Leaderboard

Intre timp astazi am finalizat si cablajul sursei de alimentare pentru noul CX900MK2. Pe acelasi cablaj, pe care il voi dispune vertical conform indicatiilor din imaginile anterioare, se vor regasi sursele auxiliare de +/-15Vdc (cu pornire lenta a tensiunilor de iesire), sursa auxiliara pentru relee de 24Vcc (sau aproximativ 24Vcc, depinde de tensiunea infasurarii auxiliare) si bineinteles partea de softstart 230VAC pentru alimentarea transformatorului cu optiunea DC-trap/filtru inclusa. De asemenea, din bara de 24Vcc folosita pentru alimentarea releelor fiecarui canal de amplificare am inclus suplimentar un stabilizator 7812 daca va fi nevoie, pentru alte proiecte unde dorim spre exemplu sa alimentam un radio USB cu bluetooth. Bineinteles, in cazul acestui proiect CX900MK2 eu nu voi ansambla partea asta dar avand in vedere faptul ca vor mai fi utilizatori interesati de aceste PCB-uri, m-am gandit ca poate intr-un anume caz se va folosi si iesirea stabilizata de 12V. Maine va urma sa reverific toate PCB-urile: canal stanga, canal drepta si PSU, urmand ca saptamana viitoare pana vineri cel tarziu (poate si mai repede) sa lansez o comanda de PCB-uri ca sa intru in posia lor pana pe 25 decembrie (inclusiv utilizatorii abonati care vor achita in avans aceste cablaje). Eu intentionez sa comand minim 5 seturi (un set fiind compus dintr-un PCB amplificator stanga, un PCB amplificator dreapta si un PCB PSU AUX). O sa-mi opresc doua seturi iar diferenta de 3 seturi vor fi lansate aici spre vanzare. Daca sunt utilizatori care doresc seturi de PCB-uri a acestui proiect ii rog sa-si exprime dorinta acum ca sa stiu daca comandam minim 5 seturi sau mai multe. Bineinteles, pentru a putea lansa aceasta comanda de PCB-uri va trebui ca si in cazul altor demersuri asemenea, sa fie platite placile in avans. Tot maine seara o sa aflu si pretul exact a unui set de asemenea PCB-uri. Deci, o sa revin maine cu un mesaj in acest sens. Iata mai jos cum va arata PCB-ul PSU AUX.

Un raspuns exact depinde foarte mult de valoarea minima a impedantei incintelor acustice. Daca ne raportam la min.4 Ohm si la o alimentare de cca+/-35Vcc, atunci puterea maxima disipata de un tranzistor final se determina cu relatia matematica: Pdt=(Vcc x Ic_max) / 8 unde: Vcc = 2 x 35 = 70Vcc iar Ic_max=(Vcc-Vsat)/2xZout Vsat reprezinta suma pierderilor de tensiune inclusiv pe rezistoarele din emitoarele tranzistoarelor, deci Vsat=Vr+Vo cu Vo=tensiunea de saturatie a tranzistoarelor finale, tipic 2V, iar Vr=~1V. Deci putem spune cu aproximatiile de rigoare ca: Ic_max=(70-1-1-2)/2 x 4, unde am considerat Zout=4 Ohm Rezulta Ic_max=8,87A =~9A. Ne intoarcem si determinam Pdt= (70 x 9)/ 8 = aprox. 80W pe ambele tranzistoare, deci aprox. 40W per tranzistor. Rezistenta termica a radiatorului pe care vor fi dispuse cele doua tranzistoare rezulta din relatia matematica urmatoare: Rth=dT/Pdt Consideram o variatie maxima admisa de temperatura, spre exemplu, de 20 gr.Celsius (asemenea exemplului din pagina exemplificata mai jos) si rezulta: Rth=20/40=0,5 gr. Celsius per watt. Tot in imaginea de mai jos se poate foarte usor identifica un radiator asemenea celui vandut de tehnoelectric (vedeti profil III). Din imaginea respectiva constatam ca radiatorul trebuie sa aiba cel putin 30cm lungime pentru o alegere optima. Daca folosim incinte de 8 Ohm atunci o lungime de 30cm per canal de amplificare este mai mult decat suficienta. In cazul a 4 Ohm si la o durata de functionare tipica aplicatiilor pentru acasa ajungem la limita necesarii unei ventilatii fortate a radiatorului dar lucrul asta se poate stabili practic in urma testelor efectuate. Deci puteti merge pe 30cm lungime /canal in cazul acelui radiator.

Sursa este foarte buna, utila pentru toti amatori sau profesionisti in domeniu. Tensiunile fixe sunt un bonus binevenit, utile la randul lor. Merita realizata!

Pana cand sosesc cablajele de fabrica de la noul CX900mk2, m-am gandit sa deschid aceasta conversatie cu un subiect asemanator si care are in prim plan modernizarea unui amplificator audio romanesc binecunoscut si apreciat de foarte multa lume si anume e vorba de amplificatorul produs de "Electronica Industriala" sub indicativul "A350". Sper ca v-am facut macar curiosi sa urmariti acest topic care va avea ca scop creerea la final a unor cablaje de fabrica pe care sa le folositi la reconditionarea/modernizarea amplificatorului A350. Schema de service a acestui amplificator este binecunoscuta si am postat-o mai jos pentru o usoara urmarire a ceea urmeaza sa fie discutat in acest topic: Pentru a esalona pe etape modernizarea acestui amplificator am creeat mai jos doua imagini unde am structurat modul cum vad eu repartizarea pe noile PCB-uri a amplificatorului. Din cauza ca noul A350 va trebui sa fie completat si cu partea de intarziere conectare incinte acustice, inclusiv protectie la tensiune continua a lor si tinand cont de faptul ca actualele capacitoare de filtraj sunt devalorizate (cel putin in cazul exemplarului meu A350 primit recent cadou... multumesc), eu voi fi nevoit sa creez un PCB nou, stereo, care sa contina si capacitoarele de filtraj si etajele de amplificare si etajul cu releul anterior mentionat. Acest nou PCB, asa cum veti vedea in imaginile de mai jos poate fi proiectul: - a) DP0126 - unde cele doua canale de amplificare reprezinta o clona a etajelor actuale A350 - b) DP0127 - unde etajele de amplificare reprezinta un proiect cu totul nou. Este vorba de o topologie din colectia mea personala de scheme de amplificatoare audio, adaptata cu piese care sunt mai usor de gasit, e vorba de un etaj complet diferential complementar pe intrare. Iesirea va fi complementara, nu cvasi-complementara ca in schema originala A350. Oricum, inainte de a trece la cablaje de fabrica pentru acest proiect, as vrea sa-i validez prototipul ca sa scot un maxim de performanta. E o topologie care merita si care se va prezenta intr-un fisier PDF separat la rubrica de proiecte personale. Am stabilit lucrul asta ca sa nu amestecam in acest topic detalii despre fiecare proiect in parte ci mai degraba aici sa discutam modul de interconectare a placilor (organizarea interna a lor) sau per ansamblu dezvoltarea noului A350. La un moment dat ma gandeam sa abordez pe cablaje ambele proiecte mentionate anterior urmand ca in functie de rezultatele practice, pe prototipuri, sa stabilim ulterior care versiune este mult mai potrivita sa echipeze noul amplificator A350. Cred ca e cel mai bine asa! Iata mai jos imaginile asa cum m-am gandit eu sa repartizez modernizarea noul A350 (astept, pareri, observatii in aceasta privinta). Am notat cu punctele A...H subiectele principale care vor fi discutate pe parcursul topicului, pentru a face mult mai usor referire la o anumita sectiune din acest vast proiect de modernizare. Un alt punct sensibil in dezvoltarea acestui proiect este selectorul de intrari care va trebui regandit folosind butoanele actuale (cand spun butoane, ma refer strict la buton, nu la mecanism). Si sa vedem care sunt acele noi comutatoare care se potrivesc pe vechile butoane de pe panoul frontal! Aici ma gandeam eu la un proiect care sa actioneze niste microrelee pe PCB, releele urmand sa fie amplasate - sa vad daca incap - tot in cutia metalica din partea dreapta a imaginii de mai sus. Acest proiect va avea indicatiul DP0246 si va fi compus din doua placi imprimate (PCB). Comanda releelor ramane de vazut cum as putea-o face. Un montaj cu microcontroler e binevenit dar sa nu uitam un aspect si anume: tensiunea de alimentare de 5V necesara in acest caz, pentru ca transformatorul, vedeti schema de service de mai sus, are doar doua infasurari simetrice, de tensiuni mari, iar un stabilizator clasic care sa alimenteze un asemenea circuit, chiar si cu releele aferente, va disipa cam multa putere. Deci, aici va trebui gasita o solutie... sa-i zic, de compromis. Ceva pareri ale voastre in aceasta privinta ar fi binevenite! Momentan atat. Urmeaza sa trec in softul de proiectare scheme electronice si PCB pentru inceput proiectul DP0126, care va contine doua PCB-uri: redresor si amplificator. La fel ca in cazul modernizarii A2050, voi face o schema globala unde veti vedea si interconectarea proiectelor mentionate in imaginea de mai sus urmand ca pe parcursul dezvoltarii acestui topic sa vedem daca mai putem adauga sau muta de o placa pe alta anumite sectiuni de circuite electronice, pentru a obtine in final si o metoda de cablare cat mai simpla si utila. Sper sa va placa! (va urma)

In toata teoria asta s-a uitat, cred, sa ma corectati daca gresesc, puterea in VAR a unui capacitor. Faceam o similitudine cu domeniul electric unde se discuta de baterii de capacitoare de o anumita putere. Eu cred ca acolo unde circula curenti de valori mari sunt necesare capacitoare de anumite, vorba colegului de forum @prog, "gabarite". Teoria neglijeaza aspectul asta - inclusiv simulatoarele - dar eu cred ca nu e bine (pentru ca daca ar fi asa, atunci, vorba cuiva din topic, haideti sa folosim SMD-uri in electroenegetica, nu, dar nu e asa!).

Pai este foarte simplu. Capacitoarele cu dielectric de polipropilena rezista la o tensiune de varf de aproximativ 325 V cat debiteaza sursa alternativa de 230 V pe ele, in timp ce SMD-urile sunt facute pentru tensiuni de varf mici.

AI iesit un mare rahat din topicul asta. Problema simpla - dupa redresorul unui amplif Audio, ai cateva condensatoare de valoare mare (2x 47000uF sa zicem) - mai adaugi un condesator de 0.1uF. Eu sustin cu legile fizicii in spate ca riplul prin acest condesator este foarte mic de cativa uA , nu se pune problma folosirii unui condesator special SMD sau nu.(simulare mai sus) - in rest sunt doar impresii si fumuri de amatori. RR PS - ca o coincidenta ieri am folosit 25.000 de bucati de condensatoare de 0.1uF (smd) sa nu le mai vad ...pana luni.

Dupa cate imi dau eu seama, @leo_electro a intentionat sa initieze o discutie despre condensatoarele electrolitice din filtrele (condensatoare de filtrare) care urmeaza dupa redresarea curentului alternativ, in vederea alimentarii unui montaj cu tensiune continua. In acest context, notiunea de "condensator de decuplare" nu este bine utilizata. Condensatorul de "decuplare", a fost denumit asa, odata cu primul etaj de amplificare realizat cu tuburi electronice. Rolul lui in acel montaj era de a decupla rezistorul din catodul tubului electronic, care realiza negativarea automata a grilei de comanda a acestuia. Controverse pe marginea acestor notiuni exista si pe alte forumuri (inclusiv internationale) de electronica. Iata si un exemplu, desi nu stiu cat de buna este traducerea automata realizata de google la cautarea subiectului in cauza: https://ro.weblogographic.com/differences-between-bypass-and-decoupling-capacitors-805900 Observatia de mai sus, este foarte importanta, deoarece la condensatoarele de decuplare, curentii de incarcare / descarcare prin rezistorul de polarizarea grilei (si care in anumite conditii este utilizat si la polarizarea bazei tranzistoarelor) sunt neglijabili, in timp ce in discutia de fata se au in vedere curenti de ordinul amperilor. Cred ca de comun acord cu admin @donpetru, ar trebui modificat titlul topicului, pentru a nu creea confuzie in legatura cu subiectul care se discuta aici.

Asta cred ca ar face fata: https://www.tme.eu/ro/details/gt2a229m51100sb/condensatoare-elect-cu-surub-si-altele/samwha/ . Riplul daca am vazut bine este 15,6A care ar fi suficient in acest caz. Din pacate costul componentelor de calitate este mare, daca ati fi ales ceva cu capsula TO3P se putea putin mai ieftin.

Seara buna,recomand realizarea lui Donpetru,foarte buna si utila in laborator sau acasa pentru testarea montajelor! In timpul scurt de la prezentarea proiectului eu am realizat doua asemenea surse SA100 ,una pentru mine si a doua pentru colegul nostru @Ilie501.Amandoua sursele functioneaza impecabil! Va prezint cateva imagini,cu a doua sursa din timpul asamblarii.

Astazi am finalizat si cablajul canalului dreapta. Urmeaza cablajul sursei de alimentare. Aici am doua variante de analizat si anume: o sursa de alimentare care sa contina, pe langa iesirile standard de: +/-15V, 24V; circuit softstart si a. doua capacitoare de filtraj care permit curentii de riplu mare (aprox.11A versiunea exemplificata mai jos): https://ro.mouser.com/ProductDetail/United-Chemi-Con/E36D800HPN223MC92M?qs=sGAEpiMZZMvwFf0viD3Y3TS1Kq5P%2FwC9f2FwCIxE1ko%3D b. sau mai multe capacitoare de filtraj de riplu mai mic (ex. 4,1A), montate in paralel dupa modelul clasic al amplificatorului, cum ar fi: https://ro.mouser.com/ProductDetail/EPCOS-TDK/B41252A0478M000?qs=sGAEpiMZZMvwFf0viD3Y3YZmIOvBM3ji4cIG8cvNm80%3D Capacitoarele de la pct. a si b vor fi folosite la alimentarea etajului de amplificare. O sa analizez in zilele urmatoare ambele optiuni de mai sus si in functie si de costuri, voi lua o decizie. (va urma).

Dispozitivele universale au posibilitati de reglaj. Este specificata tabla de otel de 0.8 mm pentru ca probabil este cea mai groasa tabla din otel, care poate fi indoita manual utilizand toata lungimea activa de 450 mm a dispozitivului. Oricum, tabla de aluminiu este mult mai usor de indoit decat tabla din otel. Uite alta mai ieftina, dar cu o capacitate mai mare: https://www.emag.ro/masina-mini-de-prelucrat-tabla-460mm-gb2351/pd/DKFSCGBBM/?cmpid=86963&gclid=CjwKCAiAtej9BRAvEiwA0UAWXmjGzNIUkPSNlpPaaiHXif3gKJkz9nbycotWkFfU_6T1jzAsAYnjFBoCGxQQAvD_BwE Indoaie tabla din otel de 1,2 mm la aceeasi lungime activa. Poti intreba. Sunt magazine online si au date de contact afisate pe sait.

Da, cu un ARM STM32 cel mai probabil.

Astazi am finalizat cablajul canalului stanga (LEFT) - foto mai jos. Urmeaza cablajul RIGHT si cel de PSU. Asa cum spuneam mai sus, in nici un caz nu se merita sa clonez vechea schema. Asa ca am inceput sa vad daca incape un MX400 (800) actualizat cu finali TO-3. Din pacate nu a incaput cum mi-as fi dorit, asa ca am creeat o varianta foarte asemanatoare cu MX800 dar cu reactie in tensiune (nu curent) tot la fel de buna si interesanta. Schema va fi disponibila gratuit tuturor celor care sunt interesati sa achizitioneze cablaje de fabrica sau contra cost la pretul de 10 Euro. Deci, schema urmeaza sa faca parte dintr-un proiect din colectia personala codificat DP0154 sau noul Fantom CX900 MK2. Oricum, o sa pregatesc si varianta MX400 (DP0141) dar mai tarziu. Deci, cablajul contine tot ce este necesar la un amplificator audio. Fata de vechiul Fantom CX900, am adaugat trei LED-uri in loc de doua LED-uri. Al treilea LED l-am pozitionat in mijlocul celor existente. Deci la final va exista un LED ALARM (PEAK), LED CHANNEL (READY) si al treilea va fi LED SIG (SIGNAL). Asadar am adaugat un LED Signal, optional. In plus, am prevazut un conector de atasare a proiectului DP0804. Si partea asta e optionala in sensul ca se va folosi daca nu se doreste utilizarea celor trei LED-uri existente pe cablaj. O sa mai revin cu detalii pe masura ce inaintez cu proiectul.

Apreciez ca fenomenul descris teoretic de @prog este corect, m-a facut curios si am trecut la realizarea sa fizica, deoarece la orice simulare se gasesc contestatari. Schema folosita contine doar condensatorii de pe iesire si rezistenta suntului de 0,025 ohmi, aici sursa de putere este condensatorul de pe iesire, ceea ce este mai dificil de crezut . Scurtul il realizez cu un comutator de retea, actionat manual si trasa osciloscopului folosit este declansata de impulsul de tensiune de pe sunt. Realizarea fizica este in poza si schema se deduce cu usurinta. Dupa mai multe scurturi am vazut ca semnalele generate de scurt sunt relativ stabile si le-am desenat pe hartie. Daca aveam un osciloscop digital, probabil as fi reusit sa transfer poza digitala. Tensiunea pe condensator este 30V iar impulsul de tensiune rezultat pe sunt la scurtcircuit duce spre 25V, normal mai mica caci sunt si rezistente pe circuit, rezistenta serie a condensatorului, rezistenta contactului si firele de conexiune. Una peste alta impulsul de curent creste spre 1000A si dureaza cateva zeci de uS. In datele tehnice ale circuitului LM358 se arata: - Differential Input Voltage Range - Equal to theThe Power Supply Voltage (daca circuitul se alimenteaza cu 30V, normal ca tensiune maxima este 30V) Trebuie vazut, citit daca un impuls de 25V si 10uS poate distruge intrarea unui LM358 si in caz afirmativ se poate pune o dioda de protectie. @gsabac

DP0804 este un PCB care se poate folosi pe partea frontala a carcasei amplificatorului si a fost special conceput ca sa fie folosit cu kitul DP0142 = MX800 prezentat cu cateva zile in urma. DP0804 este un cablaj imprimat inspirat din PCBul care echipeaza partea frontala a amplificatorului TAmp din seria TSA2200. Am facut un PCB intr-un singur strat ca sa fie mai usor de reprodus prin metode D.I.Y cunoscute. Pe placa MX800 o sa vedeti un rezistor intercalat intre -V de acolo si -V de pe placa DP0804. La valori nu am umblat aproape deloc. Schema, asa cum o s-o vedeti, este foarte asemanatoare cu o alta schema din alte amplificatoare audio, dar nu Tamp. Eu am venit doar cu o mica contributie privind valorile unor piese si bineinteles, asa cum va spuneam, cu un PCB intr-un singur strat fara nici un jumper. Proiectul DP0804 este gratis si se poate descarca de mai jos: DP0804 - STEREO VUMETER BOARD with FAULT & POWER LEDs.pdf Eventuale intrebari si imagini cu realizare practica a acestui kit electronic se pot prezenta in cadrul acestui topic. Spor la mesterit. Editare ulterioara: Daca doriti cablaje de fabrica, va rog sa va abonati aici. Pretul unui PCB = 12lei bucata.