensiunea Uf, nu e functional. Ce valori ia Uf si cu cat alimentezi MOS? De ce 20mA prin fototranzistorul opto?
  11. Folosind mos, respectiv neglijand caderea de tensiune pe ei, un traf cu efectivul de 7,35Vca din alimentarea retelei de 220, va scoate in felul asta un efectiv de 360V la 12Vcc si un efectiv de 431V la 14,4Vcc. Asta daca umplerea 4017 este de 100%, eu nu cunosc integratul. Cred ca un sg3525 este mai potrivit putand regla umplerea, respectiv tensiunea efectiva. Oricum, chiar si figura cu 3525 tine numai la sarcini rezistive, ca daca se alimenteaza punte redresoare + filtraj, tensiunea de varf e mult prea mare.
  12. Forma rosului e data de caracteristica specifica LC dar o astfel de caracteristica pleaca de la 0dB. Intrucat exista amplificare, rosul este raspunsul sursei fara corectie, sau mai precis, cu amplificatorul de eroare avand palier la 0dB (verde = abscisa). Da, poti incerca 1000 de frecvente diferite. Albastru=rosu+verde la orice frecventa. Dar eu n-am stat sa fac adunari. Nu intereseaza albastrul pe care il trasezi tu, n-are importanta, il va trasa multisimul corect. Eu doar am trecut prin 1,5kHz/0dB o dereapta albastra cu panta de -20. Asta-i tot. Si e irelevant. Important este sa stii ce corectie a rosului trebuie sa faci ca sa obtii albastrul. Dupa ce te obisnuiesti cu graficul, nu vei mai face niciunul, totul se face mental. Vei folosi doar un calculator si multisimul. Dar e foarte important sa stii ce faci, de asta trebuie sa executi singur graficele, cat mai multe, pana intelegi. Deci ce conteaza este verdele corect, asta-i interventia ta in sursa. Albastrul unei surse eu pot s-o trasez acum, din start, fara sa cunosc LC sau altceva. Albastrul este o tinta, o dorinta a mea pe care o am de la bun inceput, nu adun valori ca sa-l obtin. Ma degraba scad din albastru pe rosu ca sa obtin verdele, desi nici asta nu fac chiar daca matematic e corect (sau o fac, dar numai pentru primul punct a verdelui). Doar identific pantele necesare si frecventele de interes a verdelui ca sa pot gasi niste RC-uri convenabile. Multisimul imi va arata cum sta realitatea si pot modifica valori daca vreau sau daca am apreciat gresit initial. Deci si interpretarea corecta pe simulator a sursei e importanta, acel A0 sau amplificarea din fata LC-ului.
  13. Am sa incep cu rosul. Deci, incep cu palierul de la 23,5dB pana la 600Hz, loc in care apare rezonanta si panta de -40dB/dec: La capatul rosului exista un punct (+23,5dB/600Hz) fata de care ma raportez si prin care construiesc mai departe panta de -40. Ca sa determin dreapta pe care se afla panta, am nevoie de inca un punct, asadar ma duc sus peste 40dB si stanga la o decada mai putin si obtin al doilea punct la 63,5dB/60Hz: Moment in care pot construi panta de -40: Urmatoarea frecventa care schimba rosul este zeroul introdus de esr la 3,2kHz, deci pana acolo pot sa construiesc mai departe: Evident ca la intersectia cu 3,2kHz obtin un nou punct de la care trebuie sa plec cu -20dB/dec iar atunci imi fac un alt punct fata de care sa ma raportez, acum la la 20dB sus si o decada stanga pentru ca vreau panta de -20: Construiesc dreapta si completez panta: Si cum arata rosul in final: Iar acum daca ma uit la frecventa dorita de intersectie de 1,5kHz, vad ca valoarea este de 8dB, iar daca vreau ca globalul sa fie 0dB acolo (intersectie cu abscisa), atunci trebuie ca verdele sa fie -8dB pentru ca suma lor (albastru) sa fie 0. Deci pot sa pun primul punct al verdelui la -8dB/1,5kHz: Alegand din nou alte puncte de referinta desenez panta: Pana la rezonanta rosul are palier, deci daca vreau sa am albastru cu -20 panta, trebuie ca de la rezonanta spre stanga sa fac verdele cu -20dB/dec, iar de la 3,2kHz panta rosului este de -20, adica convenabila, deci de la 3,2kHz ma duc cu verdele spre dreapta cu palier. Si desenez dreptele aferente: Moment in care pot sa pun verdele final pe grafic, impreuna cu globalul (albastrul) care este suma punct cu punct la orice frecvente a rosului cu verde: Dupa cum se vede globalul este unul ideal, am ignorat polul necesar de la dublul intersectiei, mai ales pentru ca lucrezi cu multisim si va fi extrem de usor de gasit un condensator convenabil. De ce a trebuit sa desenez eu graficul? Nu mai bine spui ce nu intelegi?
  14. Forma verdelui a fost si anterior corecta. Albastrul reprezinta suma punct cu punct a rosu+verde in dB. Daca vrei ca albastrul sa treaca prin abscisa la 1,5kHz, atunci verdele trebuie sa treaca prin -7dB la 1,5kHz, astfel incat, la 1,5kHz, suma rosu+verde sa fie 0dB. Iar asta inseamna ca daca acolo ai rosu cu panta de -40, iar albastrul rezultat trebuie sa fie de -20 prin 0 la 1,5kHz, trebuie ca verdele sa aiba +20 prin -7dB/1,5kHz. Deci noteaza acel punct pe grafic (-7dB/1,5kH) si folosind o nuanta gri, traseaza panta pe toata lungimea graficului. Vei colora verde ulterior partea de interes, vreau sa vad cum arata panta de +20 prin acel punct.
  15. Am trasat o dreapta prin 1,5kHz, loc in care tu doresti intersectia. Cati dB are rosu la 1,5kHz? Nu atasezi pe forum in format gif, deci eu nu pot salva dacat jpeg, insa tu sa lucrezi in gif.
  16. La ce radiator vei avea, tu-ti mai bati capul cu spatiul? Pune 4x0,1 ca-i mai sanatos. Vezi cum citesti curentul de pe shunt, adica ai grija la cablaj.
  17. Nu e bine. De ce A0 este15dB? Chiar daca e, nu-i corect ce ai obtinut.
  18. Pai interpretarea pe multisim este corecta. Tu ai pus A=27 la U2 pentru ca te-ai luat dupa mine probabil. Eu am estimat atunci 13,5 nu 15, dar nu conteaza. Ceea ce e in plus este faptul ca ataci opto cu 220 pe sarcina de 470 si rata de conversie 1/1 (aprox). Adica si opto amplifica cu 2. Asa obtinusem eu 27. Panta de -40 folosita la intersectia globalului este recomandata in lucrari datorita unui raspuns mai bun. Eu am mers pe esr pentru ca a fost mai usor de calculat. Cum ziceam, graficul multisinului e perfect, doar ca e prea sus. Asta s-a intamplat pentru ca ai considerat ca exista un divizor cand de fapt nu era. Si ai trasat rosul prea jos si implicit verdele prea sus. Deci refa diagrama si pastreaza aceiasi metoda de gasire a valorilor. Sau e o alta problema? Nu intelegi de ce acela nu e un divizor?
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.