Sari la conținut

Tabel Lideri


Conținut Popular

Afișez conținut cu cea mai mare reputație pe 01.01.2019 în toate secțiunile

  1. 1 punct
    In atasamentul de la acest mesaj, am vrut sa ilustrez cum se scria si se vorbea romaneste in anul 1948, adica cu 5 ani inaintea reformei limbii romane din 1953. Am ales in acest scop un facsimil continand 2 pagini (paginile 2 si 3) din revista Radio electronica, numarul 3 / 21.12.1948. Am subliniat cateva cazuri de folosire a diacriticelor î si â, dar si cum se conjuga verbul a fi la persoanele a I-a singular si/sau a 3-a plural. Cu aceasta ocazie, se poate constata ca Romania a fost una dintre tarile unde s-a luat nota si s-a comentat la "cald" proaspata inventare a tranzistorului (in decembrie 1947) dar si faptul ca cei care sustin ca formele sunt / suntem / sunteti, au fost introduse in limba romana cu "forcepsul" in 1993, nu stiu ce vorbesc. Consider elocvent faptul, ca desi in 1953 s-a decis sa fie complet eliminata diacritica â, pe motivul ca "nu se justifica doua caractere grafice pentru acelasi sunet", peste doar 11 ani (in 1964) s-a decis (sub presiunea maselor de vorbitori si cunoscatori ai limbii romane) ca in cazul familiei de cuvinte provenind din substantivul "romîn", sa se scrie (din nou) prin exceptie cu â, adica român, românesc, româneste, România..., etc. Cand am decis sa deschid acest topic, am pornit de la nevoia de a comenta situatii si cazuri de utilizare incorecta a limbii romane. Aceasta nevoie, devine din ce in ce mai clara, avand in vedere ca vrejba romano-romana (luand o amploare de o violenta fara precedent) s-a mutat in ultimul timp, inclusiv pe taramul limbii romane vorbite sau scrise. Astfel, foarte multi opozanti politici ai primului ministru Viorica Dancila, folosesc orice greseala de exprimare in limba romana (in diferite discursuri sau interviuri) ca sa justifice insultele adresate public acesteia, din ce in ce mai des. Eu nu spun ca doamna prim ministru nu face greseli gramaticale, sau lexicale in discursurile sale, insa cei care rad cel mai vehement de ea, sunt ei insisi certati cu lexicul si gramatica limbii romane. Acest fenomen tinde sa capete aspecte cu caracter de masa in ultimul timp. Mai mult decat atat, unii au uitat cuvinte si expresii romanesti uzuale, dar folosesc fara discernamant cuvinte si expresii englezesti, in special in postarile de pe forumuri. Fenomenul este foarte bine observabil pe forumurile de pe internet. Inclusiv oameni care critica exprimarile altora pe diferite topicuri, au "uitat" ca intre timp (in 1993) s-a facut o noua reforma a limbii romane. Hai sa ne aducem aminte (cei mai vechi pe acest forum) de fostul membru al portalului Tehnium Azi - uucin, sau klaxon pe alte forumuri. Desi era un vehement critic al celor care nu scriau corect in limba romana pe forum, el insusi refuza sa scrie cu î si â, sau sa utilizeze formele sunt / suntem / sunteti, continuand in acelasi timp sa scrie sînt / sîntem / sînteti. Nu este singurul. Exista o pleiada intreaga de apologeti ai vechii reforme (cea din 1953) fara a avea din pacate motive lingvistice, ci fie politice, fie de ordin personal. Trebuie avut in vedere (ca argument esential) ca practic, asa cum se scrie acum, au scris si marii nostri scriitori sau carturari de renume. Exista pe internet facsimile ale unor ziare din anii '70 ai secolului al XIX-lea (vezi diferite numere ale ziarului Timpul, unde publica marele nostru Eminescu) care demonstreaza acest lucru. Chiar daca putem pune in discutie anumite aspecte ale limbii romane, asta nu inseamna sa refuzam sa vorbim, dar mai ales sa scriem romaneste corect. Corect, a insemnat intotdeauna (ca si acum) in conformitate cu hotararile forumurilor academice romane, legalizate prin hotarari de guvern. Faptul ca asa au invatat sa scrie la scoala unii dintre cei in cauza, nu este de loc un motiv de a nu respecta ultimele reglementari in domeniul limbii romane vorbite sau scrise actualmente. Trebuie avut in vedere ca utilizarea unor texte publice intr-o limba romana care nu tine seama de ultima reforma lingvistica din 1993, poate duce adesea, in cazul celor implicati, la probleme de inadecvare, sau chiar de legalitate. Inchipuiti-va ce ar insemna sa faci un text legalizat la notariat si sa constati (in cadrul unui proces juridic, spre exemplu) ca acel text nu este legal si deci nu produce nici un efect, tocmai datorita utilizarii unor forme inadecvate ale termenilor juridici, sau ne-juridici in limba romana. Practic, ai platit o gramada de bani pe taxe notariale, fara sa obtii ceea ce in mod normal era in favoarea ta. Nu stiu de ce, cei in cauza refuza scrierea cu î si â?! Regula este foarte clara si foarte simpla. In cuprinsul cuvintelor se scrie cu â, in timp ce la capetele acestora se utilizeaza î. Motivul este la mintea copiilor: De ce ar trebui sa utilizam diacritica â, prin exceptie, doar la familia de cuvinte provenite din substantivul român, si sa nu devina o regula generala?! In ceea ce priveste formele sînt / sîntem / sînteti, eu stiu de la tatal meu (fara a avea alte informatii) ca acestea au fost introduse la initiativa lui Mihail Sadoveanu, cu ocazia reformei din 1953, an in care acesta era presedintele Marii Adunari Nationale. O asemenea initiativa, a fost considerata de multi oameni de stiinta si cultura, ca fiind un abuz lingvistic. Nu in ultimul rand, am constatat (pe alte forumuri) ca multi dintre cei care nu mai gasesc argumente in favoarea refuzului lor de a respecta reforma lingvistica din 1993 (pe motivul ca au facut-o comunistii si securistii) au inlocuit aceste argumente, prin epitete de toate felurile la adresa mea. Sper ca nu va fi cazul pe acest topic.
Acest tabel lideri este setat pe București/GMT+02:00
×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.