Sari la conținut

Tabel Lideri

  1. donpetru

    donpetru

    Root Admin


    • Puncte

      6

    • Număr conținut

      8199


  2. hixpp02

    hixpp02

    Members


    • Puncte

      3

    • Număr conținut

      165


  3. aureliann

    aureliann

    Tehnium Azi


    • Puncte

      2

    • Număr conținut

      419


  4. ola_nicolas

    ola_nicolas

    Editori


    • Puncte

      2

    • Număr conținut

      1763


Conținut Popular

Afișez conținut cu cea mai mare reputație din 09/17/21 în toate secțiunile

  1. Un alt proiect din colectia personala de cablaje imprimate/ circuite electronice este proiectul DP0103 cu ajutorul caruia puteti sa va construiti un amplificator audio stereo sau in punte folosind doua circuite integrate binecunoscute: TDA2030 (sau NTE1380), respectiv: TDA2050 (sau NTE7169). NTE-urile sunt mai scumpe dar mai sigure mai ales daca urmariti sa achizitionati un circuit integrat calitativ. TDA-urile se mai gasesc pe diverse site-uri si sunt mai ieftine. Proiectul DP0103 il puteti descarca accesand link-ul de mai jos: DP0103 - STEREO - BRIDGE Audio Amplifier with 2xTDA2030-NTE1380 or 2xTDA2050-NTE7169.pdf Este un proiect simplu, unde am adaugat foarte multe informati adiacente pentru a veni in sprijinul electronistilor incepatori mai ales. Pentru cei pasionati de audio la inceput de drum in acest hobby reprezinta un montaj electronic care merita construit. Mai multe informatii privind circuitele integrate care fac parte din proiect se gasesc pe internet, ma refer la datasheet-ul TDA-urilor si NTE-urilor. Bineinteles, ambele circuite integrate vor fi amplasate pe un radiator comun capabil sa disipe aproximativ puterea debitata de acestea pe iesire. Nu uitati sa izolati cu mica circuitele integrate de radiator folosind si pasta termoconductoare dar si saibe electroizolante. Informatii privind tensiunile de alimentare sau "alimentatorul montajului" sunt prezentate in pdf-ul proiectului. Precum observatii vorbim de niste transformatoare electrice de putere "mici": 60VA, respectiv 120VA, pentru versiunea stereo sau in punte. Impedanta minima a difuzoarelor trebuie sa fie 4 Ohm pentru regim stereo si 8 ohm pentru iesirea in punte. In proiect veti mai gasi doi jumperi: stereo si bridge (in punte). Retineti ca circuitul functioneaza cu un singur jumper pus in una din cele doua pozitii: stereo sau punte. NU FOLOSITI ambii jumperi concomitent. Intrarea audio pentru functionarea in punte o reprezinta conectorul HD1, asa cum am notat pe cablaj. Un alt jumper este "R12" daca veti folosi strict numai cablajul de amplificare fara alte circuite electronice adiacente cum ar fi un corector audio de ton a carui alimentare se face din sursa de alimentare a amplificatorului. Daca va ganditi sa folositi un corector audio de ton alimentat din tensiunile de alimentare a amplificatorului, dupa conexiunile pe intrarea audio a amplificatorului si pentru a evita o bucla de masa, va trebui sa indepartati la final jumper-ul R12. Dupa ce ati facut asta, asigurati-va ca aveti continuitate pe masa de semnal. Daca mai sunt neclaritati le discutam in acest topic. Pana atunci spor la mesterit tuturor.
    3 puncte
  2. Dupa o lunga pauza am continuat ansamblarea A350. Au fost ceva probleme la confectionarea ecranului pentru preul de doza de pick-up. Am folosit o tabla de 0,55mm ca sa fie usor de prelucrat. Aceasta tabla am captusit-o pe interior cu kapton ca sa exclud orice fenomen de scurtcircuit intre diverse puncte de pe cablajul preului si ecran. Cu acesta ocazie am testat alimentarea preului si a placii DP0514. Am probat circuitul de pe placa DP0514 care se ocupa cu conversia semnalului audio in nivel de c.c. si functioneaza foarte bine cu conditia sa calibram nivelul de c.c. pe iesire cu ajutorul semireglabililor R64 si R65. Deci, tensiunile marcate pe cablajul imprimat: VL si VR trebuie sa fie ajustate sa indice un 0,5Vdc, spre exemplu, atunci cand avem 0,5Vrms pe pinii "-" a lui C1 si C3. Singurile valorile de piese care vor trebui corectate pe placa DP0514 sunt cele ale rezistoarelor care se ocupa de creerea tensiunilor stabilizate de aproximativ +/-9V necesare pentru alimentarea MC33079. Mai exact, este vorba de rezistoarele R1 si R2, ambele de 4,7kOhm - 3W in schema initiala. Aceste rezistoare trebuie sa fie de 2,2KOhm - min.2W sau 2,4kOhm - min. 2W. Asa cum va spuneam, am testat si alimentarea preului de doza de pick-up. L-am testat doar din regim stationar, consumul acestui fiind foarte mic. In frecventa o sa-l testez ulterior dupa ce trec la finalizarea programului Atmega 16 si testarea functionarii acestuia pe tot amplificatorul. Atunci o sa dau semnal audio pe toate intrarile si o sa urmaresc evolutia acestuia. Deci cand voi ajunge la acest capitol, voi venii cu mai multe detalii.
    3 puncte
  3. Proiectul este bun si pentru LM1875, se schimba numai doua valori ale rezistentelor din feedback.
    2 puncte
  4. Concret, eu consider “vechi” pentru o anvelopa noua dacă are mai mult de 1 an de la data fabricației. Deci, ideal ar fi sa fie produse in anul curent, adică 2021. Săptămâna …cât mai aproape de data curenta. Retineti faptul ca materialul din care este produs anvelopa începe procesul de îmbătrânire din momentul fabricației, proces care se accelerează dacă anvelopa este expusă la diverși factori precum caldura mare, radiații, agenți chimici , etc. Chiar și faptul unde se depozitează anvelopa este foarte important. Vad multă lume circulând cu anvelope de iarna și vara, noroc ca invers nu permite legea… Puteti deduce ușor data fabricației din numerele DOT, compus din 4 cifre, adică nr. săptămânii și ultimele doua cifre a anului in care a fost produs. Numai spun ca o inspecție vizuala este musai pentru determinarea eventualelor neglijente in timpul manevrării. Mult succes și 0 incidete neplăcute cu noile anvelope!
    1 punct
  5. Revenind la leduri; Nu era mai simplu ca in dreptul fiecarui buton, deasupra lui, sa se dea o gaura mica si sa se monteze leduri punct cu grosime de 1,8mm? Iar ledurile sa fie la nivelul fetei...sa nu iasa deloc in exterior. Burghiu de 1,8mm se gaseste foarte usor. Mi se pare mult mai elegant, mult mai simplu si mai practic de facut....decat sa stai sa muncesti la acele butoane. Apesi pe buton...deasupra lui se aprinde ledul. Majoritatea amplificatoarelor straine au luminita deasupra butonului.
    1 punct
  6. Strabunicu' n-o avut nici radio si nici televizor. Si o facut 11 copii. Bunicu' o avut radio si o facut sapte copii. Tata o avut si radio si televizor si o facut trei copii. Io am internet si nu mai am timp de facut copii. Si uite-asa se termina neamu'.
    1 punct
  7. Diode electroluminescente (LED) alimentate de la reţeaua de curent alternativ monofazat Există actualmente o imensă cantitate de bibliografie în domeniul diodelor electroluminescente (LED). Pentru începatori, recomand aici lucrarea în format pdf Fotoemiţatoare editată de Universitatea Tehnică din Iaşi, care poate fi descărcată de la adresa web: http://rf-opto.etc.tuiasi.ro/docs/files/LED.pdf. Acolo sunt introduse şi explicate, atât caracteristicile optice, cât şi cele electrice ale unui asemenea dispozitiv. În imaginea din ataşamentul 1, se dă schema unui circuit simplu (schema a) format dintr-o rezistenţa de 15 kΩ în serie cu o dioda electroluminescenţă (LED) alimentat din reţeaua de curent alternativ monofazat (230 Vca). Diodele D1, D2 (D3, D4, D5, D6) sunt intrinseci LED-ului utilizat, adica sunt incluse in aceeasi capsula cu acesta. Ataşamentul 1 – Schema unui circuit simplu pentru alimentarea din reţea a unui LED Unii susţin că un asemenea circuit nu este viabil, datorită tensiunii inverse maxime impusă de producator pe dioda LED (în perioada de conducţie inversă) tensiune mult mai mare (în opinia lor) decât cea din fişele de date tehnice. Nu trebuie să-şi facă probleme. De foarte mult timp dispozitivele electroluminescente denumite LED, au o structură intrinsecă (interioară) de aşa natură încât aceasta tensiune să nu poată fi depaşită. Astfel, în ataşamentul 2 am ilustrat una dintre paginile unui document pdf care prezintă caracteristicile tehnice ale unui LED de culoare albă cu diametrul de 5 mm. Se poate remarca (evidenţiată cu un chenar roşu) structura interioară a dispozitivului, care conţine în derivaţie cu LED-ul propriu-zis, două diode stabilizatoare înseriate în contrasens una cu cealaltă. Ataşamentul 2 – Structura interioara a unui LED alb cu diametrul de 5 mm Acestea determină mărimea tensiunii în perioada de conducţie inversă a LED-ului şi fac inutilă orice inovaţie a utilizatorului, la alimentarea în curent alternativ. În Atasamentul 3 este prezentată şi verificarea la alimentarea în curent alternativ a caderii efective de tensiune pe LED-ul aprins. În dreapta imaginii s-a indicat şi schema de conectare utilizată, unde elementul S din schemă este un microântrerupător – cel care se vede acţionat cu şurubelniţa în fotografia din stânga. Ataşamentul 3 – Verificarea tensiunii inverse pe LED la dioda albă cu diametrul de 5 mm utilizată la experienţa descrisă în acest articol Am hotărât deci să realizez o experienţă foarte simplă, care nu mi-a luat mai mult de două ore, incluzând aici un film video, realizat pentru o demonstraţie mai eficientă, şi fotografiile ataşate acestui articol. Nu am utilizat filmul video, deoarece am o experienţă redusă în domeniu, şi nu am reuşit să-l produc de o asemenea manieră, încat să pot să-l încarc pe un sait de sharing. În final am considerat că doar adevarul stiinţific contează, şi ca atare este suficientă şi utilizarea unor simple fotografii. De altfel, cine se îndoieşte de rezultate, poate să reproducă întreaga experienţă, care este inclusiv la îndemâna unui amator începator în construcţii electronice. Circuitul din ataşamentul 1 (schema a) a fost realizat practic şi este aratat în fotografia din ataşamentul 4, iar în ataşamentul 5 este verificată tensiunea reţelei alternative. Din simularea facută anterior şi reprezentată în ataşamentul 1, se vede (din schema b) că pentru Ataşamentul 4 – LED inseriat cu o rezistenţă de 15 kΩ experienţă, era nevoie de o rezistenţă de 15 kΩ capabila să disipe o putere de 4 W. Nu am avut o asemenea rezistenţă la îndemână (nici măcar una la 1 W) şi de aceea am ales o rezistenţă de 15 kΩ la 0,5 W, şi am încercat să fac manevrele de verificare şi filmare / fotografiere într-un timp cât mai scurt posibil. Un alt motiv pentru care am utilizat o astfel de rezistenţă, a fost şi acela că intra lejer în creionul de tensiune de care dispuneam – un creion (indictor optic) de tensiune profesional, la care nu mai aveam becul cu neon specific acestui produs. Precizez aici şi faptul că am efectuat de fapt experienţa, în paralel pentru trei diode LED diferite – una de culoare galbenă, una roşie şi de formă rectangulară, şi cea alba, care se vede în fotografiile din ataşamentele acestui articol. Nici unul dintre aceste trei dispozitive electronice nu s-a deteriorat în urma probelor multiple efectuate. În ataşamentul 6 este reprezentat circuitul de alimentare al LED-ului, pregătit pentru conectarea la reţea, printr-un cablu de forţă bifilar, specific anumitor tipuri de radioreceptoare tranzistorizate romaneşti, produse în perioada anilor ’70... ’80. În continuare, în ataşamentul 7, s-a verificat funcţionarea sub tensiune a LED-ului în 3 reprize de maximum 10 secunde, timp în care s-au realizat şi secvenţele video împreună cu Ataşamentul 5 – Verificarea tensiunii retelei de curent alternativ fotografiile ataşate aici. Se vede că LED-ul luminează intens, fiind parcurs de un curent de 15,8 mA, destul de apropiat de curentul maxim (20 mA) înscris în fişa de date tehnice a producătorului. Asadar, după cum se vede, acelaşi LED utilizat la experienţă, a fost mai apoi montat în interiorul corpului transparent (din plexiglas) al indicatorului (creionului) de tensiune. Aşa dupa cum se vede din simularea ilustrată în ataşamentul 1 (schema a) prin alimentarea de la priza de curent alternativ cu tensiunea efectiva de 230 V (240 V în urma verificarii) printr-un rezistor de 15.000 Ω, la bornele LED-ului se aplică o tensiune efectivă de aproximativ 3,3 Ve, iar în regim de impulsuri, tensiunea instantanee la borne, nu depaşeşte 6,7 Vvv – vezi indicatiile osciloscopului XSC1. Aşa după cum această experienţă demonstrează practic, aceste tensiuni la borne, nu distrug joncţiunea diodei LED. Cu alte cuvinte, acea tensiune inversă (ca expresie tehnică accentuată mai sus pe fond galben) este tensiunea la care dispozitivul intră în zona de strapungere a caracteristicii – proces care se desfăşoară în avalanşă. Ataşamentul 6 – Circuitul de alimentare al LED-ului pregatit pentru conectarea la retea Rezistorul de protecţie de 15 kΩ montat în serie cu LED-ul, limitează însă curentul prin acesta, la cel mult 240 V / 15.000 Ω = 0,016 A, valoare care asigură o putere de disipaţie de cel mult 50 mW (vezi schema c a ataşamentului 1) faţă de cei 100 mW indicaţi de producător în fişa de date tehnice, ca putere de disipaţie maximă. În prima fază circuitul a fost în mod intenţionat subdimensionat, având în vedere că prin utilizarea LED-ului ca indicator (luminos) de tensiune el va fi înseriat cu rezistenţa corpului omenesc, avand valori de cel puţin cateva sute de kΩ. În schema c din ataşamentul 1, s-a alimentat LED-ul prin intermediul unui generator de curent constant, furnizând 0,016 A. Se vede că la bornele diodei în acest caz, există o cădere de tensiune alternativă efectivă de 3,3 Ve. Nu este deci necesar a se limita valoarea tensiunii la bornele LED-ului, prin montarea în derivaţie a unei diode redresoare (în contrasens cu acesta) aşa după cum susţin foarte mulţi teoreticieni de conjunctură. Pe baza schemei de alimentare în curent alternativ (schema a din ataşamentul 1) se poate realiza un indicator (creion) optic de tensiune. În ataşamentul 8 se văd componentele acestui dispozitiv, iar în ataşamentul 9 este prezentat dispozitivul în stare montată. În ataşamentul 10, se face o verificare a acestui dispozitiv. Ataşamentul 7 – Circuitul de alimentare al LED-ului conectat la retea Indicatorul optic de tensiune se utilizează la detectarea existenţei şi la vizualizarea tensiunilor situate la un nivel superior potenţialului electric al pămantului. Rezultă că la alimentarea diodei LED utilizată ca indicator luminos, mai intervine în serie cu rezistorul de 15 kΩ şi rezistenţa corpului operatorului, masurată între un punct de împământare şi degetul arătător al acestuia. Această rezistenţă este diferită de la individ la individ. Măsurată pentru autorul acestui articol, ea este de aproximativ 1,8 MΩ, dacă pardoseala este din beton, şi poate ajunge până la aproximativ 4,5 MΩ, dacă pardoseala este din materiale izolatoare, cum ar fi parchetul laminat. Indicaţia (slabă din punct de vedere luminos) care este ilustrata în imaginea din stanga a ataşamentului 10 se datorează tocmai faptului că verificarea a fost făcută într-o cameră cu pardoseala acoprerită de parchet. Am verificat acest dispozitiv şi în condiţiile unei încăperi cu pardoseala din beton şi s-a obţinut o indicaţie mult mai clară. Ea este reprezentată în partea dreaptă a atasmentului 10. Dacă nu se dispune de o împământare realizată în mod profesional, atunci se poate utiliza pe post de punct de împământare, borna neutră a unei prize de curent alternativ monofazat, după ce s-a verificat temeinic (cu ajutorul unui indicator optic profesionist) poziţia acestei borne. Măsurarea se poate face cu un tester care să aibă cel putin o scală de 10... 20 MΩ, poziţionat pe acea scală. Ataşamentul 8 – Circuitul de alimentare al LED-ului pregatit pentru a echipa un indicator optic de tensiune Trebuie precizat că rezistenţa operatorului faţă de pământ, depinde şi de cât de proaspăt a fost turnat betonul în încăperea în care se utilizează indicatorul optic de tensiune cu LED. Există inclusiv pericolul electrocutărilor, dacă pardoseala este proaspăt turnată. Acest lucru se datorează faptului că la diodele electroluminescente, operatorul realizează o legătură galvanică între sursa de tensiune verificată şi priza de împământare, în timp ce la lămpile cu neon această legatură nu este galvanică. Legatura galvanică, este caracterizată prin conducţie electrică directă din punctul de vedere al polarizărilor. Un tester care verifică rezistenţa ohmică între cele două terminale ale unui LED, indică o valoare finită a acesteia, cel puţin într-unul dintre sensuri. Dimpotrivă, un tester conectat la bornele unei lămpi cu neon, va indica o rezistenţă infinită a acesteia, indiferent de polaritatea bornelor testerului aplicate la oricare dintre terminalele lămpii, deoarece în gaze nu se poate stabili un curent electric, decât prin intermediul ionilor încărcaţi cu sarcini electrice ai gazului. Ataşamentul 9 – Indicatorul optic de tensiune montat şi pregatit de utilizare Din această cauză, nu se recomandă a se utiliza dispozitive indicatoare de tensiune cu LED-uri! Eu (probabil şi alţii) am fost nevoit să improvizez asemenea dispozitive, în perioada anilor ’80 şi în mod special după anul 1985, când marea majoritate a dispozitivelor electroluminiscente (printre care şi lămpile electroluminescente cu neon) provenind din import au dispărut ca urmare a sistării importurilor în România. Schema de alimentare reală pe care o foloseam în acele aplicaţii era cu o rezistenţă de 47 kΩ în locul celei de 15 kΩ, ceea ce făcea posibilă şi utilizarea indicatorului creionului de tensiune ca lampă de control. Adică, printr-un cordon anexă special, introdus în bucşa bornei (în locul degetului operatorului) se putea verifica existenţa tensiunii de reţea şi nu doar poziţia bornei de fază a prizei de curent alternativ, aşa după cum de altfel poate fi utilizat şi indicatorul de tensiune original, cel cu bec cu neon. În acest mod, curentul prin LED era de cel mult 5 mA. Ataşamentul 10 – Indicatorul optic de tensiune, verificat la reţeaua de curent alternativ În loc de concluzii, se poate spune că scopul acestui articol, nu a fost (de la bun început) unul care să propună spre construcţie un indicator de tensiune cu LED, ci unul care să lămurească pentru cei mai puţin experimentaţi în electronică, unele chestiuni de teoria şi practica utilizării diodelor electroluminescente semiconductoare, în special atunci când se pune problema utilizării lor în circuitele de curent alternativ. Autor - Nicolae Olaru
    1 punct
  8. Super fain proiectul cu TDA-uri, dar aveti in plan un proiect cu LM1875 (circuitele astea integrate se gasesc in comert la preturi bune dar sunt originale) !!?
    1 punct
  9. Iata cu ce sunt umplute boxele Grundig M800-boxe de compresie...
    1 punct
  10. CITAT: By adjusting the air gap the power can be set. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>. Este exact ce am facut eu in simulare. Modificarea intrefierului duce la modificarea inductantei. Si eu "am modificat intrefierul" pana cand inductanta a crescut de la 55 la 60uH iar curentul ce determina incalzirea piesei a scazut de la 75Av la 40Av.
    1 punct
  11. Aprinderea electronica din cate am constatat eu, aducea o imbunatatire substantiala a scanteii, impulsul de tensiune obtinut din bobina de inductie atingea valori mari fata de cea clasica. Prin urmare, pornirea era foarte usoara si nu mai iesea benzina prin teava de esapament. Dar si maniera de conducere....Eu nu conduceam sportiv...(sa nu cada tablele...)
    1 punct
  12. In atasament am ilustrat o simulare a unei aplicatii a unei pentode, la care este activa inclusiv grila a 3-a - supresoare. Dupa stiinta mea, simularea ar fi o premiera pentru un amator. Montajul reprezinta un oscilator de tensiune liniar-variabila cu pentoda, de tipul integrator Miller. Simularea a fost oprita dupa aproximativ 5 secunde de tranzitie si s-au inregistrat tensiunile de curent continuu de aproximativ 51 V pe anod si 217 V (pentru o alimentare de la o sursa cu tensiunea de 365 V) pe grila ecran. Incercati sa simulati acelasi montaj cu un model de pentoda existent, fie in biblioteca unui simulator, fie pe internet si veti rata in mod sigur. In cele doua scheme de deasupra montajului, s-au simulat cele doua puncte statice de functionare recomandate de fisele de date tehnice pentru pentoda 6J2P. Ele sunt usor diferite de cele de catalog, din cauza datelor insuficiente puse la dispozitie pentru caracteristicile curentului de grila ecran, functie de tensiunea anodica, si care au fost reprezentate doar pentru tensiunile de polarizare ale grilei de comanda de 0 si respectiv -3 V. Pe marginea acestui subiect, mi-am propus sa realizez o a doua parte a articolului de mai sus. Nu stiu deocamdata cat de curand va fi publicat acesta.
    1 punct
  13. Varianta 2 4X6L6/6P3C-E!!!&2XECC82&2XECC83 Clasă AB1 , negativare fixă , OT conexiune A1,A2 , nu UL ! OT Raa 6K6 UA 400V UG2 300V UAA 380V -UN 40V Ia0 45mA RGL1,RGL2 100ohmi 3...5W R9,R10 30K R8 27K R11L,R11R 100K R14L,R14R 330K RKL1+RKL2 10ohmi RKR1+RKR2 10ohmi
    1 punct
  14. Salut, primind de la un coleg o schema de oscilator sinusoidal m-am gandit ca sa introduc curentul generat intrun condensator electrolitic si masurand caderea de tensiune de pe acesta sa am o informatie despre valoarea ESR. In general ESR-metrele de pe net introduc un curent dreptunghiular de valoare mica--20mA???--si trebuie o amplificare foarte mare(deci o oarecare instabilitate) cand avem rezistente mici cum este in cazu electroliticilor mari. Asa ca m-am gandit sa generez un curent mare, sa zicem 1V la varf. Dezavantajul este ca nu putem folosi acest curent la cond mici ceea ce ne conduce la comutarea in 3 game sa zicem. Asta inseamna comutator, 3 borne de masura poate. Avantajul este ca putem folosi orice voltmetru si nu un afisaj specializat. Alt dezavantaj este consumul, nu se poate folosi o baterie de 9V ci eventual doi acumulatori litiu in serie(sau 3 cu stabilizare la 8V, tensiune necesara comenzii corecte a mos-urilor ieftine, recuperate. Eu am cam 100 buc MAB356 Tesla nefolosite. Pt cei ce vor imbunatatirea schemei se poate adapta pt 5V cu mos-uri cu tens mica de comanda si operationale de la mag din Timisoara ce merg fara probleme la 5V si 100khz.
    1 punct
  15. Bine ati venit pe forum ! Ideea este excelenta. Pentru a posta scheme trebuie sa aveti cel putin 5 topicuri sau postari la acest topic si apoi sa accesati butonul din dreapta jos "Mai multe optiuni pentru raspuns". Vrem sa vedem pentru inceput partea matematica a procesului de masurare si sa povestiti ca idee cum realizati un generator de curent constant de audiofrecventa. Aceasta pina faceti 5 postari. Succes la formule ! @gsabac
    1 punct
  16. D-l gsabac a trecut la cele veșnice.... fie-i tărâna ușoară!...................................................... (informație preluată de pe forumul vecin, acolo s-a discutat ceva mai mult despre domnia-sa si alți colegi trecuți intr-o lume mai bună...)
    0 puncte
  17. Uite c[nu a sărit ! Am făcut un scurtcircuit cu un cablu de la un monitor și siguranța nu a sărit. Am repetat experiența pt că eram nedumerit, la fel siguranța nu a sărit. Am schimbat siguranța de 25 A cu una de 20 A... nu a sărit... Nu găsesc altă explicație decât că siguranțele sunt prea mari sau cablul prea subțire.... Dacă pun siguranțe mai mici și am mai mulți consumatori (Mașina de spalat, TV, AC) sare siguranța... Cred că situația poate fi rezolvată doar cu siguranțe pe fiecare priză sau în ștecher (cum e in Anglia).
    0 puncte
Acest tabel lideri este setat pe București/GMT+03:00
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.