Jump to content

smilex

Tehnium Azi
  • Content Count

    1,368
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    43

Everything posted by smilex

  1. Pentru rusi, exportul de gaze e vital economic. Pentru europeni, importul e vital. Dar asta duce la dependenta energetica a Europei fata de Rusia. Refuzul sistematic al presedintelui sirian de a aproba folosirea teritoriului siriei pentru conducta din Qatar a condus la diverse sanctiuni. Cu conducta, americanii ar fi impuscat doi iepuri: ar fi obtinut independenta Europei fata de Rusia si ar fi lovit puternic in economia Rusiei. Pentru ca n-au reusit diplomatic, n-au reusit cu sanctiuni, americanii au hotarat ca o revolutie este solutia. Au finantat grupari teroriste (isis, al-qaida, etc.) pentru a introduce haosul si a determina aparitia unei alte conduceri. Cand era pe cale a se implini, au intervenit rusii. Au profitat de prostia isis-ului care si-au manifestat terorismul peste granita, justificand astfel moral interventia rusilor. Mai apoi, rusii (si numai ei) au fost solicitati sa intervina de catre guvernul sirian. Pozitia rusilor in Siria e singura legala. Dintre toate statele arabe din zona, Siria era cel mai democratic si social stat (vicepresedintele este o femeie, vedeti statutul femeii in ideologia musulmana pentru comparatie). Chestia cu dictatura sau atacul chimic e praf in ochi aruncat ignorantilor de catre americani. Armata siriana nu a folosit substante chimice de lupta, nu au motive, vor castiga conflictul. Americanii stiu foarte bine asta, dar mint pe fata. Eu personal nu inteleg politica externa americana. Europenii sunt alaturi de americani si inca mai doresc inlaturarea actualului guvern. Rusii sprijina guvernul sirian. Exista si alte state implicate (Israel, Turcia, etc.) fiecare cu agenda proprie. Multi experti sunt de parere ca acest conflict va degenera intr-o confruntare directa ruso-americana, ambele state avand unitati militare in Siria pe baricade relativ opuse. Om fi noi aliatii americanilor, dar cred ca la faza asta rusii au mult mai multa dreptate. Sute de mii de morti, milioane de refugiati, cauzate nu de extremismul islamic, ci de finantarea excesiva a lui de catre europeni si americani. Pentru mine ca simplu om, chiar daca as plati gazul la jumatate, zic ca nu merita. Si nici riscul unui razboi nuclear nu merita. Dar lumea nu e mereu condusa de oameni corecti si inteligenti. Asta e, de va fi sa fie, ne vedem dincolo?
  2. N-am habar ce inseamna un beaglebone, intru rar pe forum, deci oricum n-as fi intrat pe topic daca nu posta flomar (stie el de ce). Astea sunt cauzele intarzierii. Cu o racheta TOW vanezi un tanc, pentru o musca folosesti un plici. Sigur ca poti sa folosesti TOW-ul pentru musca, dar nu-i practic. Cu cca. 20 lei cumperi un alimentator de 5V/1-2A, manopera, randamentul si spatiul suplimentar sunt mult superioare. Explicatiile anterioare sunt ok, cu mentiunea ca nu e necesara limitarea curentului pe jonctiunea b-e prin 1 ohm, LM-ul are limitare interna de curent. Limitarea curentului de iesire poate avea deriva termica, nu e de precizie, e de protectie.
  3. Marian, esti prea curios. O sa mori repede? Ai primit deja raspunsul: @prog Faza cu 8ms te depaseste, nu insista. @ola_nicolas Nu vanez fantome, greselile sunt reale si grave. Nu le stiu pe toate (pot cauta si pune link-uri), dar in ultima cunoscuta de mine afirmai ca la doua secundare trafo inseriate tensiunea se insumeaza indiferent cum sunt legate, pentru ca sunt separate magnetic. Iti dai seama ce aberanta chestie? @donpetru Daca era ceva de vazut in atasamentul cu titlul ?Explicativa privind influenta saturatiei asupra formelor de curba ale inductiei magnetice din intrefier?, atunci rog a fi scuzat, ultimele doua cuvinte din titlu m-au facut sa cred ca este offtopic si nu m-am uitat. Prog are dreptate, rezultatul final conteaza.
  4. Eu sunt acid si ironic in general, am facut eforturi pe forumuri pentru a nu ma elibera. Exista insa oameni a caror interventie imi submineaza retinerea. Nu-mi plac pupincuristii si misesrupistii. Efectul cumulativ al tranzitoriului cuplarii si incarcarii filtrajului este discutabil intradevar. Dar eu cand am dezvoltat solutia softstartului nu m-am gandit la asta, am lasat eventualii viitori condensatori (la flomar nu erau atunci) sa se incarce din ce ramane disponibil in urma softartului, adica nu m-au interesat deosebit. Nu intentionez sa continui in acest topic, nu mai postez scheme si grafice dintr-un principiu format recent. Povestea trafurilor se intinde pe mai multi ani, pe mai multe topicuri, pe mai multe forumuri. Probabil ca eu nu mai am rabdarea necesara si oricum nu am expertiza cuvenita. Am intervenit numai pentru ca era vorba de o solutie ce-mi apartine, pentru a explica ceva (am citit intamplator din topic si cumva m-am simtit dator). Iar lucrurile au degenerat pentru ca explicatiile se leaga de alte chestiuni a caror cunoastere lasa de dorit. Probabil ca solutia softstartului adoptata de donpetru este mult mai potrivita in acest caz.
  5. Frate leo, ori din Olanda pana aici apare deformat, ori ai ceva virusi pe calculator, ori virusii ratacesc printre neuronii tai sau ai mei, ca nu vedem deloc acelasi lucru.
  6. Unde am mentionat eu ca trecerea tensiunii prin zero este momentul favorabil? Un numar de post ar fi binevenit. In postul 83 am precizat ca momentul favorabil este pe varf de alternanta, moment usor de realizat cu triac (se punea problema avantajului sau dezavantajului triacului). Lipsa tensiunii de 10ms poate satura maxim miezul, daca cele 10ms coincid cu o semialternanta. Componenta continua indusa este enorma. Mai anterior (sau alt topic?) se discuta despre suprimarea componentei continue cu 2+2 diode, adica 1,5V dar asimetria introdusa de lipsa unei semialternante este uriasa comparativ. Lipsa tensiunii de 20ms este extrem da avantajoasa pentru ca in orice moment ar apare va relua ciclul de unde l-a lasat (discutabil dar neaprofundabil acum). Orice suprasarcina indeparteaza inductia in miez fata de valoarea de saturatie.
  7. Ma uimea initial de ce solutia construita de flomar era neconvenabila comparativ cu cealalta. Dar era vorba de faptul ca functionarea solutiei nu a fost inteleasa. Iar asta pentru ca nu este inteleasa functionarea transformatorului. 1.Cel mai defavorabil moment al cuplarii e tocmai cel cu trecere prin zero a tensiunii retea. 2.Fluxul magnetic (implicit inductia si saturatia) difera foarte mult in functie de momentul cuplarii comparativ cu functionarea normala. 3.8ms e enorm, poate satura miezul, 10ms e cel mai rau, mult mai bine ar fi 20ms lipsa tensiune (ciudat, nu?). 4.Saturatia nu are nimic comun cu consumatorul, iar forma curentului de magnetizare nu este in general sinusoidala tocmai datorita apropierii de saturatie. ?Depasirea puterii? usureaza miezul indepartandu-l de saturatie. 5.Super? In postul 119 am pus un link youtube. Chiar daca se ignora relatiile matematice, descrierea e suficienta pentru cei interesati de fenomenul tranzitoriu la cuplarea trafurilor. Chiar si eu, care nu cunosc engleza, intuiesc perfect ce spune individul acela.
  8. N-am straduit sa arat de ce nu este asa. De ce exista posibilitatea saturatiei daca tensiunea dispare si reapare chiar si pentru cateva ms. De ce acest curent apare si cu secundarul in gol. De ce uneori e chiar mai important decat curentul cerut de filtraje. De ce necesitatea permanenta a refacerii softstartului in asrmenea situatii. Probabil ca are mai putina importanta decat vad eu...
  9. E important de inteles: Probabil sunt multe altele, asta am gasit rapid. Pe topicul in care a fost dezvoltat si probat softstartul lui flomar, am facut cred precizarea ca am o sursa multifunctionala avand un traf cu sectiune de peste 50 (nu mai stiu exact) la care nu am softstart si pe care il pornesc in gol. Am sigurante automate de 16A. Uneori decupleaza, alteori nu (depinde de cum prind sinusoida retelei). Dupa zgomotul lui (si al altor trafuri), estimez ca ciclul se simetrizeaza in circa 0,5s. Iar acest traf a fost bobinat de atelierul de bobinaj la cerintele mele, cu o spira pe volt, adica cu rezerve suficiente pentru evitarea saturatiei. Uneori trebuie sa fac trei cuplari consecutive dupa reamorsarea sigurantelor. Aceasta problema nu e filozofica, e reala si poate fi incercata live de oricine detine un traf de cativa kw. Si e cel putin la fel de serioasa ca problema incarcarii electroliticilor (depinde de putere trafo si electrolitici).
  10. Traful este in general proiectat foarte strans, foarte aproape de saturatie pentru ca atunci se obtin performante bune. La momentul cuplarii, sinusoida retelei poate avea o valoare nefavorabila care duce imediat la deplasarea simetriei inductiei pe verticala si implicit la depasirea saturatiei respectiv cresterea extrema a valorii curentului. Traful isi revine singur dupa cateva alternante, dar acel scurt curent poate arde sau decupla sigurante, poate distruge alte lucruri. Iar la trafuri de putere mica, curentul este limitat de valoarea ohmica a primarului. Dar nu e obligatoriu sa fie la cuplare, o scurta lipsa a tensiunii face aceeasi treaba, chiar si o mica parte lipsa a unei semialternante face asta, un contact imperfect, etc. De aceea ziceam ca refacerea softstartului la orice lipsa a tensiunii este recomandabila. Nici solutia construita de flomar nu e imbatabila, are nevoie de o intarziere pentru a nu reface temporizarea la trecerea alternantei prin zero, adica este sesizata numai o lipsa a tensiunii care depaseste 0,44ms (din calcule). Speranta era ca 0,44ms lipsa din alternanta sa aiba influenta neglijabila, dar evident ca depinde si de momentul in care apare acea lipsa, pe varf de alternanta ar avea efect maxim. Dar ofera totusi avantaje. Daca conditiile sunt ideale, probabil si solutia verde e ok. Solutia rezistiva poate avea efect favorabil si la incarcarea filtrajelor din secundar, dar eu vorbeam de curentul de magnetizare, nu cel de sarcina. Sunt chestiuni diferite. Supracurentul pomenit apare si in gol, sau mai ales in gol. La trafuri de putere cu rezistenta ohmica primara neglijabila, valoarea acelui curent este mult mai mare dacat a sarcinii maxime.
  11. Curentul de magnetizare posibil la cuplarea trafului in momentele instantanee critice ale sinusoidei: https://www.pacw.org/issue/june_2010_issue/cover_story/redundancy_considerations_for_protective_relay_systems/complete_article/1.html http://www.electrical-installation.org/enwiki/Transformer-energizing_inrush_current http://www.globalspec.com/reference/74817/203279/10-3-transformer-protection http://electricalbaba.com/transformer-inrush-current/ Metode de combatere: http://www.gohz.com/minimizing-transformer-inrush-current Si altele, netul e plin... De fapt, daca se alimenteaza intr-un moment nefavorabil, miezul se satureaza si are nevoie de timp pentru a-si reface simetria ciclului. Rezistorul doar limiteaza valoarea acelui curent scurtand si timpul (saturatie miez mai mica). Daca o semialternanta lipseste, este necesara refacerea timpului de sofstart. Adica exceptand momentul trecerii prin zero a alternantei, oricat de scurt lipseste tensiunea, sofstartul trebuie refacut pentru a da timp reaparitiei ciclului histerezis simetric. Asta trebuie sa faca softstartul pe traf. Asta nu face solutia verde, care ofera acel timp numai la inceputul alimentarii, dar la o disparitie a tensiunii de 8ms (de exemplu) nu reface sofstartul.
  12. Bineinteles ca nu prea exista rezistor 0,25W care sa admita minim 350V la borne, dar cine sa tina cont de asta? (nu-i vorba de putere disipata, ci de tensiunea de izolatie intre capete, conform pdf-urilor) Toate componentele au rolul lor, nu au fost puse aiurea. 2k2 + dioda au un rol extrem de important. Daca o schema atat de slaba (verde) intra in discutie, probabil nu prezinta interes alte atribute esentiale.
  13. Nu conteaza producatorul, probabil nici mie nu-mi parvin diluantii de la aceiasi producatori an de an, depinde de cine castiga contractele la licitatii (este problema serviciului de achizitii, nu m-a interesat miciodata). Sunt in concediu si nu pot confirma rapid un producator de diluant nitro (am cativa litri in atelier, dar nu am aprofundat ethichetele de pe sticle), dar la magazine tehnice exista acest diluant si sub numele "diluant nitro" este recunoscut de orice vanzator.
  14. Am citit sau vazut (nu mai stiu) un material despre studiul teoretic si practic asupra curentilor initiali la cuplarea unui traf si la momentul aparitiei unui scurtcircuit. Studiul demonstra posibilitatea aparitiei unor curenti de magnetizare extremi la cele doua momente, curenti care se amortizau in timp pana la valoarea lor normala. Am ramas cu ideea (corecta cred) ca disparitia acestor curenti extremi are loc daca cuplarea se face pe varf de alternanta iar scurtul apare la momentul zero. Scurtul nu poate fi controlat, dar cuplarea ar putea fi controlata cu triac. care ar trebui sa reziste si la un scurt in secundar pana la decuplarea sigurantelor. Softstartul cu releu si rezistenta e folositor pentru incarcarea filtrajelor din secundar. O combinatie de cele doua ar fi ideala. Nu stiu insa cat de justificata.
  15. Calculele par corecte, fac doua mentiuni: Stii cum ar zice Leco: teoria ca teoria, practica te omoara. Eu as zice ca si inversa e valabila, dar in cazurile astea prefer sa masor inductanta si sa confectionez intrefierul pe baza a ceea ce arata L-metrul. O verificare rapida: -inductanta 1,44mH -varf curent 0,51A -frecventa 132kHz, mod discontinuu Energie inmagazinata la un impuls: E=L?I?/2=0,187mJ. Putere livrata P=E?f=24,7W. Se potriveste.
  16. Nu-i nici un atac la persoana, poate o mica aluzie la audienta mai veche a lui donpetru. ?Ma faceati in toate felurile, ca sunt greu de cap, etc...? Dragul meu, asta-i contrazisa de fapte, eu am incercat sa-ti explic ceva, nu sa te jignesc. Reciteste-ma daca e necesar. Mi-am dat seama ca nu ai inteles, dar eroarea lui gsbac a facut ca el (omul care iti explicase) sa nu-si dea seama ca ai ramas cu o informatie gresita. Si cred ca nu ar fi corect, asta-i o situatie de exceptie. Din cate postari am citit eu, gsbac sacrifica mult timp pentru altii incercand a lumina ceva (fac abstractie de faptul ca nu a vrut sa-mi explice limitarea cu diode din alt topic). Eu pentru tine (si altii) am postat, gsbac nu are nevoie. Ai dreptate, nu mi-a placut 65, dar poate ca e mai bine asa. Si cred ca e mai bine sa intrebi ce nu stii, indiferent ce comportamente provoci, numai astfel exista sansa sa ramai cu o informatie utila. Nu stiu ce experiente ai avut in trecut, dar cel putin in topicul asta nu se justifica defensiva ta agresiva.
  17. Chiar daca imi place sa postez pentru a epata, pentru a impresiona audienta, n-as fi facut-o daca nu m-ar fi distrat initial asta: iar mai apoi asta: Exista condensatoare bipolare, cu riplul de curent admis aferent, nu stiu de ce apar acolo doi electrolitici antiparalel. Din experienta pot spune ca un electrolitic de 63V cu 24V invers, se va incalzi pana la topirea plasticului iar in final va exploda. Acolo nu se poate depasi 1.5V componenta continua, din cauza diodelor. Iar 1,5V ar putea fi suportabil, habar n-am, pdf-urile nu specifica tensiunea inversa maxim admisa. Dar am precizat problema pentru ca exista atractia polimerilor care suporta riplu foarte mare, dar sunt de tensiune mica, iar pentru ei 1,5V invers ar putea insemna ceva esential. Bipolarele sunt raspunsul potrivit acolo, cu ele se poate mari chiar numarul de diode pentru a putea prelua o componenta continua mai mare (valoarea posibila a componentei in retea este o problema care ma depaseste).
  18. Chestia cu rezonanta e pe bune? Condurile din schema mentionata insumeaza 2000u, primarul e de 20H. Zice ala ceva de rezonanta, dar tocmai ca nu se bazeaza pe asta, ci verifica sa nu existe cumva? Se bazeaza pe faptul ca acea componenta continua nu depaseste tensiunea a doua diode inseriate si va fi preluata de cond, asemeni iesirii unui amplificator cu tensiune de alimentare unica. Valoarea condurilor trebuie dimensionata conform sarcinii. Daca componenta continua exista, unul din conduri o preia ca tensiune inversa, ar fi bine sa o suporte.
  19. Panta/rampa abrupta de comanda in poarta este avantajoasa dar nu chiar atat de critica, uneori poate fi sacrificata. Este foarte posibila explicatia ta privind mecanismul de distrugere a mos-urilor. Bobinarea trafului cu scapari poate fi si ea o cauza a protectiei suplimentare. Crezi ca poti face niste descrieri la activarea protectiei? Cum reactioneaza la supracurent? Dar la scurt? Cam care sunt timpii? Cum reactioneaza restartul? Daca protectia e eficienta, e probabil cea mai simpla solutie constructiva acceptabila, poate inlocui cu brio 2153 si nu numai.
  20. De multi ani folosesc aceeasi metoda de realizare. Cablajul obtinut il ung cu sacaz in diluant nitro (am si spray) cu consistenta cam ca a uleiului, in strat subtire cu pensula. Uscat. Cositorit cu tresa absorbanta prinsa (cu sarma) in varful letconului. Acelasi cositor ca pentru lipiturile ulterioare. Curatare cu diluant nitro. Refacere gauri daca este necesar. Rigidizarea componentelor pe cablaj prin indoirea terminalelor peste traseu (3-5mm). Sacaz + diluant nitro. Cositorirea tuturor terminalelor. Curatare cu nitro. Spray plastik70. Cand ma grabesc, usuc sacazul cu aer cald. Tresa absorbanta poate realiza un strat incredibil de subtire de cositor peste traseu. O indoi in patru si o leg peste varful letconului cu conductor pentru bobinaj (CuEm) romanesc (are emailul foarte rezistent). Uneori sacazul depus in gauri nu se dizolva rapid in diluant. Daca ma grabesc, nu stau dupa el, refac gaura (ac seringa sau burghiu). Terminalele indoite nu sunt doar pentru rigidizare. Este extrem de improbabila ratarea unei astfel de lipituri, lungimea lipita e mult mai mare. Rezista mai bine si ulterior. Terminalele lungi pot fi folosite pentru suplimentarea traseului la curenti mari. Execut numai solutii proiectate integral de mine, numai in interes profesional, unice sau serie mica, nu m-a interesat niciodata estetica (solder mask, etc), fiabilitatea in timp este vitala pentru mine, astfel realizat cablajul, nu permite inlocuirea componentelor cu usurinta. Am mers mereu pe totul sau nimic. Cositorirea tuturor terminalelor (pe rand, nu toate odata, dar in aceeasi operatiune) duce la rapiditate. Montarea + lipirea a cate unei componente e lenta si enervanta. Eventual posibila pentru teste treptate la prototipuri sau solutii unice. Lucrez cu tensiuni destul de ridicate, plastik70 are dielectric foarte bun, 80kV/mm strapungere. Exista lacuri izolatoare dedicate care nu ajung nici la jumatatea lui. Sacazul e departe. Am vazut si ceva pe baza siliconica cu strapungerea la 90kV/mm cu aplicatii militare, dar dificil de procurat insa probabil cel mai bun izolator aplicabil. Pentru cei interesati de izolatii bune si nerigide, plastik 70 e foarte bun. Super plastik70 e un pic mai scump n-am observat diferente, probabil exista totusi. Pelicula intarita se dizolva extrem de usor in diluant nitro (poate si alti diluanti). Un strat uzual se intareste in 10-15 min. E bun si la trafuri smps, toroide mici, lipiri lente nepretentioase, lacuiri estetice, etc. Se vinde si la miv cu 27 lei / 200ml spray. Am cumparat din curiozitate pentru comparatie cu cel de la tme, nu am gasit nici o diferenta. La tensiuni mari trebuie cunoscute foarte precis proprietatile electrice ale lacului folosit, nu merita riscul. Ca sfat: nu folositi ce nu cunoasteti, oricat de ok pare.
  21. M-am uitat in fuga in pdf 2161 si nu am inteles mare lucru. Dar am vazut ca ai 3-400mA disponibili pe iesiri. Consider ca e prea putin, mai ales daca softstartul inseamna frecventa mare descrescatoare. Nu stiu de ce ai ales tranzistoare de putere, 2161 nu e conceput pentru asta, dar pe comanda lor se pot intercala niste driveri mai potenti. Daca nu exista coincidente in conductie (nu cred), daca nu ai defecte ascunse (condensatori, scurt intre spire, etc), numai varfurile de curent determinate in secundar sau forma de unda incorecta a comenzii pot distruge tranzistoarele. Ca sa excluzi forma de unda ar trebui sa fortezi integratul sa lucreze la frecventa mare (tensiune pin 4) si sa vizualizezi comanda cu osc, eventual sa pui niste poze, daca te indoiesti de interpretarea lor. Sigur ca poti pune un bec direct pe secundar. Dar ce te faci daca merge? Sau ce te faci daca nu merge? Filamentul rece prezinta rezistenta ohmica foarte mica, tot la varfuri de curent ajungi daca numarul de becuri e suficient pentru puterea vizata. Eventual o capacitate mai mare in pin4? O sarcina rezistiva constanta (nu bec) maxima nu ar strica ca si test, direct pe traf, apoi dupa redresare si fara filtraj, dar numai daca forma comenzii e ok. Eu niciodata n-am incercat o sursa fara sa vizualizez comanda in cel mai defavorabil caz. Inductantele din secundar nu pot face nimic ca si varfuri de tensiune in primar daca folosesti mos sau igbt cu dioda antiparalel. Mos-ul are din constructie acea dioda, tine de fabricarea lui, unii producatori chiar o realizeaza intentionat mai performanta, adica tensiunea la iesirea semipuntii nu poate depasi V+ si nu poate cobora sub V-. Chiar dimpotriva, la curenti suficient de mari, autoinductia inductantelor determina aparitia unui scurt pe secundar la Toff, scurt care face ca acel curent de magnetizare din traf sa inghete valoric si se estompeaza oscilatiile inerente datorita capacitatilor implicate. Adica deadtime-ul se impune mai clar ca vizualizare.
  22. Cel mai probabil este energia necesara inmagazinata in 4000u/42V. Ar fi recomandabil un softstart, un simplu releu cu bobina la iesire care sa sunteze o rezistenta (47 ohmi?) inseriata pe alimentare dupa filtraj sau chiar pe traf in punctul ?rece? (conduri 1u). Nu cunosc 2161, dar poate poti influenta cumva tensiunea in pin3-4 pentru un start mai lin. La varfuri de curent mai mari, rezistentele in sursa mos (exclus bobinate) determina caderi de tensiune cara fura din tensiunea de comanda si ce ramane pentru poarta-sursa poate fi inadecvat pentru deschidere ferma, respectiv putere instantanee mare ce poate distruge mos-ul chiar daca nu se simte termic pe capsula lui (nu apuca sa radieze caldura). Nu stiu ce tensiune de alimentare ai la driver, dar sunt sigur ca primele impulsuri pornesc cu alimentare minima conform uvlo din pdf. Tot asemenea rezistente (dar nu numai) pot determina cresterea inductantelor parazite la conductia low, inductante care pot duce la varfuri negative mari in pin6. Este recomandabil un rezistor 10-22 ohmi inseriat cu D7. Uzual, cele mai mari puteri disipate se regasesc pe redresare, adica acolo ar fi nevoie de radiatoare mai mari.
  23. http://www.tme.eu/ro/details/amsr2-7805-nz/convertoare-dcdc/aimtec/
  24. Am aruncat o privire, am vazut ca a postat flomar si ma uit sa vad ce mai zice omul dar dau de pe pagina anterioara sa ma pun la curent si...: Oameni buni, fiti foarte atenti si selectivi cu informatiile culese de pe net, acesta e un exemplu foarte concludent.
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.