Sari la conținut

addy

Members
  • Număr conținut

    44
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    1

Orice postat de addy

  1. de asemenea cred ca voi inversa functionarea sectiunii B; aplic semnalul instantaneu la intrarea neinversoare si cel memorat la intrarea inversoare, si inversez logicile; imi vine cam peste mana cum e acum.
  2. Iesirea acestui circuit controleaza functionarea unei surse PWM de tip flyback (de mica putere, e doar pentru teste) care primeste la intrare curent de la panouri si la iesire debiteaza direct spre baterii. Primul operational functioneaza ca detector de varf; semnalul de la multiplicator este memorat de condensatorul C1. Acelasi semnal de la multiplicator este aplicat dupa o usoara ridicare de potential (cu caderea de tensiune de pe rezistorul R3, al care capat este tras in sus cu un curent foarte mic catre plusul sursei de alimentare) pe un comparator spre a fi comparat cu semnalul memorat pe C1. Cata vreme potentialul de pe pinul 6 (inversor) al comparatorului este mai mare decat semnalul memorat inseamna ca puterea este in crestere, si deci ne aflam pe zona in care nu trebuie sa intervenim asupra sursei; ca atare, optocuplorul trebuie sa fie inactiv (la activare, acesta inhiba sursa flyback). Deci optocuplorul a fost pus "spre masa". Cata vreme semnalul pe pinul (-) este deasupra celui de pe pinul (+), iesirea va fi logic 0 si deci va mentine optocuplorul inactiv si sursa flyback la maximum. Cand puterea debitata de panou scade din cauza consumului exagerat (energia disponibila este stocata si intr-un condensator electrolitic mic pe intrarea sursei, dar in principuiu consumul mare face ca tensiunea panoului/condensatorului sa scada, si implicit va scadea si puterea), tensiunea pe pinul 5 ramane memorata de C1 in schimb tensiunea pe pinul 6 scade; in consecinta iesirea 7 salta in logic 1 si activeaza optocuplorul, ceea ce face ca sursa flyback sa fie inhibata si sa livreze din ce in ce mai putina putere. (Deocamdata aceasta se petrece cam brusc si cu zgomot, fasait - trebuie sa lucrez in directia aceasta, sa o fac sa reactioneze mai lin, dar trebuie ca constantele de timp ale sursei si cele formate de C1 cu elementele aferente, inclusiv C2, R5 sa lucreze in sincronism) . Curentul absorbit de la panou scade si tensiunea acestuia creste, ceea ce eventual duce la un nou ciclu de crestere a puterii dar abia dupa ce R5 incarca pe C2, ceea ce activeaza Q1 si implicit descarca C1. In practica am reusit sa obtin un randament foarte bun de utilizare a energiei, mai bun decat al unui MPPT consacrat, dar ramane problema fasaitului, a instabilitatii date de lipsa unui design precis. A fost facut mai mult empiric, dar cred ca se merita sa-l recalculez mai amanuntit... si sa il probez cateva zile
  3. Intre timp am incercat si doua circuite "perturba si observa" pe principii diferite dar nici unul nu a functionat prea bine; cu ocazia asta am observat si limitarile logaritmorului, si l-am ajustat (pe ultima varianta incercata, care a functionat mai acceptabil) pentru a calcula punctul de maxim cat mai corect la curenti relativ mici (10-300mA) si tensiuni in jur de 50-60V (cam asta e intervalul pe care il am disponibil in prezent la panourile mele meu fotovoltaice, deci o putere foarte mica) Cel de-al doilea circuit este asa:
  4. Ma tot gandesc ca neliniaritatea va face ca punctul pe curba MPPT sa nu fie ales perfect, dar nu am cum sa vad pana nu voi face efectiv sa functioneze acest proiect, integral. In afara de partea de putere, pentru care voi folosi unul din chopperele pe care le am gata facute pe sub masa de lucru (am destule).
  5. Well, cu excelul nu m-am descurcat; in schimb dracaria functioneaza binii-sor; am modificat si rezistorul R9, l-am pus de 33k ptr ca blocul U2 avea amplificare mult prea mare. Acum pare sa se comporte okey in intervalul de interes (20mA-10A si 10-100V; asta e o versiune de test concept, asa ca nu intentionez sa extind curentii si tensiunile, deocamdata) Schema logaritmor, in acest moment: Okey inseamna nu perfect, adica exista o neliniaritate, in special in partea de jos, adica la curenti mici si respectiv tensiuni mici; am insa senzatia ca ea nu va afecta functionalitatea.... sa fie wishful thinking? Ma bazez pe faptul ca blocul "perturba si observa" va face treaba in pofida neliniaritatii multiplicatorului, plus ca aceasta e mai pronuntata la curenti foarte mici, 20-50mA, unde puterea e de 3-10W, deci o pierdere ar putea fi de 1-3W...adica nu mare lucru. Dar in fine, vom trai si vom vedea... Oricum, una peste alta, ma apuc sa fac acest bloc "perturba si observa". Va tin la curent...
  6. Si cum bineinteles ca n-am mai avut rabdare pana maine, "artificiul" a fost aplicat. e vorba de ...o dioda zener in locul rezistorului R3. Desigur, asta va reprezenta poate o problema la curenti mari, dar deocamdata, in sfasit, functioneaza! Am pus operationalul inapoi, deoarece acum da, ar fi lucrat corespunzator Rezultatele pe dioda D1: Curent prin shunt / Tensiune D1 0mA - 398mV 10mA - 401,5mV 27mA - 405mV 50mA - 410mV 75mA - 414mV 190mA - 429mV 0,56A - 460mV 1A - 480mV 2A-509mV 2,5A - 518mV 2,66A - 521mV 5,66A - 548mV; ahm cred ca nu reprezinta o problema, totusi. 548mV cadere, inseamna ca nu e un curent colosal prin dioda :D Mi se pare destul de monoton, desi usor neliniar (sau sa zic nelogaritmic? imperfect logaritmic, mai degraba). Dar am senzatia ca va fi deeesstuuul de biiiineeee pentru ce imi trebuie mie (perturba si observa). O sa incerc sa trasez un grafic in excel, asa, de curiozitate.. sa vad. Daca reusesc il pun si aici.
  7. Multumesc domnule Sabac. Intr-adevar, exista multiplicatoare, m-am mai uitat si eu putin pe ele inainte de a ma apuca de "chestia" asta. Poate ca, daca nu voi reusi reinventarea rotii (ceea ce mie imi place in mod deosebit sa fac :D ) o sa recurg la un integrat specializat din familia asta... sau poate ca voi face treaba pur si simplu cu un ATTINY (dar asta implica sa ma apuc sa studiez implementare digitala, programare specifica pt el, etc... si nu prea mi-e usor acu la batranete, cu toate ca am facut programare mai demult) Intre timp mi-am dat seama si de ce nu functioneaza corect schema prezentata de mine mai sus. Tensiunea de iesire ar trebui sa fie prea mica pentru a functiona, cu operational. Probabil ar functiona daca l-as alimenta diferential. Cu comparator functioneaza si nu prea, din aceeasi cauza, dar comparatorul are avantajul simplitatii iesirii fata de operationale, ceea ce ii permite sa "scoata" ceva chiar si in aceste conditii; insa nu ce ar trebui, desigur. Azi am mai stat putin de el inainte sa-mi dau seama de asta, dar nu prea am avut timp, mai am si alte lucruri de facut... Insa tot raul spre bine, deoarece mi-am dat seama de.. ceea ce am scris mai sus. Maine incerc niste artificii, poate-l conving sa lucreze :D
  8. Sunt oscilatii si fara condensator pe dioda, asta e problema (deocamdata). Trebuie sa le amortizez. Mananc ceva si apoi ma bag iar la lucru.
  9. Hm. Era bine. Dar tot nu functiona corespunzator primul logaritmor. Am testat din nou tensiunile pe dioda D1 la diversi curenti prin sunt si obtineam o curba ciudata, nu o dreapta (monoton crescatoare) 10mA - 186mV 33mA - 195mV 100mA - 162mV 330mA - 230mV Apoi am pus un condensator pe dioda si acum obtin aproximativ o dreapta, dar cu pretul unei oscilatii zdravene pe iesirea orimului operational. Tot nu e bine, trebuie sa vad ce se mai poate face.
  10. Waaatf! Noaptea e un sfetnic bun Tocmai m-am trezit. "De ce naiba nu merge?" La naiba!. Sensul curentului prin sunt! Trebuie invers. Pe pinul (-) am amplifului trebuie sa se formeze o masa virtuala, asta inseamna ca nu pot obtine un (+) pe iesire dintr-un (+) pe intrarea inversoare, Ce eroare stupida!
  11. Nuuuuu, ca ar avea pierdere mare de putere si nu vreau. Enorma. Circuitul trebuie sa functioneze (intr-un final) corect de la curenti de 20-30mA in sus pana spre 30-50A Pot sa-l fac pana la urma pe tranzistoare discrete, nu e prima data cand fac chestii de-astea cand nu sunt multumit de integrate :D Am pus LM393, acum functioneaza; am schimbat si dioda, trebuie sa caut o dioda care sa aiba o caracteristica mai "spre 0,5V" deoarece cea care a fost prima dadea cca 0,3 si asta de acum da 0,2V la curenti de cca 50mA prin sunt. S-ar putea sa fiu insa multumit la final si cu aceste tensiuni. Pare sa functioneze intr-adevar logaritmic (desigur, asta era si de asteptat.)
  12. Am pu circuitul pe masa din laborator, l-am alimentat si am incercat functionarea logaritmorului de curent. Surpriza neplacuta. Nu simte absolut nimic sub cca 0,4A. Peste acest curent pare a se comporta normal (dar n-am insistat, suparat fiind pe nefunctionare.). Integratul folosit este un 258. Ar fi trebuit sa functioneze cu intrarile "la masa", conform datashetului. Cred ca o sa-l schimb cu un 393 si revin. (da, am rezistoare prevazute ca sarcina pentru 393, nu le-am montat insa, crezand ca cu operationalul o sa functioneze).
  13. Multumesc mult pentru interventie. Altfel ramanea dioda aia asa si cine stie cat ma chinuiam cu circuitul care nu ar fi functionat corespunzator. Dioda D1 m-am gandit ca nu e nevoie sa fie termocompensata din doua motive: variatia ei de tensiune directa va fi simultana cu a diodei D2. semnalul obtinut la iesirea multiplicatorului va avea variatie de tracking pe termen scurt, indiferent ca exista variatie termic pe termen lung. temperatura zonei in care vor lucra va fi cvasiconstanta, 23 de grade +1 1 grd, ptr ca vor fi indoor in cel mai rau caz as putea sa pun controllerul de putere in carcasa separata, daca e cazul (adica daca circuitul acesta nu functioneaza corespunzator la variatii de temperatura). Poate ca ar fi mai bine desigur sa gasesc o cale pt termocompensare, dar nu stiu cum... Pentru a genera un vector de lucru, mecanismul "perturba si observa" va perturba factorul de umplere al blocului de putere; voi prelua semnalul la iesirea acestui multiplicator si il voi "memora" pe un condensator printr-un rezistor; adica un integrator.; o intrare a unui comparator va vedea semnalul multiplicatorului direct, cealalta intrare va vedea condensatorul. Astfel obtin o iesire 0 sau 1 in functie de scaderea sau cresterea puterii...
  14. Oooops. Cred ca mi-a scapat, ia sa ma uit in simulatorul unde am tot chinuit circuitul zilele trecute... corect. Fir-ar sa fie, o sa carpacesc acush pozitia... Mi s-a parut mie ca nu prea mergea corespunzator, pe ultimele raze de lumina.
  15. Salut. Nu tracking imi trebuie, ci MPPT. Este subiect deja aici, sigur ca l-am gasit, inainte de a posta, dar este pe baza de logica iar eu as vrea sa implementez altceva. Revenind, ceea ce urmeaza sa fac maine este sa urmaresc daca semnalul de la iesire creste liniar cu logaritmul tensiunii respectiv curentului produse de panourile de test pe care le-am pus in spatele blocului. Ideal ar trebui sa obtin la iesirea lui U1, de fapt mai precis pe dioda D1 o tensiune de genul: la 10mA prin shuntul R1, sa zicem 500mV la 100mA 550mV la 1A 600mV la 10A 650mV Desigur, cifrele ar putea fi altele, ideala ar fi insa monotonia acestei distributii. Adica o crestere de tensiune liniar proportionala cu logaritmul curentului prin panouri. Apoi, la dioda D2 am de asemenea o crestere monotona a tensiunii pe dioda proportionala cu logaritmul tensiunii aplicate, ma rog cu o mica eroare, deoarece dioda nu are catodul conectat la un "minus 0,6V", dar rezultatul final e suficient de precis, cred, pentru ce vreau aici. Deoarece in curba MPP, ceea ce cpnteaza este ca produsul celor doua valori, deci suma logaritmilor corespunzatori, sa fie maxima; pe curba MPP intervalul este destul de larg si asta permite erori minore, si sper ca pierderea corespunzatoare de putere sa fie infima, sau eventual multiplicarea sa fie compensabila din R7. De fapt cred ca voi demonta putin circuitul de pe pozitie si-l voi pune pe masa de lucru sa verific ceea ce tocmai am scris mai sus...
  16. O slabiciune ii gasesc, totusi. U2 amplifica in tensiune tot ce e diferit fata de referinta cu D3; s-ar putea ca rezultatul sa fie amplificat prea tare. As fi putut sa folosesc circuitul U2 ca amplificator inversor, si sa amplific astfel curentii care trec prin R6 si R7, folosind astfel intrarea inversoare a lui U2 ca masa virtuala... dar n-as mai avut compensarea cu temperatura pe care o face D3... sau as fi putut s-o fac cumva?
  17. Salutare dragii mei. De multa vreme am in plan un MPPT analogic, deoarece la PIC-uri, arduino etc nu ma pricep, n-am lucrat cu ele, in schimb am ceva experienta atat cu sursele in comutatie cat si cu electronica analogica in general. Am cautat ceva documentatie si nu prea am gasit, in schimb undeva mi-a atras atentia o idee trasnet: logaritmul tensiunii + logaritmul curentului = ceea ce imi trebuie mie. Cum in vara asta ma apuc de constructia casei, mai am putin si trebuie sa trec pe fotovoltaice. Ieri am facut intr-un final o schema mica-mititica de multiplicator analogic folosind principiul de mai sus. Azi am facut obiectul pe un cablajutz mic-dragalas si se pare ca functioneaza okay, dar s-a facut cam seara si n-am mai prins mare lucru (adica lumina pe fotovoltaice). Prevad totusi ca va trebui doar sa umblu la rezistoarele sumatorului, R6 si R7, pentru a gasi optimul multiplicarii intre tensiune si curent, si la rezistorul R9 care dicteaza amplificarea rezultatului . Am in minte cam tot ce trebuie, inclusiv partea de putere, dar sunt si destule puncte neclare inca (de exemplu circuitul "perturba si observa", pe care am incercat sa-l simulez cu un simulator cam slabutz si nu prea vrea sa mearga), pe care sper sa le rezolv pe masura ce ajung la ele, poate si cu ajutorul celor mai avansati de pe acest forum, daca sunt draguti. Daca vedeti neajunsuri, please.... be my guests.
  18. Am vazut schemele in paginile trecute, am citit tot topicul. Si zici ca nu prea exista diferente mari intre celule la lifepo4? ai putea estima cat la mie la fiecare ciclu, worst case? Despre acumulatori s-a discutat foarte mult aici
  19. eh, nu-i nevoie de "privat" pentru asta Bateriile pe LiFePO4 nu sunt chiar ieftine, dar au si avantaje. Eu le prefer deoarece in anumite conditii si din punctul meu de vedere sunt mai avantajoase decat plumbul: Cele mai ieftine baterii cu plumb gasite de mine au un pret calculat pe kWh trecut prin baterii de cca 0,55lei cu tot cu tva. e vorba de baterii bune, placi tubulare, semitractiune de la TAB, vandute de Caranda, de 100Ah. Bateriile LiFePO4 au in schimb cca 1,35 lei/kWh, deci sunt mult mai scumpe. Totusi: Daca mergi pe baterii cu plumb, trebuie sa cumperi o capacitate de cel putin 4-6 ori mai mare decat capacitatea utilizabila, preferabil chiar de 10 ori. Deci, admitand ca iti trebuiesc 2kWh pe zi, trebuie sa cumperi minim 10kWh. 10kWh de baterii cu plumb au un consum destul de mare de energie propriu, datorita autodescarcarii, care la plumb e mult mai mare decat la litiu, plumbul are autodescarcare cam de 5% pe luna daca sunt noi, si creste in timp la cca 10%; sa facem niste calcule si vedem ca la ..8% pe luna inseamna 260Wh/zi Randamentul energetic incarcare descarcare la plumb e in medie de 70-80%, dar asta in zona de bulk. In zona de topping, se degaja gaze si caldura si randamentul scade sub 40-50%. Randamentul la energetic incarcare descarcare la LiFePO4 este de 88%; Acumulatorii pe plumb prefera sa stea incarcati, deci e bine sa le faci topping macar cateva ore pe zi, altfel se sulfateaza. Deci panourile trebuie supradimensionate cu 50% ca bateriile sa aiba timp sa se incarce pana pe la 3 dupa-amiaza si sa stea si in topping macar doua-trei ore in fiecare seara, inainte de a incepe sa consumi din ei. In schimb: LiFePO4 au autodescarcarea de cca 15-20% pe an sau mai putin. Cum LiFePO4 nu au nevoie sa fie descarcate "doar la suprafata" ca plumbul, nu trebuiesc cumparati 10kWh pentru 2kWh utili, ci 2kWh. Hai 2,5, dar eu de exemplu ma voi multumi cu fix 2kwh. La 2kWh si o autodescarcare de ...sa zicem 17% pe an, avem o pierdere de ...1Wh pe zi !!! Deci nu trebuie supradimensionare la panouri LiFePO4 nu-l deranjeaza sa stea incarcat sub 100%, ba chiar ii place!. Idealul ptr LiFePO4 ar fi o exploatare intre 10-20% si 80-90%, dar nu-l deranjeaza prea tare sa fie incarcat la 100% sau descarcat la zero. Adica nu se distruge, ca plumbul, daca ajunge la "zero", si nici nu se streseaza prea tare daca din cand in cand urca la 100%. Oricum, ideea de aici ar fi ca: daca la Plumb nu ai soare vreo cateva zile iarna, trebuie sa pornesti generatorul cateva ore bune o data la cca 3-4 zile si sa consumi o multime de benzina ca sa-l incarci si sa-i faci si topping, macar o data la 3 zile. Am calculat pentru clima Romaniei si o estimare destul de conservativa mi-a dat ca pentru Plumb pretul real de exploatare creste din aceasta cauza de la 0,55lei/kWh la cca 1,2 lei/kWh... pe durat efectiva de viata de 15 ani pentru un studiu de caz relativ standard . Admitand ca in perioada de iarna "grea" poti renunta la frigiderul clasic si te poti limita cu consumul la 1kwh/zi sau mai putin, nu-ti mai trebuiesc de fapt decat 1kWh pe baterii pe LiFePO4, sau hai sa zicem 2kWh, pentru ca sa le exploatezi in medie intre 20 si 80%, si poti pune panouri solare pentru a produce 1kWh pe zi de iarna noroasa fara pic de soare, adica cca 12 panouri de 250W (eu voi pune de fapt 6 sau 8 panouri si voi avea 2kWh storage). Practic, in fiecare zi iti produci energia strict pentru seara si noaptea urmatoare. Nu dimensionezi stocarea pentru o saptamana doua inainte, cum se face pe vremuri cand pretul panourilor era prohibitiv. Baterii Lifepo4 eu am luat de la www.ev-power.eu Aici Comparatie preturi baterii v004.rar un fisier cu preturile a multe baterii gasite / mentionate de mine si de cativa baieti de pe Softpedia, de pe topicul Acumulatori... Pe pagina 2 sunt si baterii de la ev-power comparate cu baterii similare de pe un alt site extern; unele sunt mai ieftine la aia, altel la ailaltii..
  20. hm. Admitand ca exista un dezechilibru energetic de cca 2 la mie pe cca 1000 de cicli si 5 la mie pe inca 1000 de cicli, sa calculam rentabilitatea unui convertor DC-DC (3V/60V): sa consideram acumulatori 20Ah 3,6V*20Ah=72Wh (2/1000) * 72Wh * 1000 cicli = 144Wh (5/1000) * 72Wh * 1000 cicli = 360Wh total 504 wh, care costa sa zicem 0,5 lei cum pretul suplimentar pe componentele unui chopper depaseste cu mult 0,5 lei, rezulta ca nu se merita un chopper ridicator pentru a recupera energia pierduta... e mai eficient s-o dump-am intr-un rezistor.... Admitand chiar acumulatori de 200Ah, energia pierduta ar fi de 10 ori mai mare dar si pretul componentelor ar fi mai mare datorita necesitatii unei capabilitati foarte mari in curent, deci tot nu s-ar merita.. Acum sa ma gandesc daca se merita cu egalizoare semipunte versus rezistive....
  21. Astea le "am" deja, si sunt ieftine ca braga... 34063 functioneaza binemersi, si exista MOS-uri tip IRLML si inrudite care au threshold-ul la 1,8V si sunt deschise complet pe la 2,75V; singurul lucru care ma deranjeaza e ca nu pot sa "economisesc" transformatorashele; fiecare modul are nevoie de cate unul, si stii ca vorbisem noi de o idee, sa folosim un traf cu 16 primare; din pacate /sau din fericire/ mi-a picat fisa ca n-ar functiona, dintr-un motiv foarte simplu, dar deh, nu vine intodeauna si ideea si obiectiile.... pur si simplu, miezul flyback s-ar "incarca" ok daca ar intra un singur circuit in functiune, dar de la al doilea...n-ar mai fi asa de ok. Pana la urma, am inteles ca n-ar fi asa de mare dezechilibrul. Ar putea cineva de aici sa-mi dea niste cifre? Adica, "cat la mie" ar fi in general dezechilibrul intre acumulatori? sa zicem in prima mie de cicli....
  22. Bobineaza cu shufa, facuta din x fire de sarma de y mm diametru. pentru 40kHz, y e bine sa fie de maxim 0,4mm x depinde atat de curentul de varf cat si de curentul mediu prin bobinaj empiric, eu as lua o densitate de curent de max 2A/mmp pentru curentul average, si de maxim 7-10A/mmp pentru cel de varf tot empiric, deoarece eu bobinez cu sarma de 0,2mm, caci am multa, folosesc in general 4-6 fire pe amper mediu si 1 fire pe amper de varf
  23. Uite aici o imagine a unei simulari functionale a circuitului care face sensing-ul de spratensiune si de subtensiune: Simularea: exista un program la aceasa adresa; e f simplu de folosit, dar trebuie sa ai java pe computer... fisierul de importat este acesta: BMS 3V6 v012.txt Simularea poate rula si din browser (firefox de exemplu) la adresa aceasta ai in meniu: File/Import from Local File Detalii: Q1 este sensing-ul de supratensiune, el opreste incarcarea cand tensiunea creste peste 3,63V Q2 este sensing-ul de subtensiune, pragul este la cca 2,65V Oprirea incarcarii trebuie sa fie lenta, deci nu i-am bagat histerezis la supratensiune In schimb, la subtensiune oprirea sarcinii trebuie sa fie brutala, deci are histerezis Partea de desen din stanga liniei verticale reprezinta circuitele care se pun pe fiecare celula de acumulator Tranzistoarele Q1 si Q2 sunt tranzistoare de tensiune inalta, nu de 30V, ci de mai mult de 65V, preferabil ceva in genul MPSA42 pentru NPN, si ceva echivalent pt PNP; nici o grija, sunt f ieftine.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.