Jump to content

smilex

Tehnium Azi
  • Content Count

    1,368
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    43

Everything posted by smilex

  1. Raspunsul meu anterior este independent de ce s-a discutat. Am raspuns la o solicitarea unui mesaj privat. 1)In cazul tau trebuiesc doua leduri banale, unul verde si unul rosu, rodunde, cu diametrul de 3mm sau 5mm. Fotodiodele nu sunt leduri, sunt altceva. 2)Scrie pe schema: 15-17Vca inseamna orice tensiune alternativa intre 15 si 17V (de exemplu 16,841Vca) capabila sa debiteze pe o sarcina de 10A (nu de 8A). 15-17 nu este tensiune in gol, ci pe sarcina de 10A. Traful trebuie sa poata asta si se testeaza separat pentru aceasta putere. 3)Orice becuri auto in paralel care insumeaza 10-15W. Nu exista limitare de curent de 1A, este doar semnalizare. Limitarea curentului este la 8-9A. 4)Poti folosi tot ce vrei. 4)(probabil ?5)?) Necesitatea ventilatoarelor exista numai daca radiatorul depaseste 70 grade. Vei vedea in functionare.
  2. E dificil pe forum, pentru ca nu se poate conversa in timp real. Dar pot participa mai multi. Si nu mai putin important, pot beneficia mai multi. E dificil si pentru ca exista unii, care ca si mine, tasteaza mai greu. Foarte usor e telefonic. Cel mai usor e fata in fata. Dar astea doua presupun timp liber la discretie, eu nu-mi permit. Poate daca castig la loto. Insa cel mai rau imi pare in privat. Are toate dezavantajele intrunite. Prin cele de mai sus am raspuns la un mesaj privat. Nu cred ca alte discutii referitoare la acelasi subiect se pot numi ?poluare? a topicului. Si daca purtam discutia cu Jhony21 in privat, nici raspunsul anterior nu era necesar pentru ca nimeni nu stia de discutie. Poate niste explicatii sumare ajuta. Aceste e un tiristor simulat cu un pnp si un npn: L-am inseriat cu un bec. Evident ca odata alimentat, becul nu se va aprinde, tiristorul trebuie amorsat pentru asta. Deci trebuie fie sa pun baza pnp-ului la masa ca sa-l fac sa conduca, fie sa aplic (printr-un rezistor ca sa limitez curentul) un impuls pozitiv in baza npn-ului. Oricare tranzistor il deschid, tiristorul se amorseaza iar becul se va aprinde, pentru ca fiecare tranzistor il deschide pe celalalt. Evident ca dupa ce ambele se deschid si conduc curentul becului, oricare tranzistor il blochez (scurt baza-emitor), tiristorul se blocheaza si becul se stinge, pentru a-l reaprinde am nevoie din nou de reamosare (impuls negativ in baza pnp sau impuls pozitiv in baza npn). Acum modific asa: Este acelasi tiristor, dar rezistentele introduse permit situarea tranzistoarelor pe capetele alimentarii. Fara acele noi rezistente, amosarea tiristorului, cu tranzistoarele pe capetele alimentarii, ar fi insemnat scurt prin jonctiunile baza-emitor. Asa insa, tranzistorul pnp (sau npn daca asta intereseaza) poate livra direct pozitiva, in felul asta: Marele avantaj a configuratiei este protectia la scurt pe bec. In cazul anterior ar fi insemnat distrugerea tiristorului, dar aici lucrurile stau altfel. In functie de valoarea rezistentei din baza pnp, de valoarea factorului de amplificare a pnp si de viteza lui, in cazul unui scurt pe bec se stabileste un curent destul de mare dar extrem de scurt, pentru ca scurtcircuitul pe bec va bloca npn-ul, care duce implicit la blocarea pnp-ului, tiristorul se stinge si pentru a-l amorsa este nevoie de o comanda externa (acele impulsuri). Deci solutia se protejeaza singura la scurtcircuit. Iar eu transform solutia intr-un stabilizator de tensiune: Aceasta modificare face ca tensiunea sa creasca pe bec numai pana la o anumita valoare, tensiune la care se realizeaza un echilibru si care e data de valoarea zenerului si a divizorului din baza npn-ului. In emitor se afla zenerul iar in baza divizorul rezistiv, daca tensiunea pe bec creste, tensiunea in emitor creste mai rapid decat in baza, peste acea valoare de echilibru npn-ul tinde sa se blocheze, iar asta tinde sa blocheze pnp-ul, deci sa scada tensiunea care a crescut. Adica tensiunea la iesire se stabilizeaza. Si e foarte predictibila si calculabila. Este o solutie constructiva destul de larg raspandita. Cu mentiunea ca tiristorul tot mai are nevoie de amorsare, uneori pentru aceasta solutie exista un rezistor plasat astfel incat sa realizeze acea amorsare. Aici nu e nevoie pentru ca bateria montata in locul becului va deschide npn-ul automat. Dar numai daca e montata corect, montarea incorecta nu amorseaza tiristorul. Asa se realizeaza protectia la legare gresita. Cum spuneam, protectia la scurt e foarte eficienta, dar nu si la supracurent. Pentru a limita curentul prin pnp, se poate introduce: Pnp-ul s-a transformat astfel intr-un generator de curent maxim constant. Si este de fapt schema postata de mine, cu deosebirea ca am ales doua pnp-uri in capsula TO3 anume pentru disiparea puterii si mai exista un senzor de curent mai mic ce comanda un led. Si deci curentul se poate modifica dupa dorinta. Daca se doreste 2A (de exemplu), puterea disipata mult mai mica poate sa faca utilizarea unui singur tranzistor, mult mai modest, cu un rezistor de 0,33/3W in emitor.Faza cu combinatia 2-8A nu am inteles-o.
  3. Din ce postezi imi dau seama ca esti nedumerit, dar crede-ma ca si eu sunt: afirmatiile tale de mai sus contin o intrebare sau sunt doar afirmatii? Nu-mi dau seama. Daca respecti schema, cu componente bune, nu e nevoie sa verifici curentul de incarcare, trebuie doar sa reglezi tensiunea in gol la 14,4V si sa pui un bec de 10W (sau doua de 5W in paralel) regland din p1 la limita stingerii ledului rosu. Dupa aceste doua reglaje, sursa poate fi folosita. Eu spuneam sa montezi un ampermetru si un voltmetru care sa ramana definitiv. Nu doar mareste estetica, ci datele lor te pot face sa estimezi cat timp mai dureaza incarcarea. Ca poate fi vorba de ore. Nu trebuie sa fie foarte precise, exista si digitale, si analogice. Poti face masuratori pe o baterie. Aparatul de masura se va distruge numai daca faci greseli in masurare. De exemplu daca pui pe amperi si ii masori ca pe o tensiune (vrei sa vezi cati amperi scoate bateria), am intalnit astfel de curiosi. Reiterez sugestia de a cauta ajutor in construirea sursei.
  4. Sa zicem ca ai o baterie buna, dar descarcata. Ea prezinta 12V la borne daca o masori cu voltmetrul. In momentul in care reusesti sa pornesti masina iar alternatorul incarca, regulatorul face ca alternatorul sa introduca maxim de curent pana la tensiunea de 14,4V. Acest maxim de curent depinde de turatie si de puterea alternatorului. Poate lua orice valori, de la cativa amperi la zeci de amperi, in cazurile masinilor mari chiar si sute de amperi. In foarte putine cazuri am vazut limitare de curent spre baterie. Uzual, acest maxim de curent este livrat pana la atingerea tensiunii de 14,4 sau 28,5 dupa caz. Timpul cat este livrat acest curent depinde de starea bateriei, de obicei, si poate lua valori de zeci de secunde sau minute. Dar odata ce tensiunea a ajuns la 14,4V, curentul de incarcare este determinat de regulator sa scada prin mentinerea tensiunii la acea valoare. Si daca mergi cu masina 15 ore, atunci 15 ore ramane la 14,4. Cu siguranta ca dupa 15 ore nu prea mai exista curent de incarcare daca tensiunea este mentinuta constant la 14,4 dar nici nu mai e nevoie de curent de incarcare pentru ca bateria a fost deja incarcata full poate cu zece ore inainte. Faptul ca dupa incarcare bateria incarcata full este totusi mentinuta la 14,4 nu influenteaza cu nimic. Adica nu ai nevoie de decuplarea ei daca nu maresti tensiunea. Ceea ce ai prezentat tu, este o sursa tipica de 16-20V (sau chiar mai mult) care este perfect capabila sa mareasca tensiunea peste maxima admisa si care limiteaza curentul de incarcare prin rezistenta interna a trafului. Pentru a nu mari tensiunea, o astfel de sursa ar avea nevoie de decuplare. Dar asta e alt principiu de functionare. Eu ti-am pus niste solutii care nu pot sa mareasca aceasta tensiune, exact ca la alternator si deci nu necesita decuplare. In plus, curentul livrat nu este maxim posibil ca la alternator ci este limitat la 8-9A ceea ce teoretic avantajeaza incarcarea, dar eu nu o pot confirma si practic: o baterie care ?beneficiaza? de un curent de incarcare haotic si relativ mare uzual pe auto, tine cativa ani buni. Probabil ca daca acel curent de incarcare ar fi constant si relativ mic s-ar mari si durata de viata a bateriei, insa nu pot estima daca semnificativ sau nu. Ti-am spus cele de mai sus pentru ca vad lacune in intelegerea fenomenului. Acum, daca ne intoarcem la bateria ta de 12V descarcata si o montam de data asta pe sursa, ea s-ar incarca astfel: de la 12V tensiunea va creste incet pana la 14,4, probabil pe durata a catorva ore. In aceste ore, in baterie se livreaza un curent constant de 8A. Iar daca pui un voltmetru pe baterie vei vedea ca tensiune creste incet la 12.5, 13, 13.5, 14, 14.4 (in cateva ore), moment in care tensiunea se opreste din crestere iar curentul de incarcare va scadea de la 8A la 7, la 6, etc (tot in cateva ore). Adica limitatorul de curent iese din functie, curentul scade pentru ca bateria este aproape incarcata. In tot acest timp, ledul rosu este aprins, iar daca curentul scade la sub 1A ledul se va stinge. Acesta este semnalul ca poti lua bateria de la incarcare pentru ca e full. Sau mai precis, asta ar fi functionarea care trebuie sa o obtii. Sigur ca valorile astea trebuiesc obtinute prin reglaje: reglezi tensiunea de mers in gol la 14,4 pentru ca sa fi convins ca nu se va depasi aceasta tensiune si reglezi stingerea ledului rosu pentru sub 1A (daca vrei poti estima si alta valoare) pentru ca la sub 1A deja nu mai bagi nimic deosebit in baterie. Insa faptul ca ledul se stinge si bateria ramane totusi alimentata la 14,4 (nu o iei se la incarcare) nu va insemna nimic pentru ea, cum spuneam, nici pe masina nu explodeaza dupa 15 ore. Sa nu-ti faci ideea ca pe masina decupleaza cineva incarcarea, doar tu o faci definitiv, daca opresti motorul. Daca consideri necesara montarea unui buton pe care sa-l folosesti o singura data in viata (pentru reglajele p1 si p2), atunci monteaza-l. Din partea mea pune si un releu. Eu as porni sursa printr-un rezistor montat intrare-iesire, pentru a face reglajele, rezistor pe care-l tin in mina, il pun si-l iau, apoi pornirile ulterioare nu m-ar mai interesa pentru ca s-ar face de la bateria care se va pune la incarcat. Testul limitarii de curent se verifica fara baterie dupa amorsarea sursei cu sarcini diferite care sa conduca la cresterea treptata a curentului si care la atingerea unui consum de 8-9A trebuie sa determine scaderea tensiunii de la 14,4 pana la acea tensiune care prin sarcina mentine 8-9A. Adica daca pui 1,5 ohmi, vei avea la iesire 12V. Te intereseaza domeniul 11-14,4V. Tot cu sarcini diferite si fara baterie reglezi si verifici daca la sub 1A rosu e stins iar la peste 1A se aprinde. Nu are nici o relevanta daca stingerea ledului rosu se face treptat sau brusc. Tu poti lua bateria cand e stins complet. Poti pune si un ampermetru si voltmetru la iesire daca doresti, dar zic eu sa faci intitial sursa functionala.
  5. N-am idee la ce te referi dar am vaga impresie ca nu ne intelegem. Ti-am spus anterior ca protectia este asigurata prin constructia solutiei. Sursa nu porneste fara conectarea corecta a bateriei. Dar ca s-o poti folosi, trebuie sa faci niste reglaje fara bateria montata la sursa. Adica trebuie s-o pornesti cumva. Daca aduci un pic de curent prin rezistorul mentionat, chiar si o milisecunda, sursa va porni fara baterie. Poti abandona apoi rezistorul, odata pornita, reglajele necesare se pot efectua. Daca faci accidental scurt, reapelezi la rezistor. Dar odata finalizate reglajele, nu mai ai nevoie de nimic, sursa va porni singura cand conectezi bateria. Sau poti sa faci si altfel: conectezi bateria ca sa porneasca sursa, apoi o deconectezi ca sa poti face reglajele necesare. Dar e mai bine s-o pornesti cu rezistorul si sa verifici limitarea de curent inainte de prima conectare a bateriei. Sau poti sa lasi definitiv montat rezistorul, sursa va porni singura mereu, dar eu am considerat ca e mai bine sa porneasca doar la legarea bateriei. Imi pare rau, dar nu vorbim aceiasi limba. Cred ca ai nevoie de ajutor pentru punerea in functie si verificari. Daca ai la cine, apeleaza. Acum imi dau seama ca trebuia sa-ti mentionez: ai nevoie de un radiator suficient pentru mj-uri.
  6. Schema ar trebui sa spuna tot. Primul lucru care trebuie facut este reglajul tensiunii in gol, iar pentru asta ai nevoie sa pornesti sursa legand scurt timp un rezistor de 1k intre emitor si colector la un tranzistor de putere. Dupa ce a pornit, reglezi din p2 la 14,4V. Sursa daruieste cam 8A, poti monta sarcini mai mari sa vezi la ce curent incepe tensiunea de 14,4 sa scada: acel curent este curentul de incarcare. Ledul verde arata ca sursa e alimentata de la retea, ledul rosu arata ca incarca. Atunci cand incarca la un curent de sub 1A ledul rosu trebuie sa se stinga, deci pui un consumator de 1A si reglezi din p1 sa se stinga ledul, apoi verifici daca la 1,5A se aprinde. Scurtcircuitul accidental opreste sursa iar repornirea trebuie facuta din nou cu rezistorul mentionat anterior sau prin legarea bateriei. Nu exista (in situatia asta) decuplarea completa a incarcarii, dar nici nu este necesara, nu se va depasi 14,4V. Exista doar semnalizarea scaderii curentului de incarcare. Valoarea la care semnalizeaza scaderea curentului de incarcare, poate fi reglata la o alta.
  7. A treia are doar doua tranzistoare de putere pentru ca m-am gandit la MJ11015, care sunt niste darlington nu tocmai ieftine. Prima schema nu cred ca are nevoie de cablaj. I se poate adauga si releul de la iesirea celei de-a doua. Totul e ieftin acolo. Bobina de curent din a doua presupune 5-10 spire CuEm1,5 bobinate peste balonul de sticla a releului reed. Daca insa iti pare dificil sau crezi ca trebuie lac sau alte minuni, atunci il poti abandona si ajungi astfel tot la prima cu releul de protectie a celei de-a doua. O eventuala semnalizare a finalizarii se poate adapta si din configuratia cu tranzistorul celei de-a treia. Deci esti sigur ca o vrei pe a treia? Mie imi pare mai complexa si are nevoie de cablaj. Cu care apropo, va trebui sa te descurci singur. Indiferent de varianta, daca repostez cu valori, voi modifica pentru excluderea stand by, pentru tine cred ca e exagerat si inutil.
  8. Astea sunt cele mai simple variante la care ma pot gandi. Prima este cu 3xTIP36 +LM317: E simpla si relativ ieftina. Genereaza un curent constant pe care il poti alege. Incarca bateria la tensiunea prestabilita (semireglabil) si sta la acea tensiune pana o iei tu de acolo. Nu are protectie la montare inversa a bateriei. O dioda nu-ti este de nici un folos in sensul asta. Dar poti sa o faci cu mos. Sau cu releu, dupa cum urmeaza: Releul de la iesire este de tensiune (12Vcc) iar conectarea inversa a bateriei face ca releul sa ramana decuplat. Celalalt releu e de curent. Poate fi un reed cu contacte ND+NI pe care insa trebuie sa bobinezi experimental 5 spire. El trebuie sa decupleze cand curentul scade la 10% din cel initial si scade tensiunea la o valoare reglabila de stand by. Totodata finalizarea incarcarii este semnalizata prin stingerea ledului. Se poate si fara relee: Asta are protectie la montarea inversa a bateriei pentru ca sursa pur si simplu nu porneste decat la legarea corecta, are nevoie de prezenta unei tensiuni pozitive la iesire. Este tot un generator de curent constant. Are si trecerea la stand by semnalizata cu led. Atea sunt cele mai simple incarcatoare cu curent constant la care ma pot gandi. Si cu nici una din variante nu vei depasi cei 14,4V necesari, oricat ai lasa bateria montata. Personal imi place a doua. Se pot si modifica/combina. De exemplu poti folosi a doua fara stand by, doar cu releu de curent pentru semnalizarea finalizarii sau chiar si fara releu de curent, etc.. Daca alegi ceva, calculez si valori.
  9. Aici ar trebui precizat totusi ceva: o baterie este incarcata partial la atingerea unei tensiuni, sa zicem 14,4. Pentru a fi incarcata complet, trebuie pastrata acea tensiune pana la scaderea curentului de incarcare la 10-20% din curentul initial de incarcare si abia apoi ar trebui sa aiba loc decuplarea sursei. Pentru pretentii, se poate chiar ca decuplarea sa insemne de fapt pastrarea unei tensiuni (13,5?) de stand by, tensiune la care bateria nu consuma mult si care poate fi mentinuta oricat pentru pastrarea la capacitate maxima a bateriei. Daca vrei, desenez ceva scheme, cele mai simple posibile care sa indeplineasca regimul complet (inclusiv stand by). dar dupa cum pui problema, vei avea nevoie de ajutor pentru a le pune in practica.
  10. Forma perfect continua cu caracteristica cazatoare este ideala pentru procesul de sudare. Asta inseamna riplu zero, adica imposibil aici. Deci compromisul iti apartine. Poti sa mergi si cu 100%, adica regim discontinuu in inductanta, dar nu te avantajeaza la sudura, in plus, daca miezul e pulbere de fier, se va incalzi exagerat. Cu cat riplul e mai mic, cu atat mai bine pentru miez si sudura, dar cresc pierderile in bobinajul inductantei (riplu mic necesita multe spire). Tinand cont ca tensiunea arcului electric este de cca. 20V, poti dimensiona inductanta in functie de varful tensiunii in secundar (raport transf.) si frecventa, astfel incat riplul sa fie 25-50% din curentul de sudare. Mai poti tine cont si de proprietatile miezului si cat suporta el ca variatie de inductie. Am vazut astfel de inductante fara miez, care pot folosi riplu mare.
  11. Postul 4 era pentru alt topic, cumva le-am imbarligat. Inteleg ca n-ai pretentii de randament. Cred ca LM317 + 5xTIP36 (pnp) te rezolva. Gasesti cu siguranta schema pe forum.
  12. Oscilogramele sunt deplasate pe verticala. Sper. Demagnetizarile sunt bune.
  13. Oscilogramele sunt deplasate pe verticala. Sper. Demagnetizarea e buna in toate ipostazele.
  14. Schemele postate mai sus se bazeaza pe rezistenta interna a trafului pentru limitarea curentului. Asta inseamna ca traful este bobinat anume cu o caracteristica cazatoare. Un traf puternic, cu o baterie buna dar descarcata, va conduce la aparitia unor curenti foarte mari. Parerea mea este ca daca nu-ti pasa de puterea disipata, solutia e una clasica liniara, cu tranzistoare sau CI. Daca vrei sa functioneze rece, in comutatie. Astea ar fi indiferente la tipul de traf. Probabil traful tau nu se potriveste pentru acele solutii cu tiristoare.
  15. Pentru cei aproape 8cm?, 6 spire pe volt e o cifra decenta. In ce priveste caderea de tensiune in sarcina, conteaza si inductanta de scapari (sau cuplajul, mai popular spus), dar cea mai importanta este rezistenta ohmica a bobinajului. Acea cadere de tensiune face regula randamentului si implicit a puterii livrate care convine la un anume randament. Forma trafului nu are nici o relevanta. Iar asta inseamna ca este avantajos a folosi un conductor cat mai gros, cu conditia sa incapa in fereastra.
  16. Draga Rocky, nu aveam cum sa stiu de unde bate vantul, ca daca stiam, nu incercam sa te consolez. Dar ar fi fost o pagina monotona si serioasa, acum macar are farmec.
  17. Mie nu mi sa parut ca le-ai ignorat, ci dimpotriva, ai fost autoironic. De aceea am facut o gluma cu gradinita, pentru detensionare. Complexitatea sculei tale depaseste orice produs singular pe care l-am conceput sau executat eu vreodata in electronica. Dar asta nu inseamna ca esti megaloman. Ci doar ca-ti doresti foarte mult realizarea ei. Asta doream sa spun. Iar daca depaseste sfera mea de interes, cu siguranta pot exista altii care sa aprecieze corect ce faci tu aici.
  18. Haide RockDok, eu asa chestii faceam la gradinita (in pauze). Si vindeam la alti copii de la grupa mica care nu stiau inca, sa le construiasca. Daca ti-au fost acordate epitete, nu le lua in seama. Ele nu arata ceva legat de atitudine sau comportament, ci arata doar marimea pasiunii tale. Orice pasionat are cate o capodopera de genul asta intr-un domeniu sau altul.
  19. Solutia cu semipunte este cea mai sigura posibila, din mai multe motive. Dar nu si cea mai simpla, cum se vede. Am deschis link-ul tau. Extrem de simpla imi pare ultima solutie, cu TNY276. MOS-ul integrat simplifica mult. Am cautat in pdf-ul lui si din aceiasi familie face parte TNY280 care poate ar asigura curentul dorit de 1A. Sau poate exista integrate asemanatoare. TNY zice ca admite 700V, cam la limita.
  20. Serios? Sunt sigur ca poti constientiza cate ai pierdut datorita incapatanarii tale. OK. Cea mai putina manopera este un 3844 care sa injumatateasca tensiunea si sa permita unui flyback comercial sa functioneze. De forma buck-urilor discutate anterior.
  21. Nu stiu de ce am ramas cu ideea ca totul va fi in aer liber, dar daca e asa, ia-ti gandul de la ventilatii. O ploaie cu rafale de vant sau un viscol te aranjeaza. Mult mai bine e sa faci totul ermetic intr-o cutie metalica in care unul din pereti sa fie radiatorul. Sunt multe igbt de 1,2kV care au cca. 1,5V la 10A, deci cam 15W la o frecventa mica. Iar pretul lor e decent. Radiatorul e bine ventilat de vantul care trebuie sa existe pentru ca totul sa functioneze. Cu rezistenta nu stiu cum faci, dar trebuie izolata bine in locurile de prindere. Exista suporti ceramici la tensiuni mari pentru asta, care sunt ok in ploaie. Descrierea functionarii e corecta cu mentiunea ca de la umplere zero la maxim, ar fi pe o plaja de 15V cu 1K8+10K. Se poate si altfel.
  22. TC-ul si divizorul pot fi dimensionate sa cupleze la 650 si sa decupleze la 620, de exemplu. Daca totusi nu-ti convine regimul asta de functionare, atunci se poate si alta varianta in comutatie care sa nu necesite alimentare separata: Daca vrei, detaliez.
  23. Solutia cu buck-ul de 325 pentru a obtine cei 12V este per ansamblu mult mai complicata astfel, dar e drept ca ai mai putin de lucru. Solutia cu buck-ul cu 2% umplere pentru direct 12V ar putea fi incercata la o frecventa de 10-15kHz pentru a da timp componentelor sa functioneze la viteza impusa de umplerea asta. Solutia ta cu frana este aberanta, toata partea high e absolut inutila, deci ai putea fara opto si cu un singur mos. De ce sa shunteze in impulsuri mos-ul high rezistenta? Ce obtii shuntand-o? Cea mai simpla solutie pentru frana este un simplu driver TC care cieste tensiunea de 650. Pentru ca are un consum infim, se poate alimenta printr-un rezistor direct din 650. Histerezisul din tc va face ca mos-ul sa cupleze intre niste limite. M-am uitat in pdf-ul tc4422, consumul este de 0,13mA pentru 1 logic si 0,033mA pentru 0 logic. Adica pentru alimentare ar ajunge 1M/1W.
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.