Leaderboard

orcad/allegro poate sigur. si Altium PADS RR

cred ca a vrut sa spuna de la 1-5 in valoare absoluta altfel nu are sens. oricum specificatia cu "5" nu are sens. Incertitudinea la frecventmetru este de +1 (sau -1) in functie de tipul de numarare. (pe front, trecere prin zero, sau doua fronturi) incertitudinea apare din cauza ca impulsurile care le numeri sunt asincrone cu baza de timp interna si ai sansa sa prinzi perioade incomplete la inceputul ferestrei de numarare si a sfarsit. Chiar si asta se poate reduce prin mai multe masuratori pe ferestre (window) diferite si facand media aritmetica pe mai multe ferestre. Eroarea procentuala e constanta pe gama de masurare pentru ca ferestra de numarare se mareste cand se schimba frecventa. - la frecvente mici se mareste timpul ferestrei (ca sa fim siguri ca prindem multe impulsuri) iar la frecvente mari se micsoreaza. RR

Eroarea de masurare a frecventei depinde de baza de timp. (adica de oscilatorul intern al aparatului) Eroarea e de doua feluri (care de fapt sunt 3) - eroarea de frecventa initiala a bazei de timp (si aici se suprapune o eroare in timp din cauza imbatranirii cristalului) - se masoara in ppm (parts per milion) - eroarea data de modificarea (din cauza temperaturii) a frecventei bazei de timp (se masoara in hz/grad C) - eroarea din cauza jitter-ului (eroare de faza) frecvente mari unde valoare jitterului devine semificativa fata de perioada osilatiei Eroare initiala se poate scapa de ea prin calibrare (daca aveti un oscilator de referinta) - la fel si cea de data de batrinetea cristaluiui prin recalibrare repetata Eroarea de temperatura se poate compensa in software masurand temperatura sau folosind un oscillator termostatat (TCXO) Eroarea de jitter (de faza) e ce mai greu de contracarat pe termen scurt (adica de la o perioada la alta) si e irelevanta (suma zero) pe un numar mare de perioade. RR Ai nevoie de un frecventmetru pentru o aplicatie specifica sau te gandesti sa-l ai in laborator in caz de nevoie? PS2 - cel mai bun lucru e sa faci un frecventmetru - orice MCU care are 2 timere (din care unul sa poata numara de la un pin extern) e bun - sa fiu sincer nu cred ca exista un MCU sa nu poata face asta. - e un proiect perfect pentru a invata programare MCU.

In Sprint Layout activezi "Zone" si desenezi ce forma geometrica vrei. La inchiderea perimetrului, se genereaza automat suprafata dorita, pe oricare dintre cele patru layere.

Rol electric mai mult ca sigur nu au, asa cum ai precizat, dar tinand cont de destinatia circuitului (audio frecventa), modul de realizare intr-un singur layer cu jumperi (din ce observ!), abordarea layout-ului in modul prezentat de producatorul sistemului audio s-a facut in acest mod mai mult din considerente ce tin de asamblarea circuitului: piesele electronice sunt plantate automat si/sau manual pe o parte iar partea cu lipituri este lipita automat intr-un sistem "in valuri" care mai mult ca sigur suprasolicita termic pad-urile pieselor electronice si cred ca asta e motivul principal din cauza folosiri acelor teardrops-uri neregulate, care ajuta in procesul de lipire (asamblare) incarcand termic mai putin pad-urile.

Salutare tuturor! Am continuat incercarea de a reduce offsetul pe canalele acestui amplificator. Nici inlocuirea condensatoarelor C600 si C608 nu a adus modificari ale tensiunilor (canalul drept) @gsabac a avut din nou dreptate. Presupunand ca mai multe rezistoare sunt iesite din tolerante, am trecut direct la modificarea rezistoarelor din bazele tranzistorului dublu Q600. Pentru ca cel mai accesibil este R616, l-am suntat de proba cu un semireglabil de 1Mohm reusind astfel sa aduc offsetul in jurul valorii de 3-4 mV. La fel si pentru canalul stang, suntand aici pe R516, obtinand si aici circa 2-3 mV. Tensiunile B-E la toate tranz finale sunt in plaja 510-520mV. Sunetul este foarte bun, urmeaza sa vad cum se comporta la putere mare in timp. Spor la mesterit!

Layout-ul postat de @dan_e - pare extras dintr-un manual de service si pare ca are traseele PCB prelucrate cu copper plan-uri pentru a obtine acele teardrop-uri personalizate. Spun asta din cauza ca conexiunile cu pad-urile pieselor electronice sunt facute cu trasee neregulate (ca latime). De regula, soft-urile de PCB layout design permit utilizarea unor teardrop-suri cu o anumita forma, asa cum se exemplifica mai sus in folosirea acestora in cadrul programului Orcad. Prin miscarea traseului PCB ar fi trebui sa se umple cu culoare albastra zona marcata cu rosu in imaginea de mai jos, dar programul nu poate face asta (doar daca se adauga manual in zona respectiva un copper plane conectat la net-ul traseului "miscat)... presupun, deoarece nu folosesc Orcad dar as putea incerca o instalarea demo ca sa revad posibilitatile exacte ale versiunii actuale.

In manual nu specifica cum se regleaza fiecare celula de divizare...se specifica doar cum sa reglezi capul de compensare al sondei....nu sunt detalii amanuntite privitoare la reglajul celor 11 condensatori variabili din circuitul de atenuare...iar daca nu se cunoaste procedura care trebuie facuta, sunt toate sansele sa invarti degeaba la acei condensatori. Dar am rezolvat problema azi cu multa rabdare...am reusit sa-l reglez dupa ce am separat in doua schema de atenuare. Am reglat prima data cele doua celule din fata...apoi am reglat celelalte trei. Le-am reconectat si la final semnalul a iesit perfect pe toate gamele de diviziune. Am folosit un generator dreptunghiular cu amplitudinea reglabila si frecventa reglata la 1kz.

Ai studiat atent manualul de service (in special tabelul de la pag.33 si cap.7): https://elektrotanya.com/roman_iemi_e-0102_oszcilloszkop_sm.djvu/download.html#dl Schema de mai sus din ce manual ai extras-o ? posteaza manualul.

In schema anterioara trebuie remarcata bucla de stabilizare special adaptata pentru tensiuni negative. O altă încercare placută a fost recondiţionarea unui E-0109 IEMI, am făcut-o deoarece este favoritul meu, vârful tehnologiei românesti in domeniul osciloscoapelor CRT. Tubul CRT este rusesc de inalta sensibilitate, cu rastru intern si livrat cu ecran magnetic de uMetal. Defectul, sursa de alimentare distrusa, a luat foc transformatorul si apoi a fost distrusa intr-o incercare de reparatie. Modelul de proba este in poza. Click pentru marire. Se observa ca pe fiecare tensiune sunt etaje de filtrare LC sau RC pentru alimentarea optima a etajelor de inalta sensibilitate. Dupa probele pe rezistente de sarcina, am construit apoi am finisat al doilea transformator ce livreaza inalta tensiune. Se vede distanta bobinajului fata de margini si iesirile bobinajului de filament izolat cu teflon si situat la baza bobinajului secundar, deoarece astfel se inlatura varfurile poteniale de tensiune de sute de volti ce apar datorita capacitatii dintre bobinaje. Schema de principiu, de lucru, este complexa si a necesitat cateva rebobinari si adaugari suplimentare de spire in primar si secundare, dar si rezistente de ajustare fina a tensiunilor. Nu am o poza finala, dar am o simulare aproape de realitate. Tensiuni joase modul tranzitoriu de pornire. Tensiuni inalte, modul tranzitoriu de pornire. Schema finala de simulare. Cam asta este povestea readucerii la viata a unui osciloscop E-0109 IEMI. @gsabac

Eu interpretez asa: La orice frecventa din domeniul 10Hz-220MHz precizia este ±(0.01%+5) adica la valoarea de 0,01% se adauga in plus de la 1 la 5 digiti in functie de frecventa, semnal, etc. si obligatoriu +/-1 un digit suplimentar ca la orice aparat digital. @gsabac

Eu am asamblat un kit de pe ebay si merge perfect de mai bine de doi ani. L-am testat impreuna cu un sistem de achizitii de date Bruel&Kjaer si masurarea este foarte precisa. Pentru verificarea semnalelor cu amplitudine mica, i-am adaugat un preamp cu OP, cu gain variabil. https://www.ebay.com/itm/1Hz-50MHz-Crystal-Oscillator-Frequency-Counter-Meter-Tester-DIY-LED-DISPLAY-KIT/254553622756?epid=10019482097&hash=item3b449408e4:g:XSYAAOSwwyFea6LI