Jump to content

smilex

Tehnium Azi
  • Content Count

    1,368
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    43

Everything posted by smilex

  1. Florine, din punctul meu de vedere esti salvat de mult. Eu ma refeream la ce se intelege de catre cineva dornic sa asimileze informatii. Dublarea tensiunii care duce la cel putin dublarea puterii poate crea confuzie. Ce ai spus tu nu e fals, insa puteai mentiona si despre triplarea puterii ca fiind cel putin, ca tot adevarat era. Puteai zice de cel putin 2,78359 mai mare si atunci sa vezi cate se intrebau oamenii (se intrebau in sinea lor, nu pe forum, ca sa nu para ignoranti). Evitarea confuziei, sper ca nu interpretezi altfel interventia mea (facem abstractie de faptul ca-mi place sa te astept dupa colt).
  2. Eu inteleg astfel ca daca din calcule reiese ca la 110 puterea inscriptionata e ok, la 220 va rezulta (tot din calcule) ca puterea e cel putin dubla.
  3. Esti din Arad si ai cerut un ajutor. Nu sufar de patriotism local, dar fac un gest pentru asta. Mai ales daca pare sa merite.
  4. Nu stiu ce-am votat, dar resedinta ta e suficienta.
  5. Din expresia "Nu am dispozitie sa va explic si eu, inca o data cum functioneaza. limitatorul cu diode." am dedus clar ca a mai existat o persoana care a facut acest efort. Regret nenorocirea in care se afla putinii mei neuroni functionali, dar nu subinteleg persoana. Doresc a-mi prezenta omagiile. Rog frumos a fi ajutat cu un numar de post. Multumesc.
  6. @gsabac Nu doresc a mai participa la discutie, definitiile noastre despre dialog sunt mult diferite. Totusi, cu riscul de a nu fi la subiect, as dori mult sa elucidez expresia "si eu, inca o data" de care pomeneam anterior. As vrea sa stiu cine a mai incercat sa-mi explice limitarea cu diode. Vreau sa-l contactez personal, sa-mi prezint scuze si sa-i multumesc pentru intentie. Un simplu numar de post e suficient. Multumesc anticipat pentru efort.
  7. Multumesc mult, nu e nevoie. Pe cuvant de onoare. Nu inteleg insa ce inseamna "si eu inca o data". Cer scuze celui care a mai avut o astfel de intentie, n-am fost atent. Stiu ce. Vorbeam despre inutilitatea zenerelor si lipsa supratensiunilor datorate tocmai acelor diode, dealtfel foarte corect puse (laudam anterior observatiile privind parazitele generate de inductanta difuzorului pe care eu il percepusem rezistiv). Deci ori exista diode si nu exista supratensiuni, ori nu exista diode si exista supratensiuni de sute de volti. Sunt de acord cu una din variante, dar nu voi fi de acord si cu diode si cu supratensiuni de sute de volti. Raman la parerea ca rezistorul, condul (din primar) si zenerul sunt inutile. Sunt insa de acord ca e mai prudent cu ele. Am postat o schema completa (din punctul meu de vedere). Faptul ca ea contine doar 4 componente ar putea sa nu convina tuturor. Nu na consider responsabil de asta. Si mai cred (cu convingere) ca nu e necesar ca atunci cand ma duc sa cumpar paine, sa fiu nevoit sa-i prezint vanzatoarei o franzela in poza. Eventual ea sa-mi ceara plata prezentand o poza cu banii. Am explicat corect unde pe schema postata de mine (cea nevazuta) se poate monta un varistor (transil). Regret nevoia pozelor, dar cum spuneam, eu inca mai cred in cuvinte. Sanatate! Maxima.
  8. @Marian Pai daca n-ai pus si tu o schema? Eu am pus un AM1S-1212SZ (tme), doua mos si un rezistor. Si m-am scos? Deci, nu exista sutele de volti la care se face referire. Tocmai din cauza diodelor. Salturile de tensiune nu vor depasi valoric alimentarea. Nu conteaza energia autoinductiei, tot datorita diodelor ea se va reintoarce in filtrajul alimentarii. Capacitatile mos sunt interesate numai pana la intrarea diodelor, adica cateva zeci de volti. Recomandam punte nu doar pentru evitarea aparitiei componentei continue, dar si pentru caderi mai mici intre alternantele redresate, ceea ce permite rez. sarcina mai mica (jumatate) la aceleasi performante si implicit viteza mai buna la off. Ochiometric, fara calcule, as zice ca 1-2% diferente intre umplerile semialternantelor nu pot crea o inductie continua care alaturi de variatia ei sa duca la saturatie (0,4T pentru 3C90). Probabil ca peste 2-3% ar necesita cond. OK nel65, termistorul are nevoie de operational. Scrie in pdf ce valoare a tensiunii in pin 3 inseamna off. Habar n-am. Imi place masura cantitatii bc-urilor in kg.
  9. Am facut vreo 20, poate 30 de convertoare cu irs2153 de mica putere, pentru a alimenta niste opto hcnw si niste traductoare de curent. Toate cu iesirile direct in primar si fara probleme. Dar la cca. 60kHz, EE16, 11mH. Solutia nu ar trebui sa functioneze cu intermitente. Pericolul varfurilor de tensiune ar apare numai la decuplarea sarcinii dar majoritatea mos au Ciss/Crss de cel putin 30 si admit 25V in poarta. Daca exista limitarea la iesirea releului cu acele diode (foarte pertinenta observatia cu oscilatiile parazite la decuplare), cred ca nici macar nu e suficient pentru a deschide un mos. Eventual sa participe la intarzierea blocarii lui. Apropo, pentru cei care doresc independenta totala a releului fata de schema in care se aplica, daca exista inductante in cadrul sarcinii, se poate monta in paralel pe "contactele releului" niste transil sau varistoare. Independenta releului face posibila productia in serie si aplicare in diverse solutii si domenii. @nel65 Nu sunt de acord cu redresarea mono la sursa comuna. Drena comuna incarca simetric traful datorita celor doua secundare. Dar daca totusi patru diode e prea mult, atunci da, cond inseriat cu primarul pentru redresare mono. UF4007 este extrem de exagerat la redresare, se poate 1N4148 cu arhisuficienta, dar cum ziceam, in punte redresoare. Nu stiu ce vrea sa fie ktyb... Daca e traductor termic (termistor, termocupla) ai nevoie de operational. Daca e termostat si mult mai simplu astfel, contactele lui pot face orice, chiar si se te decupleze de la retea. Led paralel pe contacte va indica intrarea protectiei termice. BC171 este cam depasit. Mai gasibil e BC547. Nu cred ca e necesar mos in pin 3, dar e ok. Acuma, gandindu-ma la capacitatea parazita a tranzistorului din pin3, e posibil sa fie diferita la tensiuni diferite si sa afecteze simetria iesirii. Deci da, daca folosesti comanda in pin3, apeleaza la solutia lui gsabac a unui cond inseriat cu primarul. Mentionez ca durata unei iesiri este pe cresterea tensiunii la CT iar durata celeilalte iesiri este pe scaderea tensiunii, deci tranzistorul folosit in pin3 ar trebui sa aibe aceiasi capacitate parazita la ambele varfuri de tensiune. Asta-i mai greu de crezut, dar e posibil ca diferenta sa fie nesemnificativa fata de valoarea CT functie de tranzistorul ales. Decizia iti apartine, dar chiar si cu cond in primar, tot punte redresoare recomand.
  10. Solutia cu drena comuna si izolatia galvanica a comenzii arata naspa. E drept ca eu am lucrat numai cu irs2135, dar nu am intalnit nici unul care sa nu aibe semialternantele riguros egale. La fel de adevarat este ca nici macar nu l-am testat la 500kHz. Cred ca cei 220n in primar sunt inutili. Ca si cei 47 ohmi. Iesirea ir este cu mos care au Rds-ul lor, nu cred ca e necesara limitarea curentului la incarcarea unei capacitati de 10n in secundar, incarcare care are loc o singura data. Mai exista si o inductanta de scapari acolo cu o mica rezistenta a bobinajului, ma indoiesc ca se solicita integratul legand iesirile direct pe traf. Daca e audio, multe solutii au si 12Vcc pentru ventilator. Chiar si la 24V e mai simplist cu o singura rezistenta pe alimentare. Solutia propusa de Marian cu actionarea in pin3 este mai rapida, dar mai complicata, nu sunt sigur ca merita, ir-ul are UVLO pe la 9V si deci va face off destul de rapid la intreruperea alimentarii daca filtrajul este ales corespunzator. IRFB(IRFP)4110 are Rds-ul pe la 4miliohmi (100V), dar si 10n capacitate. Tot mai cred in inutilitatea zenerelor din porti. E drept insa ca nici rau nu fac (daca prin raportul de transformare nu forteaza alimentarea integratului). Poate nici nu interveneam, dar din nou schema este incompleta. Daca as fi suspicios, as crede ca deliberat. In orice caz este nefunctionala in forma asta. Pinii 6 si 8 constituie alimentarea partii flotatne (high), daca nu se leaga la 4 respectiv 1, flotanta nu va functiona si nu se livreaza nimic trafului. Acum sunt in aer, deci pentru cei care executa corect aceasta schema este o teapa sexi.
  11. Consumatorii sunt infimi, ir-ul nu are nevoie sa atace mos, poate ataca direct traful cu conditia ca sa aibe un primar (implicit si secundar) de peste 5mH, care se poate obtine cu 100-150 spire 0,1-0,15 pe un mic EE16. Prezenta mos inaintea trafului doar complica inutil solutia iar schema este incompleta in forma asta oricum inutila. Solutia cu sursa comuna este mult mai simpla. Asa ar arata o solutie cu un mic dc/dc: DC/DC se poate face si cu ir, daca nu deranjeaza bobinarea trafului (dealtfel foarte simpla) iar randamentul este mai bun decat cu dedicate, insa volumul (de munca si fizic) este mai mare. Nu e nevoie de zenere. Releul se poate monta oriunde pe lantul curentului alternativ (nu neaparat in domeniul audio) si poate inlocui un releu clasic avand un volum posibil mai mic. Dar cred ca e ceva mai scump. Tranzistorii alesi sunt pentru aplicatia curenta. Pentru alte tensiuni (de exemplu 220Vca) sunt necesari mos corespunzatori.
  12. Nu cred ca e musai o separare galvanica daca releul electronic ramane localizat pe traseul de masa al difuzorului (si daca asta e convenabil), dar cred ca e nevoie de niste mos de 100v. Si cred ca cele doua variante cu drene si surse comune au cam aceleasi performante si sunt functionale. Nu cred ca opto se poate aplica convenabil, ar avea nevoie de alimentare separata galvanic, in care caz se poate aplica direct acea alimentare pentru a deschide mos cu sursa comuna. Cum spuneam, varianta cu dc/dc converter este foarte lejera. http://www.tme.eu/ro/details/qdc1s-1212s/convertoare-dcdc/qlt-power/Un astfel de convertor, o rezistenta de cca.1k si doua mos. E simplu: alimentezi convertorul - mos-urile se deschid, opresti alimentarea - mos-urile se blocheaza.
  13. Faza cu opozitia e foarte subiectiva, De exemplu, din punctul meu de vedere, nu eu am facut opozitie. S-ar putea crede chiar ca postez pentru audienta? Faza cu revenirea e incorecta. Am mai postat, nu atat de des, dar poate ca topicul asta e exceptia de la regula. Chestia cu editatul si obisnuinta cu lampile ma depaseste, am inteles ca porti si nu poarta (in exprimarea mea), probabil celelalte sunt citate de undeva? Cred ca cele mai ofensatoare raspunsuri, tot la adresa mea au fost. Eu n-am intentionat. Pot sa mai fac o incurajare: sunt convertoare dc/dc 12V/12V la cca. 15 lei care alaturi de doua mos bune (tot cam 15 lei) pot simplifica mult comanda mult mai corecta (zic eu) cu izolare galvanica. Sunt si 24/12 sau alte tensiuni intrare. Recomand in cazul asta rezistenta 1k-2k2(max) porti-surse. Am cateva pe care nu le-am folosit pentru ca au randament foarte prost la sarcini mici, consuma 30-40mA in gol. Asta poate sa convina sau nu. Cele de 1W sunt cam cat un condensator mai mic, cea mai mare dimensiune e la vreo 10mm, dar exista si smd, la farnell am vazut si sub forma unor integrate dip14, etc.
  14. Asta e un lucru pe care doream sa-l lamuresc in privat, dar din motive probabil justificate, gsabac nu doreste sa fie contactat telefonic. Pozele ii apartin, asta este din simulare: Dupa cum se vede pe desen, comanda este aplicata intre porti si una din drene. Am spus ca aceasta este o greseala de principiu, de perceptie. Un comutator mos nu se comanda asa. In postul 45 am explicat de ce. In postul 46 donpetru a venit sa confirme faptul ca acel comutator nu desface contactele (ca sa zic asa) disipand o putere de 17W in postura asta. ?Postarile pe care doriti sa le recitesc sunt "goale" de continut tehnic.? Asta a fost parte din raspuns. Legarea corecta am sugerat-o atunci, si ar fi fost asta: Comanda se face intre surse si porti, nu intre dreana si porti (apropo, nu sunt grile, grile au lampile, mos-urile au poarta). Practic, greseala de perceptie a condus la aceasta solutie: Evident eronata. Nu blocheaza mos. Iar eu sugeram asta: Adica componente mai putine de fapt. Deci practic, nu e mare chichita ca diferenta, mie insa mi s-a parut mult mai importanta perceptia gresita. De asta am intervenit. Cu precizarea ca apreciez postarile d-lui gsabac, atatea cate am vazut. Cu mentiunea ca dioda D2 este absolut inutila. Cand am propus solutia cu IR2153, din superficialitatea-mi caracteristica, mi-a scapat faptul ca acel comutator era plasat spre masa, am crezut ca e la iesirea amplificatorului. Solutia adoptata de donpetru este functionala, dar comanda se raporteaza la ramura pozitiva, pote fi neconvenabil in special (dar nu mumai) la regimul tranzitoriu de cuplare si decuplare a alimentarii. Solutia cu drene comune pe care o doreste nel65 are comanda raportata la masa, parca e mai ok asa. Solutia cu IR2153 (sau alt tip) are toate avantajele unui releu electromagnetic, izolarea galvanica permite plasarea contactelor oriunde, chiar si la iesirea amplificatorului, lasand traseul de masa conectat la difuzor. Nu e un secret, solutia cu ir am postat-o acum 2 ani, cu precizarea ca poate fi folosita in multe situatii: http://www.tehnium-azi.ro/topic/5578-sursa-stabilizata-cu-ir2153/page-2?do=findComment&comment=56340 @donpetru Varful sinusoidei nu trebuie (practic nici nu poate) sa depaseasca tensiunea din emitorul pnp. Nu vad alta cauza pentru rezultatele cu 40Vrms (varf 56). Sau poate mos nu tine la tensiunea asta. Un mos mai bun poate fi irlsl4030 sau irfp4110 (tht, smd). Puterea disipata pe mos blocati trebuie sa fie de ordinul mW sau zeci mW.
  15. Da nelu, m-am uitat atent, e functional. Si varianta de pe simularea lui donpetru ar functiona daca dispare rezistorul de sarcina din colector pnp - masa, prezenta lui face imposibila blocarea corecta a mos (de unde si puterea disipata inexplicabil pe comutatorul mos la off)
  16. Marian, nu e vorba de ce propun eu, mai sunt si alte posibilitati. E vorba de o eroare privind comanda lor. Dar incerc pe privat sa lamuresc. Numai pe privat.
  17. Variantele B,B respectiv D imi par corecte si identice cu ce s-a discutat pana acum (surse comune), dar acea comanda aplicata trebuie izolata galvanic. IRS2153 cu filtraj mic (100n?) si partea flotanta alimentata din alimentarea ir (12V?), iesirile ataca direct un trafo driver 1:1 (5-25mH?), secundar cu punte (1N4148?) si filtraj mic (100n?) care sa debiteze pe 1k-2k2 aflata intre porti-surse. M-am tot gandit la o solutie fara separare galvanica. Un bipolar pnp cu colector in rezistor si direct in porti, fara rezistor catre masa, doar cel porti-surse. Bipolarul de tensiuni mari si puteri mici ales astfel ca sa nu fie influentat prin capacitati parazite de un dv/dt mare de care amplificatorul ar fi capabil. Nu-i la fel de corecta ca si cu separare galvanica, dar merita incercat (putere disipata pe simulator cu mos in stare blocata la 20kHz dreptunghiular amplif si tensiuni maxime la iesire).
  18. Foarte eronat. Din respect fata de eforturile de pana acum: Cei doi mos functioneaza perfect ca si comutator in alternativ. Comutatorul in sine e ok, se poate si mai bine de 1W in conductie, functie de componente. Comanda lui e gresita. Comanda nu se face intre una din drene si punctul comun al portilor. Comanda se face intre punctul comun al surselor si punctul comun al portilor. Un eventual rezistor porti-drena (porti- masa) nu va bloca comutatorul. Cei 17W confirma asta. Nu trebuie sa existe nici un mW putere disipata pe comutatorul deschis (mos blocati). In solutiile de pana acum nu s-a realizat izolarea portilor fata de drena mos low (masa), ramane acel rezistor. Totul conduce spre o concluzie: este necesara izolarea galvanica a comenzii care obligatoriu trebuie facuta intre surse-porti fara nimic comun cu vreuna din drene. Donpetru poate realiza asta pe simulator, lasand portile in aer (se intrerupe D17), doar cu un rezistor g-s, puterea disipata la blocarea mos va fi zero. Reiterez sugestia de a reciti ce am postat anterior. De zece ori daca e necesar.
  19. Solutiile de la 35 si 41 sunt gresite ca principiu. In acest fel nu exista mos blocate. A se reciti ce am postat anterior. Blocajul mos-urilor nu se poate realiza fara separarea galvanica a comenzii g-s. Solutia pe care am oferit-o este cea mai simpla si mai fiabila cunoscuta (si realizata) de mine. Nu necesita schema, e intuitiva, oricum nu voi mai posta niciodata vreun atasament. Cu precizarea ca la 41 lipsesc diodele interne d-s dar e neesential, tot nefunctional este, mos fara diode nu exista (a se reciti? , a se revedea si datele obtinute de donpetru la blocarea mos privind puterea disipata).
  20. La schema ?comutator cu mosfet canal n? (postul 35), daca mos sunt cu comanda blocare iar semialternanta negativa de -100V trece prin dioda interna a M1, atunci potentialul surselor ambilor mos devine negativ fata de masa la -100V. In care caz divizorul R5+R4+R3 poate deschide mos. Si-l va deschide pana cand potentialul sursei creste de la negativ spre masa astfel incat, conform divizorului si a tensiunii de deschidere din poarta, sa se creeze un echilibru. Si numai pentru negative. Un simplu ir2153 care ataca direct un trafo driver, poate avea un secundar cu redresare pe o sarcina aflata g-s la mos si filtraj redus pentru timpi buni. Alimentarea ir va insemna comanda on.
  21. Anume pentru tine (te plangeai de niste probleme), am pus solutia unui driver perfect pentru sic-mos. Asigura existenta impulsului de deschidere numai daca are minim 15V pozitiv si numai daca exista minim 3,5V negativ pentru blocare (valorile se pot schimba). Dar mai ales, asigura astea in momentele tranzitorii de cuplare si decuplare. E pe un topic, nu mai stiu care. Am folosit solutia de multe ori, anume la sic-mos, mie imi pare perfecta. Dezavantajul este ca necesita comanda prin infasurare trafo driver. Dar merita.
  22. Masori inductantele, raportezi primarul la secundarul vizat, extragi radicalul din rezultat si obtii raportul de transformare care iti releva tensiunea de pe acel secundar. Asta pare mai elegant decat sa-l bagi pur si simplu in priza.
  23. Recunosc solutia, dar nu este specifica topicului in felul in care e ciuntita. Acolo erau 20 TIP35, fiecare pentru 1A si deci cei 0,47/2W ar fi suficient. Schema e incompleta, cu 2xTIP ar fi pentru 2-3A dar rezistorul de pe care se citeste (4x0,1 in paralel) nu este potrivit valoric. Asta se intampla daca se copiaza partial o schema. Asta se intampla daca nu se intelege functionarea. Pentru ca modificarile conform cerintelor sunt foarte simple pentru cei care cunosc cate ceva. Schema poate fi modificata pentru 2-3A. Iar daca cu cei 2xTIP ai dorit 20A, draga Rudi82, ce-as putea spune...? Oricum ma fac ca nu vad confuzia intre destinatia potentiometrelor. Cu mentiunea ca acea compensare interna a tl431 (amplificarea unitara e la frecventa destul de mare) ar putea fi insuficienta si deci ar putea fi necesar un cond 1-10n catod-intrare.
  24. Poate te ajuta cu ceva: Am folosit acest tip de driver, in aceasta configuratie, la sic-mos. TC4432 admite 30V alimentare, deci poate asigura +20/-5V recomandat de producator. -5V la off este recomandat mai ales daca dioda interna este pusa in functie la off. Din teste pe TC4432, am avut deschidere la 1,7-1,8V (25grC si -25grC in congelator) pentru 1 logic la intrare si ca atare am conceput astfel driverul pentru a nu putea livra impuls pozitiv la iesire pana cand nu este asigurata macar o tensiune pozitiva in sursa de +4V, adica respectiv o negativa in poarta de -4V la off. De asemenea, divizorul ales (3k9+680+470) face ca impulsul pozitiv de la iesire sa nu existe decat daca exista un minim de 19V (aprox), deci macar un 14-15V pozitiv asigurati pentru deschidere corecta. Per ansamblu, solutia nu ofera impuls de deschidere pentru sic-mos decat daca sunt asigurate tensiunile suficiente pentru deschiderea si blocarea corecta. Condul de 22p este pentru a filtra eventualul spike generat de capacitatea parazita dintre bobinajele trafo driver, capacitate evitata si prin stilul de bobinare, cu primarul trafo driver aflat intre cele doua secundare (pentru semipunte, ca pentru punte e mai complicata structura) si cu izolatie suficienta fata de mos-high. Intarzierea introdusa de cei 22p e relativ mica, functioneaza foarte bine la 75kHz si 800V alimentare. Nu am fost multumit de comportamentul la sub 5% umplere, pentru ca dispare aleator impulsul de iesire chiar si atunci cand varful are 24V. La mine sursa e stabilizata, dar am permanent macar 15-20W consumator, deci nu obtin umpleri atat de mici si nici nu privesc dramatic disparitia comenzii, sursa este puls cu puls. In rest, sunt foarte multumit de solutie. Dupa postare am revazut: dioda de jos este BAT85 nu 1N4148, pentru a obtine o tensiune inversa ceva mai buna. Initial mersesem pe 1N, dar am schimbat ulterior. Insa e foarte functional si cu 1N. Testat.
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.