Jump to content

Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 07/09/2019 in Articol Comments

  1. 1 point
    O alta fantezie pentru legarea unui LED la retea, se poate vedea la adresa web - http://electrodb.ro/cum-poti-lega-un-led-la-220v/#comments Schema recomandata acolo a fost proiectata in ideia ca un condensator inseriat in circuit, si o dioda redresoare (1N4007) pot realiza un redresor, astfel incat (dupa unele opinii) pulsatia sa fie redusa, si astfel sa se reduca si fluctuatia luminoasa a LED-ului alimentat in acest fel. Condensatorul ar urma sa aiba in conceptia proiectantului doua functii. Prima functie ar fi cea de reactanta (in nici un caz rezistenta dupa cum este definita de autor) pentru reducerea curentului prin circuit, la valoarea necesara. A doua functie ar urma sa fie aceea de rezervor de energie pentru redresarea asigurata de dioda 1N4007. In realitate rezistenta in conductie directa a diodei redresoare fiind mica, factorul de timp al circuitului condensator - dioda redresoare este mic, si ca atare condensatorul se va descarca foarte rapid prin dioda, si in acest mod nu mai ajunge sa realizeze functia de filtrare pentru realizarea unei tensiuni continue. Ca atare tensiunea va avea in continuare o variatie bipolara, alternanta, desi componenta continua va fi mai mare, prin evolutia impulsului in cea mai mare parte deasupra axei. Dioda ar trebui sa aiba de asemenea doua functii. Si anume sa reduca tensiunea, prin conductie directa in contratimp cu LED-ul, si sa asigure o redresare a curentului prin circuit. In atasament, am simulat schema recomandata de autorul acelui articol, in circuitul din partea stanga. Se poate constata din citirea indicatiei wattmetrului XWM1, ca schema trage din reteaua de curent alternativ, aproape 0,6 W, putere activa. Am eliminat ambele rezistente si dioda redresoare 1N4007, si se poate vedea in circuitul simulat in partea dreapta, ca reteaua nu mai furnizeaza decat puterea activa trasa de LED, de aproximativ 0.037 W, adica de aproape 16 ori mai putin. In cazul unui alimentator in comutatie, diferenta de aproape 550 mW, conteaza enorm asupra bunei functionari si a randamentului acestuia. In plus, se poate remarca din forma semnalului la bornele LED-ului, ca pulsatia in primul caz este mai accentuata, pe LED existand o tensiune varf la varf de 7.4 V, fata de cei aproximativ 5.2 V in al doilea caz. Curentii prin circuit in cele doua cazuri sunt comparabili, asa dupa cum se vede. Asadar LED-ul se va aprinde in ambele cazuri, aproximativ la aceeasi intensitate luminoasa. Dupa cum se poate vedea (comparand cele doua circuite simulate) dioda nu isi realizeaza de fapt nici-una dintre functiile vizate. Concluzia este ca socurile sunt cu atat mai pronuntate, cu cat complicam circuitul, iar puterea activa trasa in mod suplimentar de componentele introduse fara o justificare realista, este tocmai cea care conduce la accentuarea acestora. Schema din dreapta este una la fel de simpla precum cele descrise in articolul de mai sus si poate fi reprodusa de catre orice incepator in electronica. Cine nu dispune de un wattmetru, poate determina puterea inmultind curentul din circuit, prin caderea efectiva de tensiune la bornele LED-ului, masurabile amandoua cu un multimetru universal.
  2. 1 point
    In atasament am ilustrat o simulare a unei aplicatii a unei pentode, la care este activa inclusiv grila a 3-a - supresoare. Dupa stiinta mea, simularea ar fi o premiera pentru un amator. Montajul reprezinta un oscilator de tensiune liniar-variabila cu pentoda, de tipul integrator Miller. Simularea a fost oprita dupa aproximativ 5 secunde de tranzitie si s-au inregistrat tensiunile de curent continuu de aproximativ 51 V pe anod si 217 V (pentru o alimentare de la o sursa cu tensiunea de 365 V) pe grila ecran. Incercati sa simulati acelasi montaj cu un model de pentoda existent, fie in biblioteca unui simulator, fie pe internet si veti rata in mod sigur. In cele doua scheme de deasupra montajului, s-au simulat cele doua puncte statice de functionare recomandate de fisele de date tehnice pentru pentoda 6J2P. Ele sunt usor diferite de cele de catalog, din cauza datelor insuficiente puse la dispozitie pentru caracteristicile curentului de grila ecran, functie de tensiunea anodica, si care au fost reprezentate doar pentru tensiunile de polarizare ale grilei de comanda de 0 si respectiv -3 V. Pe marginea acestui subiect, mi-am propus sa realizez o a doua parte a articolului de mai sus. Nu stiu deocamdata cat de curand va fi publicat acesta.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.