Jump to content

Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 11/03/2020 in Posts

  1. 4 points
    Pana cand sosesc cablajele de fabrica de la noul CX900mk2, m-am gandit sa deschid aceasta conversatie cu un subiect asemanator si care are in prim plan modernizarea unui amplificator audio romanesc binecunoscut si apreciat de foarte multa lume si anume e vorba de amplificatorul produs de "Electronica Industriala" sub indicativul "A350". Sper ca v-am facut macar curiosi sa urmariti acest topic care va avea ca scop creerea la final a unor cablaje de fabrica pe care sa le folositi la reconditionarea/modernizarea amplificatorului A350. Schema de service a acestui amplificator este binecunoscuta si am postat-o mai jos pentru o usoara urmarire a ceea urmeaza sa fie discutat in acest topic: Pentru a esalona pe etape modernizarea acestui amplificator am creeat mai jos doua imagini unde am structurat modul cum vad eu repartizarea pe noile PCB-uri a amplificatorului. Din cauza ca noul A350 va trebui sa fie completat si cu partea de intarziere conectare incinte acustice, inclusiv protectie la tensiune continua a lor si tinand cont de faptul ca actualele capacitoare de filtraj sunt devalorizate (cel putin in cazul exemplarului meu A350 primit recent cadou pentru a dezvolta modernizarea de fata... multumesc), eu voi fi nevoit sa creez un PCB nou, stereo, care sa contina si capacitoarele de filtraj si etajele de amplificare si etajul cu releul anterior mentionat. Acest nou PCB, asa cum veti vedea in imaginile de mai jos poate fi proiectul: - a) DP0126 - unde cele doua canale de amplificare reprezinta o clona a etajelor actuale A350 - b) DP0127 - unde etajele de amplificare reprezinta un proiect cu totul nou. Este vorba de o topologie din colectia mea personala de scheme de amplificatoare audio, adaptata cu piese care sunt mai usor de gasit, e vorba de un etaj complet diferential complementar pe intrare. Iesirea va fi complementara, nu cvasi-complementara ca in schema originala A350. Oricum, inainte de a trece la cablaje de fabrica pentru acest proiect, as vrea sa-i validez prototipul ca sa scot un maxim de performanta. E o topologie care merita si care se va prezenta intr-un fisier PDF separat la rubrica de proiecte personale. Am stabilit lucrul asta ca sa nu amestecam in acest topic detalii despre fiecare proiect in parte ci mai degraba aici sa discutam modul de interconectare a placilor (organizarea interna a lor) sau per ansamblu dezvoltarea noului A350. La un moment dat ma gandeam sa abordez pe cablaje ambele proiecte mentionate anterior urmand ca in functie de rezultatele practice, pe prototipuri, sa stabilim ulterior care versiune este mult mai potrivita sa echipeze noul amplificator A350. Cred ca e cel mai bine asa! Iata mai jos imaginile asa cum m-am gandit eu sa repartizez modernizarea noul A350 (astept, pareri, observatii in aceasta privinta). Am notat cu punctele A...H subiectele principale care vor fi discutate pe parcursul topicului, pentru a face mult mai usor referire la o anumita sectiune din acest vast proiect de modernizare. Un alt punct sensibil in dezvoltarea acestui proiect este selectorul de intrari care va trebui regandit folosind butoanele actuale (cand spun butoane, ma refer strict la buton, nu la mecanism). Si sa vedem care sunt acele noi comutatoare care se potrivesc pe vechile butoane de pe panoul frontal! Aici ma gandeam eu la un proiect care sa actioneze niste microrelee pe PCB, releele urmand sa fie amplasate - sa vad daca incap - tot in cutia metalica din partea dreapta a imaginii de mai sus. Acest proiect va avea indicatiul DP0246 si va fi compus din doua placi imprimate (PCB). Comanda releelor ramane de vazut cum as putea-o face. Un montaj cu microcontroler e binevenit dar sa nu uitam un aspect si anume: tensiunea de alimentare de 5V necesara in acest caz, pentru ca transformatorul, vedeti schema de service de mai sus, are doar doua infasurari simetrice, de tensiuni mari, iar un stabilizator clasic care sa alimenteze un asemenea circuit, chiar si cu releele aferente, va disipa cam multa putere. Deci, aici va trebui gasita o solutie... sa-i zic, de compromis. Ceva pareri ale voastre in aceasta privinta ar fi binevenite! Momentan atat. Urmeaza sa trec in softul de proiectare scheme electronice si PCB pentru inceput proiectul DP0126, care va contine doua PCB-uri: redresor si amplificator. La fel ca in cazul modernizarii A2050, voi face o schema globala unde veti vedea si interconectarea proiectelor mentionate in imaginea de mai sus urmand ca pe parcursul dezvoltarii acestui topic sa vedem daca mai putem adauga sau muta de o placa pe alta anumite sectiuni de circuite electronice, pentru a obtine in final si o metoda de cablare cat mai simpla si utila. Sper sa va placa! (va urma)
  2. 4 points
    Astazi am finalizat si cablajul canalului dreapta. Urmeaza cablajul sursei de alimentare. Aici am doua variante de analizat si anume: o sursa de alimentare care sa contina, pe langa iesirile standard de: +/-15V, 24V; circuit softstart si a. doua capacitoare de filtraj care permit curentii de riplu mare (aprox.11A versiunea exemplificata mai jos): https://ro.mouser.com/ProductDetail/United-Chemi-Con/E36D800HPN223MC92M?qs=sGAEpiMZZMvwFf0viD3Y3TS1Kq5P%2FwC9f2FwCIxE1ko%3D b. sau mai multe capacitoare de filtraj de riplu mai mic (ex. 4,1A), montate in paralel dupa modelul clasic al amplificatorului, cum ar fi: https://ro.mouser.com/ProductDetail/EPCOS-TDK/B41252A0478M000?qs=sGAEpiMZZMvwFf0viD3Y3YZmIOvBM3ji4cIG8cvNm80%3D Capacitoarele de la pct. a si b vor fi folosite la alimentarea etajului de amplificare. O sa analizez in zilele urmatoare ambele optiuni de mai sus si in functie si de costuri, voi lua o decizie. (va urma).
  3. 4 points
    Astazi am finalizat cablajul canalului stanga (LEFT) - foto mai jos. Urmeaza cablajul RIGHT si cel de PSU. Asa cum spuneam mai sus, in nici un caz nu se merita sa clonez vechea schema. Asa ca am inceput sa vad daca incape un MX400 (800) actualizat cu finali TO-3. Din pacate nu a incaput cum mi-as fi dorit, asa ca am creeat o varianta foarte asemanatoare cu MX800 dar cu reactie in tensiune (nu curent) tot la fel de buna si interesanta. Schema va fi disponibila gratuit tuturor celor care sunt interesati sa achizitioneze cablaje de fabrica sau contra cost la pretul de 10 Euro. Deci, schema urmeaza sa faca parte dintr-un proiect din colectia personala codificat DP0154 sau noul Fantom CX900 MK2. Oricum, o sa pregatesc si varianta MX400 (DP0141) dar mai tarziu. Deci, cablajul contine tot ce este necesar la un amplificator audio. Fata de vechiul Fantom CX900, am adaugat trei LED-uri in loc de doua LED-uri. Al treilea LED l-am pozitionat in mijlocul celor existente. Deci la final va exista un LED ALARM (PEAK), LED CHANNEL (READY) si al treilea va fi LED SIG (SIGNAL). Asadar am adaugat un LED Signal, optional. In plus, am prevazut un conector de atasare a proiectului DP0804. Si partea asta e optionala in sensul ca se va folosi daca nu se doreste utilizarea celor trei LED-uri existente pe cablaj. O sa mai revin cu detalii pe masura ce inaintez cu proiectul.
  4. 4 points
    Dupa doua zile maraton si dupa scos piese - masuratori - verificari, am reusit sa trasez schema vechiului Fantom CX900. Am masurat toate tranzistoarele, inclusiv tranzistoarele finale, si acestea sunt Ok. Ramane de vazut daca se merita clonata aceasta schema (care are dezavantajele de rigoare) sau folosita o alta schema de amplificator audio (cum ar fi AV400v3 cu tranzistoare in capsula TO-3 sau un MX400 !!! ). In acest sens astept opiniile voastre. De asemenea, astept ceva sfaturi legate de revopsirea radiatoarelor si a capacelor sus-jos a carcasei amplificatorului.
  5. 3 points
    De foarte mult timp ma gandesc sa deschid o sectiune in forum unde fiecare utilizator sa poata prezenta diverse subiecte cu restaurari / modernizari de aparatura electronica. Iata ca acest moment a sosit si acesta este un prim topic prin care doresc sa aduc in atentia voastra modernizarea unui amplificator audio "rusesc" Fantom CX900. O asemenea modernizarea eu am mai facut-o acum vreo 16 ani in urma cand am inlocuit intr-un CX900 toata partea de amplificare cu doua kituri binecunoscute AV400. Acum, avand ocazia sa gasesc in talcioc un exemplar neumblat si plin de praf, ma gandesc sa schimb putin atitudinea, adica sa nu mai folosesc un AV400, ci din contra, un alt kit electronic care are la baza tranzistoare in capsula TO-3, asemenea "orginalului". O idee ar fi sa folosesc schema originala. Veti vedea la momentul potrivt cum arata schema - inca nu am trasat-o, desi repet, a mai vazut scheme de amplificatoare Fantom - acum doar as vrea sa ma conving care din variantele de scheme vazute in decursul timpului este cea pe care o am in posesie. Ramane de solutionat, pentru inceput: 1. as vrea sa reconditionez carcasa, adica sa revopsesc radiatoarele ? Ce solutii tehnice, cam ce recomandati ? Se merita sau nu? 2. voi modifica si partea de punte redresoare/filtraj cu ceva nou. Deci inclusiv ma gandesc si la niste cablaje de fabrica. Transformatorul intentionez sa-l testez maine. Condensatoarele originale de filtraj sunt la 2200uF/63V, cate 6 bucati in paralel pe plus si 6 pe minus (le-am masurat, capacitatea lor e Ok doar pierderile cam... 3%). Ma astept la o tensiune redresata de cca.+/60Vdc maxim. Dar asta voi vedea maine. 3. bineinteles, mufele de intrare si iesire vor fi ceva nou. Ma gandeam la XLR pe intrare si bineinteles niste conectorii SPEAK-on pe iesire. Daca credeti ca alte variante ar fi utile, mentionati-le in topic Iata si cateva imagini cu Fantom CX900 luat la un pret destul de modic as zice (110lei !!!). (va urma) P.S. Bineinteles, dupa modernizare acest amplificator se va vinde. Cu ce pret... veti vedea la momentul potrivit.
  6. 3 points
    Seara buna,recomand realizarea lui Donpetru,foarte buna si utila in laborator sau acasa pentru testarea montajelor! In timpul scurt de la prezentarea proiectului eu am realizat doua asemenea surse SA100 ,una pentru mine si a doua pentru colegul nostru @Ilie501.Amandoua sursele functioneaza impecabil! Va prezint cateva imagini,cu a doua sursa din timpul asamblarii.
  7. 3 points
    Da, cu un ARM STM32 cel mai probabil.
  8. 3 points
    Mi-am adus aminte ca aveam pe undeva schema originala de la acest amplificator....pe schema mea scrie CX 1000...
  9. 3 points
    Apreciez ca fenomenul descris teoretic de @prog este corect, m-a facut curios si am trecut la realizarea sa fizica, deoarece la orice simulare se gasesc contestatari. Schema folosita contine doar condensatorii de pe iesire si rezistenta suntului de 0,025 ohmi, aici sursa de putere este condensatorul de pe iesire, ceea ce este mai dificil de crezut . Scurtul il realizez cu un comutator de retea, actionat manual si trasa osciloscopului folosit este declansata de impulsul de tensiune de pe sunt. Realizarea fizica este in poza si schema se deduce cu usurinta. Dupa mai multe scurturi am vazut ca semnalele generate de scurt sunt relativ stabile si le-am desenat pe hartie. Daca aveam un osciloscop digital, probabil as fi reusit sa transfer poza digitala. Tensiunea pe condensator este 30V iar impulsul de tensiune rezultat pe sunt la scurtcircuit duce spre 25V, normal mai mica caci sunt si rezistente pe circuit, rezistenta serie a condensatorului, rezistenta contactului si firele de conexiune. Una peste alta impulsul de curent creste spre 1000A si dureaza cateva zeci de uS. In datele tehnice ale circuitului LM358 se arata: - Differential Input Voltage Range - Equal to theThe Power Supply Voltage (daca circuitul se alimenteaza cu 30V, normal ca tensiune maxima este 30V) Trebuie vazut, citit daca un impuls de 25V si 10uS poate distruge intrarea unui LM358 si in caz afirmativ se poate pune o dioda de protectie. @gsabac
  10. 3 points
    Astazi a venit randul acestui proiect sa-l ansamblez si dupa ce voi mai face rost de ceva piese in zilele urmatoare, o sa testez circuitul si o sa trag concluziile finale de rigoare. Dupa acest test voi prezenta si documentatia finala a proiectului DP0345. Iata si cateva imaginii:
  11. 2 points
    Intre timp astazi am finalizat si cablajul sursei de alimentare pentru noul CX900MK2. Pe acelasi cablaj, pe care il voi dispune vertical conform indicatiilor din imaginile anterioare, se vor regasi sursele auxiliare de +/-15Vdc (cu pornire lenta a tensiunilor de iesire), sursa auxiliara pentru relee de 24Vcc (sau aproximativ 24Vcc, depinde de tensiunea infasurarii auxiliare) si bineinteles partea de softstart 230VAC pentru alimentarea transformatorului cu optiunea DC-trap/filtru inclusa. De asemenea, din bara de 24Vcc folosita pentru alimentarea releelor fiecarui canal de amplificare am inclus suplimentar un stabilizator 7812 daca va fi nevoie, pentru alte proiecte unde dorim spre exemplu sa alimentam un radio USB cu bluetooth. Bineinteles, in cazul acestui proiect CX900MK2 eu nu voi ansambla partea asta dar avand in vedere faptul ca vor mai fi utilizatori interesati de aceste PCB-uri, m-am gandit ca poate intr-un anume caz se va folosi si iesirea stabilizata de 12V. Maine va urma sa reverific toate PCB-urile: canal stanga, canal drepta si PSU, urmand ca saptamana viitoare pana vineri cel tarziu (poate si mai repede) sa lansez o comanda de PCB-uri ca sa intru in posia lor pana pe 25 decembrie (inclusiv utilizatorii abonati care vor achita in avans aceste cablaje). Eu intentionez sa comand minim 5 seturi (un set fiind compus dintr-un PCB amplificator stanga, un PCB amplificator dreapta si un PCB PSU AUX). O sa-mi opresc doua seturi iar diferenta de 3 seturi vor fi lansate aici spre vanzare. Daca sunt utilizatori care doresc seturi de PCB-uri a acestui proiect ii rog sa-si exprime dorinta acum ca sa stiu daca comandam minim 5 seturi sau mai multe. Bineinteles, pentru a putea lansa aceasta comanda de PCB-uri va trebui ca si in cazul altor demersuri asemenea, sa fie platite placile in avans. Tot maine seara o sa aflu si pretul exact a unui set de asemenea PCB-uri. Deci, o sa revin maine cu un mesaj in acest sens. Iata mai jos cum va arata PCB-ul PSU AUX.
  12. 2 points
    Un raspuns exact depinde foarte mult de valoarea minima a impedantei incintelor acustice. Daca ne raportam la min.4 Ohm si la o alimentare de cca+/-35Vcc, atunci puterea maxima disipata de un tranzistor final se determina cu relatia matematica: Pdt=(Vcc x Ic_max) / 8 unde: Vcc = 2 x 35 = 70Vcc iar Ic_max=(Vcc-Vsat)/2xZout Vsat reprezinta suma pierderilor de tensiune inclusiv pe rezistoarele din emitoarele tranzistoarelor, deci Vsat=Vr+Vo cu Vo=tensiunea de saturatie a tranzistoarelor finale, tipic 2V, iar Vr=~1V. Deci putem spune cu aproximatiile de rigoare ca: Ic_max=(70-1-1-2)/2 x 4, unde am considerat Zout=4 Ohm Rezulta Ic_max=8,87A =~9A. Ne intoarcem si determinam Pdt= (70 x 9)/ 8 = aprox. 80W pe ambele tranzistoare, deci aprox. 40W per tranzistor. Rezistenta termica a radiatorului pe care vor fi dispuse cele doua tranzistoare rezulta din relatia matematica urmatoare: Rth=dT/Pdt Consideram o variatie maxima admisa de temperatura, spre exemplu, de 20 gr.Celsius (asemenea exemplului din pagina exemplificata mai jos) si rezulta: Rth=20/40=0,5 gr. Celsius per watt. Tot in imaginea de mai jos se poate foarte usor identifica un radiator asemenea celui vandut de tehnoelectric (vedeti profil III). Din imaginea respectiva constatam ca radiatorul trebuie sa aiba cel putin 30cm lungime pentru o alegere optima. Daca folosim incinte de 8 Ohm atunci o lungime de 30cm per canal de amplificare este mai mult decat suficienta. In cazul a 4 Ohm si la o durata de functionare tipica aplicatiilor pentru acasa ajungem la limita necesarii unei ventilatii fortate a radiatorului dar lucrul asta se poate stabili practic in urma testelor efectuate. Deci puteti merge pe 30cm lungime /canal in cazul acelui radiator.
  13. 2 points
    Sursa este foarte buna, utila pentru toti amatori sau profesionisti in domeniu. Tensiunile fixe sunt un bonus binevenit, utile la randul lor. Merita realizata!
  14. 2 points
    Frumos cablaj si apreciez initiativa, dl.petru. Succes in continuoare la butonat PCBuri! Aveti de gand in viitor sa creeati un amplificator profesional unde functiile acestuia sa fie monitorizate de un microcontroler / ARM cu display ??
  15. 2 points
  16. 2 points
    Parerea mea este ca daca nu puteti restaura amplificatorul in starea originala merita sa-l folositi numai transformatorul si carcasa cu radiatoarele. La tranzistoare alegerea mea ar fi ceva cu capsula TO3-P sau TO247, in rest, un AV-400 adaptat sau ceva asemanator. Spor la treaba!
  17. 2 points
    Am vazut am cativa ani un amplificator Fantom, nu era CX1000, carcasa mai mica dar schema era aproximativ aceeasi. Schemele astea cu amplificator operational pe intrare erau destul de pretentioase, daca se devaloriza vreo compensare, ceva, era jale. Deci, din start nu as sta sa reproduc schema. Alternativa cu proiectul MX400/800 mi se pare buna, e o schema cu potential imens si de actualitate, ca performanta si stabilitate in functionare. Succes la mesterit !
  18. 2 points
    circuitul de incarcare pentru "super-cap" ti-a faultat bateria probabil. De fapt e periculos sa incerci sa incarci o baterie de litiu (ne-reincarcabila) pentru ca se incalzeste si face poc. Cam idiotic configurata placuta aia, cu circuit de super cap si cu pin pe care scrie BAT. RR
  19. 2 points
    Mai multe detalii aici: https://forum.cxem.net/index.php?/topic/222033-усилители-по-мотивам-урезанные-и-доработанные-версии-известных-умзч/
  20. 2 points
    Astazi am testat transformatorul amplificatorului audio. Un toroidal destul de robust construit. Din pacate tensiunile auxiliare nu erau suficiente pentru ce va urma si din acest motiv am dat jos infasurarea auxiliara (cu doua prize mediene), Am rebobinat doua infasurari simetrice cu ajutorul carora voi alimenta un stabilizator simetric cu LM317 si LM337. Am mai adaugat o infasurari auxiliara pentru relee softstart. Si inainte de acest update si dupa, curentul de mers in gol a transformatorului este cca. 0,11...0,12A. Destul de OK avand in vedere puterea sa. Va urma cat de curand trasarea schemei electronice (cea originala a amplificatorului) si mai ramane sa vad care dintre finali mai sunt OK. Finali sunt de tipul 2T818b si 2T819A, In functie de schema rezultata voi lua decizia de a clona schema (sa vedem daca se merita) sau daca voi folosi o alta schema electronica. Dar pana atunci, iata cateva imagini cu reconditionarea transformatorului din amplificatorul Fantom CX900:
  21. 2 points
    S-au mai schimbat vremurile si tehnologiile. Pagina proiectului Maximite Color 2 (https://geoffg.net/maximite.html)
  22. 2 points
    Pai sunt multi factori - varsta care o aveti, una e sa ai 30 de ani familie si servici cand revolutia asta cu calculatoarele personale a inceput, si alta e sau ai 16 ani si ceva experienta de construit cu circuite logice. Alt factor este locatia cum bine ati spus unii fiind la 10 minute pe jos de colectivul care a facut Cobra (UniBv) si altii pe la tara, fiecare dupa cum s-a nascut casatorit etc. In general firmele de technologie au aparut in locuri specifice, pe langa universitati sau in locuri unde investitorii sunt mai deschisi la risc.(asta-i viata si ne adaptam la ea cum putem). Nicaieri nu exista un loc cu sanse egale (nici macar in Korea de Nord) peste tot sunt unii mai egali decat altii. Pai uitati-va un pic la Nicoara Paulian, a plecat si s-a realizat in America, cei ce au facut Cobra la fel (Silicon Valley) jumatate din clasa mea de la UniBv sunt in Canada, multi oameni de valoare (creativi) s-au prins repede cum sta treaba si s-au carat ca era clar ca va dura schimbarea (de atitudine) si cine are 20-30 de ani de irosit? Eu am invatat programare cu cartea pe masa (1985) - aveam un comodore 64 (fara casetofon) si baga frate exemple din cartea cu care a venit C64. Doua saptamani nu am iesit din casa. (parintii mei s-au panicat) - dupa 2 saptamani ma plictisesem sa tot scriu programe care "dispareau" cand opream calculatorul asa ca mi-am adaptat Magnetofonul Majak 205 la C64 si mergea perfect (nu exista sa nu pot citii programe din prima) - dupa vreo sase luni am inceput sa ma plang de viteza basic-ului (facusem un editor de scheme electrice si in mod grafic (320 /200 color - sau 640/400 mono) se misca mult prea incet. Ma tot miram cum merg jocurile asa repede? si asa am aflat ca erau scrise in limbaj de asamblare. Asa ca am inceput sa caut un asamblor si dezasamblor le-am gasit intr-o revista din Germania si m-am apucat sa le bag de manuta (listing hex) - dar am renuntat repede ca am aflat ca le avea deja cineva (acel cineva era Wagner unul din grupul care lucra la Cobra care avea un C128) - am batut la usa la ITCI Brasov m-am prezentat politicos si le-am spus ca vreau si eu o copie la asamblorul/dezasablorul de 6510 - traspirasem tot. Nu o sa uit cand un tip s-a ridicat si mi-a zis ca poate sa-mi impumute un disk (5 inch) - le-am zis ca n-am unitate de floppy, mi-a zis sa aduc o caseta si mi le pune pe caseta i-am zis ca n-am casetofon, si m-a intrebat ce am, eu i-am zis ca am un Majak 205 - si toti au ras de s-au prapadit. Intr-un final mi-a dat casetofonul lui si o caseta si i le-am adus nevatamate dupa 2 ore. Prin '88 scriam destul de bine limbaj de asamblare pentru 6502/6510 (din fericire nu are multe instructiuni 76 parca) Ce am vrut sa zic cu povestioara de mai sus e ca trebuie sa te zbati sa obtii ceva - ca nu vine nimeni sa-ti bage in traista. RR
  23. 2 points
    Am citit mai atent interviul si intr-adevar este o constructie cu i8080 "inspirata" de un kit MCS80 furnizat de Stefan Bordeanu (YO3DP) kitul fiind proprietatea Institutului de Telecomunicatii unde lucra acesta. In plus logica mea de mai sus a functionat. Prototipul B880 a fost gata in 1983 - scrie chiar in interviu. Deh, traversand amandoi epoca comunista (Lix este cu doar 2 ani mai mare ca mine) orice posibila realizare este previzibila ca timp de executie. Mai mult, Tastatura viitorului L/B881 a fost realizata in 1984 asa dupa cum prevedeam. De fapt Lix a notat toate aceste date temporale, chiar in jurul schemelor publicate in Tehnium. Astfel kitul L/B881 a fost gata chiar mai tarziu decat anticipam eu in postarea anterioara, si anume in august 1985, atunci cand a fost gata sursa. Partea video de cuplare cu televizorul era deja gata in mai 1984. Asadar, foarte probabil primul kit a fost pus in vanzare in septembrie 1985, ceea ce se leaga cu afirmatiile utilizatorului @tehnosoftex ca a realizat constructia fiind elev in clasa a 12-a in anul 1985. Asadar documentatia circula din om in om (precum zvonurile propagate de raspandaci) tocmai datorita existentei kitului L/B881. Asa cum banuiam, chitul era insotit de o documentatie scrisa, continand schemele detaliate si care se poate gasi aici: https://sites.google.com/site/georgechirtoaca/documentation
  24. 1 point
    In primul rand scuze pentru numele topicului, stiu ca sunt utilizatori care nu prea agreeaza termenii in lb. engleza dar avand in vedere ca vorbim de un termen destul de cunoscut, am zis sa-l folosesc ca atare. Deci, ca sa nu mai deschid trei subiecte cu propuneri de cablaje de fabrica, la initiativa utilizatorului @outtek si nu numai a acestuia, am deschis acest subiect pentru a va prezenta niste imagini 3D cu PCB-urile finisate si preturile per bucata pentru fiecare proiect in parte. S-ar putea ca in realitate albastru sa fie mai inchis la culoare decat cel din imaginile de mai jos, asta tinand cont si experientele anterioare cu asemenea PCB-uri executate cu soldermask albastru, silkscreen alb. Fata de data trecuta am schimbat fabrica de PCB-uri si de data asta am obtinut niste preturi mai bune, luand in considerare inclusiv taxele vamale si celelalte costuri indirecte, cum ar fi comisionul paypal care am observat ca s-a facut ~5% !!! Detalii despre proiectele de mai jos gasiti in sectiunea DONPETRU PROJECTS din rubrica DIY din forum: DP0135 (inclusiv PCB BIAS) - este vorba de noul amplificator AS2050 dezvoltat de mine - 16lei / set (PCB amp + bias), pt stereo sunt necesare doua seturi DP0328 - corector de ton AS2050 cu stabilizator de tensiune inclus (se alimenteaza cu tensiune alternativa sau continua, in functie de necesitati) - 8 lei / PCB DP0802 MK2 - softstart si protectie incinte acustice - 10 lei/PCB Am postat mai jos niste imagini 3D asa cum vor arata cablajele. Ma repet, albastru va fi mai mult ca sigur putin mai inchis ca in imaginile prezentate mai jos. Daca sunteti de acord cu preturile afisate, va rog sa postati cantitatea dorita urmand ca plata sa fie facuta in avans prin paypal (in Euro sau USD) sau in cont bancar (in lei) dupa ce se vor strange cel putin 10 bucati comandate sau platite in avans de fiecare proiect. As vrea ca saptamana asta, in week-end-ul ce va urma sa lansez comanda, deci undeva pana vineri cel tarziu as vrea sa strangem suma minima necesara pentru comanda (bineinteles, o sa mai completez si eu cu cateva bucati ca sa rotunjesc numarul de PCB-uri comandate). Livrarea cablajelor o estimez in jurul a 30 de zile dupa lansarea comenzii de catre mine la fabrica (cu o toleranta de +/-5 zile maxim). preturi.xls
  25. 1 point
    Eu as incerca sa pastrez nota clasica a proiectului, adica etajul final desi imi aduc aminte cu ani in urma ca avea probleme la circuitul de limitare (cred ca erau subdimensionate tranzistoarele din circuitul respectiv!). Selectorul de intrari e depasit. Cred ca va trebui recalculat si sensibilitatea pe fiecare intrare audio si adaptata cerintelor actuale. Ce nu-mi place ca pe noul cablaj care il veti construi (0126 sau 0127) va trebui sa amplasati si capacitoarele care filtreaza tensiunea preului (parca 2200uF au!). Adica, nu-mi place ca va trebui facut de pe placa redresorului o intrare in aceste capacitoare si apoi plecare spre alimentarea preului din cutia metalica.
  26. 1 point
    In toata teoria asta s-a uitat, cred, sa ma corectati daca gresesc, puterea in VAR a unui capacitor. Faceam o similitudine cu domeniul electric unde se discuta de baterii de capacitoare de o anumita putere. Eu cred ca acolo unde circula curenti de valori mari sunt necesare capacitoare de anumite, vorba colegului de forum @prog, "gabarite". Teoria neglijeaza aspectul asta - inclusiv simulatoarele - dar eu cred ca nu e bine (pentru ca daca ar fi asa, atunci, vorba cuiva din topic, haideti sa folosim SMD-uri in electroenegetica, nu, dar nu e asa!).
  27. 1 point
    Pai este foarte simplu. Capacitoarele cu dielectric de polipropilena rezista la o tensiune de varf de aproximativ 325 V cat debiteaza sursa alternativa de 230 V pe ele, in timp ce SMD-urile sunt facute pentru tensiuni de varf mici.
  28. 1 point
    AI iesit un mare rahat din topicul asta. Problema simpla - dupa redresorul unui amplif Audio, ai cateva condensatoare de valoare mare (2x 47000uF sa zicem) - mai adaugi un condesator de 0.1uF. Eu sustin cu legile fizicii in spate ca riplul prin acest condesator este foarte mic de cativa uA , nu se pune problma folosirii unui condesator special SMD sau nu.(simulare mai sus) - in rest sunt doar impresii si fumuri de amatori. RR PS - ca o coincidenta ieri am folosit 25.000 de bucati de condensatoare de 0.1uF (smd) sa nu le mai vad ...pana luni.
  29. 1 point
    Dupa cate imi dau eu seama, @leo_electro a intentionat sa initieze o discutie despre condensatoarele electrolitice din filtrele (condensatoare de filtrare) care urmeaza dupa redresarea curentului alternativ, in vederea alimentarii unui montaj cu tensiune continua. In acest context, notiunea de "condensator de decuplare" nu este bine utilizata. Condensatorul de "decuplare", a fost denumit asa, odata cu primul etaj de amplificare realizat cu tuburi electronice. Rolul lui in acel montaj era de a decupla rezistorul din catodul tubului electronic, care realiza negativarea automata a grilei de comanda a acestuia. Controverse pe marginea acestor notiuni exista si pe alte forumuri (inclusiv internationale) de electronica. Iata si un exemplu, desi nu stiu cat de buna este traducerea automata realizata de google la cautarea subiectului in cauza: https://ro.weblogographic.com/differences-between-bypass-and-decoupling-capacitors-805900 Observatia de mai sus, este foarte importanta, deoarece la condensatoarele de decuplare, curentii de incarcare / descarcare prin rezistorul de polarizarea grilei (si care in anumite conditii este utilizat si la polarizarea bazei tranzistoarelor) sunt neglijabili, in timp ce in discutia de fata se au in vedere curenti de ordinul amperilor. Cred ca de comun acord cu admin @donpetru, ar trebui modificat titlul topicului, pentru a nu creea confuzie in legatura cu subiectul care se discuta aici.
  30. 1 point
  31. 1 point
    Cautand pe internet (cu totul altceva) am aterizat pe o pagina a unui roman emigrat care are pe blogul personal un articol despre LB881 (sau Lixco881 cum era cunoscut intre radioamatorii din YO) - LB881 era un computer popular in comunitatea de radioamatori din RO construit cu I8080 (CPU) https://ilgthegeek.wordpress.com/2010/11/14/history-lixco-lb881/ Imi aduc aminte ca a fost publicata schema completa in Revista Tehnium si ceva informatii despre constructie si am disecat schema bloc cu bloc (m-a fascinat partea care genera imaginea si care citea din memoria video) - material didactic fantastic pentru perioada respectiva. link cu cel care a creat L/B881 (Nicoara Paulian ) http://nini.qsl.ro/node/32 RR
  32. 1 point
    Asta cred ca ar face fata: https://www.tme.eu/ro/details/gt2a229m51100sb/condensatoare-elect-cu-surub-si-altele/samwha/ . Riplul daca am vazut bine este 15,6A care ar fi suficient in acest caz. Din pacate costul componentelor de calitate este mare, daca ati fi ales ceva cu capsula TO3P se putea putin mai ieftin.
  33. 1 point
    Tot a mai ramas un set PCB pentru vanzare si tot vine luna cadourilor, am creeat un pachet la un pret promotional care contine: 1. un set de cablaje imprimate SA100 (A+B+C+D) plus documentatia aferenta 2. piese electronice necesare la ansamblarea cablajelor mentionate anterior. PACHETUL COSTA 700 lei cu transport curier rapid inclus pe terioriul Romaniei Conditii de livrare: plata in avans in cont, expediere in urmatoarea zi lucratoare. ATENTIE !!! Pentru a finaliza sursa de alimentare voi trebuie sa mai completati setul cu urmatoarele repere: 1. O carcasa echipata cu ventilatoare, conectica, butoane potentiometre si aparate de masura 2. Doua radiatoare pe care sa amplasati tranzistoarele in capsula TO-3 si MJE15032/33 (tranzistoarele sunt in pachetul de mai sus oferit spre vanzare - atentie, nu am inclus mica electroizolanta, din pacate nu mai am... acum!!!) 3. Transformatorul (tipic 414VA; 4x15Vac, 5.5A; 4x9Vac, 2A; 2x12Vac, 0.5A). Se poate comanda la firme de specialitate, cum ar fi romtoroid sau petra-toroid. Pentru iesiri mai mari de 3A va trebui sa mariti curentul infasurarilor principale de 4x15V la peste 6A - pentru informatii exacte privind puterea transformatorulu in functie de curentul maxim dorit pe iesirile reglabile de tensiune, va rog sa ma intrebati aici sau prin mesageria privata. Iata si cateva imagini cu piesele electronice care fac parte din set impreuna cu cablajele aferente. Chiar daca pentru inceput pretul vi se parea mare ganditi-va ca numai setul de tranzistoare MJ15022/MJ15023 (2+2=4buc.) costa aproximativ 100lei, setul de cablaje la fel. Veti avea documentatia gratuita in format PDF transmisa prin e-mail. Vorbim de o schema electronica realizata la standarde profesionale, lucru ce necesita ceva mai multa atentie la ansamblare si punere in functiune. Imagini privind modul de implementare se pot vedea si in acest topic. Daca sunt utilizatori care au reusit si voi veti reusi, important e sa acceptati provocarea, sa cumparati setul de piese si sa incepeti proiectul. Asadar, daca doriti sa va construiti o sursa reglabila de tensiune de laborator dar si cu tensiuni fixe simetrice suplimentare, pe care sa o lasati si la nepoti, atunci ati gasit pachetul de piese electronice potrivit pentru un asemenea proiect, de care sa fie mandrii si nepotii, nu numai voi !!!
  34. 1 point
    Dispozitivele universale au posibilitati de reglaj. Este specificata tabla de otel de 0.8 mm pentru ca probabil este cea mai groasa tabla din otel, care poate fi indoita manual utilizand toata lungimea activa de 450 mm a dispozitivului. Oricum, tabla de aluminiu este mult mai usor de indoit decat tabla din otel. Uite alta mai ieftina, dar cu o capacitate mai mare: https://www.emag.ro/masina-mini-de-prelucrat-tabla-460mm-gb2351/pd/DKFSCGBBM/?cmpid=86963&gclid=CjwKCAiAtej9BRAvEiwA0UAWXmjGzNIUkPSNlpPaaiHXif3gKJkz9nbycotWkFfU_6T1jzAsAYnjFBoCGxQQAvD_BwE Indoaie tabla din otel de 1,2 mm la aceeasi lungime activa. Poti intreba. Sunt magazine online si au date de contact afisate pe sait.
  35. 1 point
  36. 1 point
    R6 R4 D1 si R5 nu trebuie montate daca folositi baterie. - ele sunt pentru cazul cand folositi SuperCap in loc de baterie. (si R6 devine sarma) scrie si pe schema in partea de sus a schemei Rolul R5 D1 este sa incarce supercap-ul (5V) iar R6 si R4 este un divizor care reduce cei 5V la 3V cat e admis pe pinul "BAT". Daca folosesti baterie nu ai nevoie de tote astea conectezi direct bateria (3V) la pinul "BAT" RR
  37. 1 point
    Nu sunt sigur cum se vinde - ma uit si pun niste link-uri dupa amiaza. Eu imi construiesc unul (o varianta inbunatatita de mine care are si ethernet) sunt undeva la 80% cu schema si la 60% cu PCB-ul. Sper sa-l termin design-ul pana la sfarsitul 2020 si sa ma apuc de firmware pentru ethernet in 2021. Deocamdata e gata MCU + SDRAM +ETH +VGA (si schema si PCB) RR
  38. 1 point
    Sincer nu stiu ce si-au pierdut tinerii (cheful de viata) dar e o vorba : "poti sa duci calul la apa dar nu poti sa-l faci sa bea". RR
  39. 1 point
    Admitem un 15A la scurt(exagerat de mare, cel real e mai mic), pe un shunt de 0.025R avem 0.375V. cu o negativa de 2.5 vedeti ce tensiune avem in pinul 3.
  40. 1 point
    https://geoffg.net/CMM2_Description.html 270000 de linii de basic pe secunda - eu zic ca e destul de rapid. RR Sa mai deschidem un topic unde conversam in doi? mai bine va sun la telefon. Eu speram sa mai participe si altii sa puna intrebari sau macar feedback (scris, nu emoticoane si alte tampenii) se pare ca topicul asta a devenit un fel de discutie intre @roadrunner si @ola_nicolas . sau poate suntem extrem de plictisitori dupa o varsta... RR
  41. 1 point
  42. 1 point
    Deschide datasheet-ul la ambele circuite si vezi daca sunt diferite la nivel de registrii. RR
  43. 1 point
    Astazi nu mai este. Eu vorbeam despre anii '85. Despre programatorul cu cateva linii in BASIC, am spus ca l-am folosit dupa ce m-am acomodat cu tehnologia, absolut noua pentru mine in acei ani. De asemenea am mai spus odata. Pana in 1982 am locuit in Constanta. Dupa martie 82, am locuit in Judetul Olt, si anume la tara. Nici intr-un loc nici in celelalt nu se inghesuiau bisnitarii cu componentele tehnologiei TTL. Despre microprocesoare, memorii si alte alea, nici vorba. Atat in anii '80, cat si in anii '90, precum si o parte din anii 2000, ca sa pot sa realizez o constructie in regim de hobby, ma duceam dupa componente la Bucuresti. De prin 2010 componentele in orice tehnologie nu mai reprezinta o problema, deoarece a patruns si la tara internetul si magazinele online. Datorita unor eforturi marite (in multe sensuri) eu persnal am internet mai dinainte. Imi aduc aminte ca primul internet l-am avut de la ZAPP Mobile in 2002. De descurcat insa ma descurc mai bine cam din 2010. Iata @roadrunner ca abia la 55 de ani pot spune si eu ca exista o oarecare egalitate de sanse, daca ma raportez la oricare zona a tarii, insa doar din punctul de vedere al legaturilor comerciale. Inca nu am canalizare si apa centralizata, desi am baie si apa curenta in bucatarie datorita eforturilor mele mult supradimensionate fata de cetatenii de la oras. Inca nu am gaz metan la teava, desi judetul Olt este una dintre zonele extractoare de petrol si gaze naturale. De fapt conducta de gaze trece la numai 5... 6 km de mine prin orasul Potcoava, dar nimeni nu ne baga in seama. Daca astept de 38 de ani (dintre care 30 in democratie) sa patrunda si la mine insemnele civilizatiei, pe care acum 2000 de ani romanii o considerau normala si indispensabila (apa si canalizarea) foarte probabil voi da coltul, asteptand ca sapaturile pentru canalizare, sau conducta de gaze sa inceapa si pe aici.
  44. 1 point
    Co-Bra (computer Brasov) - era o clona Spectrum la care s-a adaugat mai mult ram 80K si mai mult ROM (20K) si putea rula si in mod CPM (cu floppy disk) - ceea ce Sinclair Spectrum nu a putut niciodata. (nu mai spun ca avea o tastatura adevarata nu porcaria aia de la spectrum) O alta diferenta majora e ca Sinclair Spectrum au luat toata logica din jurul Z80 si au facut un ASIC (care se chema ULA https://faqwiki.zxnet.co.uk/wiki/ZX_Spectrum_ULA) deci nu avea prea multe componente - la Cobra nevand posibilitatea sa faca un ASIC au facut totul cu porti logice (TTL) dar au pastrat compatibilitatea cu Spectrum (orice software de spectrum mergea pe Cobra) Primul calculator pe care am programat a fost un Prae (facut la ICT Cluj https://ro.wikipedia.org/wiki/Prae) LB881 nu avea nimic in comun cu Spectrum sau cu Cobra (LB881 era cu i8080 nu cu Z80) - iar sa te inspiri din Sinclair Spectrum nu aveai cum ca nu-ti ziceau ce-i in ULA (asic-ul in care au bagat tot ce nu era Z80) schema aici https://spectrumforeveryone.com/wp-content/uploads/2017/08/ZXSpectrumIssue12-Schematics.pdf RR PS - Ca tot vorbiram de patente am aflat cu surprindere ca mi s-a mai apobat un patent in 2019 la care sunt co-autor (apartine lui Intel Corporation) deci am ajuns la numarul de 3 in total. Nici macar nu s-au sinchisit sa-mi trimita un email, am dat de el din intamplare punind numele meu in Google. Macar in socialism te puneau la gazeta de perete, sau in revista Cutezatorii...in capitalism li se rupe...
  45. 1 point
    Nu mai tin minte cat au costat toate componentele, dar eu imreuna cu un coleg, fiind ajutati cu cablajul de catre maistrul de la atelierul de electronica, am construit calculatorul lb881. Eram in liceu in clasa a 12 a in 1985. Eu m-am ocupat de partea electronica, colegul s a ocupat de partea mecanica, tastatura , carcasa si altele. Dupa un an sau 2 mi-am construit o cobra, si am donat lb ul colegului, fiind mult mai interesant cobra pentru mine in acea vreme. Am invatat extrem de multe lucruri construind si folosind aceste calculatoare, intr-adevar componentele erau in mare majoritate rusesti, dar mai apoi la constructia cobra au aparut si componente romanesti, z80 era facut de microelectronica, rusii nu au facut niciodata z80 din cate stiu, cel romanesc era din cate am auzit doar impachetat la microelectronica fiind fabricat in RDG. Nu sunt si nu am fost radioamator, dar ideea de a construi un computer m-a fascinat foarte tare la vremea aceea.
  46. 1 point
    @ionut90, confirm plata. A mai ramas de efectuat plata utilizatorul @niksound Intre timp am finalizat PCB-ul cu condensatoarele de filtraj pentru doua canale. Acesta costa 12,5 lei bucata. Deci, daca doriti si acest PCB va rog sa mentionati cantitatea dorita Editate ulterioara: am notat pentru utilizatorul outtek - 2 bucati = 25lei, ca sa nu mai efectuati plata a inca 25lei (sau cum doriti), va pot trimite coletul cu plata transport la destinatar ca sa compensam suma trimisa? Ce spuneti ? EDITARE ULTERIOARA nr.2: O sa actualizez documentatia proiectului DP0135 si cu acest PCB.
  47. 1 point
    Seara buna,salut si eu aceasta initiativa si ma inscriu cu aceste PCB-uri :DP0802 MK2=2 buc ,DP0328=2 buc , DP0835=2 seturi total=72 + transport prin curier. Va multumesc frumos si s-avem spor la mesterit!
  48. 1 point
    Daca tinem cont de ordinea in care sunt enumerate in titlu, atunci avem 12AX7 ≡ ECC83, 12AT7 ≡ ECC81, 12AU7 ≡ ECC82. Echivalentele se pot gasi oriunde pe internet. In vederea stabilirii echivalentelor, dar si pentru caracteristici tehnice sumare, este recomandabil programelul executabil TDSL Personal Edition 1.1, descarcabil de la adresa https://www.fileguru.com/TDSL-Personal-Edition/download Sunetul nu se propaga prin intermediul tuburilor. Prin acestea se propaga electronii. Caracteristicile tuburilor, conduc în mod comparativ la amplificări de o calitate mai buna sau mai puțin buna. Sunetul apare în singurul organ specializat al unui amplificator, denumit difuzor. Deși calitățile sunetului depind în mod intrinsec de calitățile amplificatoarelor audio, pentru a diferenția sunetele se utilizează incinte acustice, în care sunt montate difuzoarele. Acestea pot da sunetelor calități care le diferențiază din punct de vedere acustic. Așadar audiofilii apreciază acustica care însoțește aceste incinte, și nu tuburile electronice. O acustica excelenta se poate obține și utilizând aparatura de amplificare cu tranzistori (spre exemplu) dacă incintele acustice sunt construite în mod profesionist. In ceea ce privește diferitele generații de tuburi electronice, fiecare dintre ele prezintă calități și defecte specifice. Lămpării suficient de vârstnici au apucat sa lucreze cu mai multe serii de tuburi electronice. La Muzeul Marinei Romane din Constanta, sunt expuse mai multe stații de radio emisie / recepție. Cele mai vechi (dacă rețin suficient de bine) sunt din 1911. Tuburile radioreceptorului aveau dimensiunea unor dovleci. La momentul când am vizitat eu muzeul (anii '70) radioreceptorul din 1911 era încă în funcțiune și la cerere am putut sa audiem programele radio existente pe atunci în România. Mie, care eram pasionat de electronica cu tuburi, mi s-a părut ca radioreceptorul avea un sunet sublim, desi tehnologia tuburilor in 1911, era una rudimentara.
  49. 1 point
    DP0804 este un PCB care se poate folosi pe partea frontala a carcasei amplificatorului si a fost special conceput ca sa fie folosit cu kitul DP0142 = MX800 prezentat cu cateva zile in urma. DP0804 este un cablaj imprimat inspirat din PCBul care echipeaza partea frontala a amplificatorului TAmp din seria TSA2200. Am facut un PCB intr-un singur strat ca sa fie mai usor de reprodus prin metode D.I.Y cunoscute. Pe placa MX800 o sa vedeti un rezistor intercalat intre -V de acolo si -V de pe placa DP0804. La valori nu am umblat aproape deloc. Schema, asa cum o s-o vedeti, este foarte asemanatoare cu o alta schema din alte amplificatoare audio, dar nu Tamp. Eu am venit doar cu o mica contributie privind valorile unor piese si bineinteles, asa cum va spuneam, cu un PCB intr-un singur strat fara nici un jumper. Proiectul DP0804 este gratis si se poate descarca de mai jos: DP0804 - STEREO VUMETER BOARD with FAULT & POWER LEDs.pdf Eventuale intrebari si imagini cu realizare practica a acestui kit electronic se pot prezenta in cadrul acestui topic. Spor la mesterit. Editare ulterioara: Daca doriti cablaje de fabrica, va rog sa va abonati aici. Pretul unui PCB = 12lei bucata.
  50. 1 point
    Precum spuneam intr-un post precedent, inainte de a lansa seria MX de amplificatoare audio in clasa AB pe MOSFET-uri in etajul final, am avut de ales intre doua topologii. Cea de a doua varianta, care va fi cea "finala", am prezentat-o in imaginea 3D mai jos: Dupa ultimile update-uri ale schemei si nenumarate revizii incepand de anul trecut si pana in prezent am ajuns la varianta prezentata in imaginea 3D anterioara. In urma testelor in programe soft dedicate rezultate pe componente neideale de circuit am obtinut urmatoarele rezultate pentru amplificatorul audio MX400: Testul a fost facut atat cu semnal sinusoidal cat si rectangular pe diferite impedante de iesire pentru a testa stabilitatea amplificatorului, implicit performantele acestuia. Iata ce am obtinut (alimentare +/-70Vcc): 1. Sarcina noninductiva de 4 Ohmi, semnal sinus 100Hz: - Sensibilitatea nominala de intrare pe etajul preamplificator: cca. 250mV/10kOhmi (intrare nebalansata); - Valoarea rms a tensiunii de intrare in etajul amplificator: cca. 2Vef; - Valoarea rms a curentului prin sarcina: 10.09A; - Valoarea rms a tensiuni pe sarcina: 40.39V; - Valoarea THD = 0,0035% ( 0,003% ); - Valoarea TID mai mica de 0,0001%; 2. Sarcina noninductiva de 4 Ohmi, semnal sinus 1kHz: - Sensibilitatea nominala de intrare pe etajul preamplificator: cca. 250mV/10kOhmi (intrare nebalansata); - Valoarea rms a tensiunii de intrare in etajul amplificator: cca. 2Vef; - Valoarea rms a curentului prin sarcina: 10,13A; - Valoarea rms a tensiuni pe sarcina: 40,54V; - Valoarea THD = 0,009% ( 0,008% ); - Valoarea TID = 0,0001%; 3. Sarcina noninductiva de 4 Ohmi, semnal sinus 10kHz: - Sensibilitatea nominala de intrare pe etajul preamplificator: cca. 250mV/10kOhmi (intrare nebalansata); - Valoarea rms a tensiunii de intrare in etajul amplificator: cca. 2Vef; - Valoarea rms a curentului prin sarcina: 10,10A; - Valoarea rms a tensiuni pe sarcina: 40,41V; - Valoarea THD = 0,015% ( 0,06% ); - Valoarea TID = 0,00015%; Valoare Slew Rate aprox. 50V/us (rezultata in urma testarii amplificatorului cu semnal rectangular). Later Edit: Valorile THD din paranteze au fost obtinute utilizand in etajul de intrare a amplificatorului tranzistoare de zgomot redus si raspuns in frecventa ridicat. Aceste tranzistoare se vor utiliza in varianta comercializata a kitului de amplificare. Totodata, pentru obtinerea performantelor de mai sus s-a utilizat in etajul preamplificator audio atat operationalul MC33078 cat si OPA2134, diferente notabile in privinta THD-ului nu s-au obtinut ci mai degraba asupra valori Slew Rate. Valoarea curentului de mers in gol aprox. 100mA In schema finala am inclus o alimentare separata pentru ventilator astfel sa las o libertate mai mare de alegere a tensiunii nominale de alimentare a ventilatorului si implicit sa reduc la minim eventuale incompatibilitatii si/sau perturbatii pe sursa de semnal. Amplificatorul audio in urma simularilor a fost stabil atat in sarcini de 1 Ohm cat si de jumatate de ohm. Intr-un post precedent am spus ca voi prezenta rezultatele practice in jurul datei de 15 septembrie dar din diverse probleme (personale) care au aparut si pe care nu le-am putut anticipa voi amana prezentarea acestora intr-o data pe care am sa o comunic ulterior in acest topic (posibil peste o saptamana sau doua). Dupa prezentarea acestor rezultate se pot lansa comenziile concrete cu plata anticipata a unui anumit procent din valoarea acestui kit. Tot atunci am sa expun si lista finala de preturi pe fiecare versiune de amplificator din seria MX. Multumesc de intelegere si "tineti aproape".
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+02:00
×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.