Sari la conținut

Tabel Lideri


Conținut Popular

Afișez conținut cu cea mai mare reputație din 13.12.2017 în toate secțiunile

  1. 3 puncte
    Am terminat și cu sursa. În weekend testez corectorul, sper să fie ok.
  2. 3 puncte
    De cati forumisti este nevoie pentru a se schimba/inlocui un bec? - 1 pentru a schimba becul - 1 pentru a posta si anunta ca becul a fost schimbat - 14 pentru a impartasi experiente similare si a arata noi modalitati de schimbare a becului - 7 pentru a avertiza asupra pericolelor ce apar la schimbarea becurilor - 27 pentru a corecta greseli gramaticale aparute in posturile despre schimbarea becurilor - 53 pentru a lua la misto pe cei ce au corectat greselile gramaticale - 2 profesionisti in domeniu care sa atraga atentia ca termenul corect este "lampa" - 15 care sa pretinda ca au lucrat in domeniu si termenul "bec" este la fel de corect - 109 care spun ca forumul nu este despre becuri si discutia trebuie mutata pe un forum despre becuri - 111 care sustin ca atata timp cat toti folosim becuri, discutia este utila pe forum - 306 pentru a discuta care sunt cele mai bune metode de a schimba becuri, care sunt cele mai bune, de unde se pot cumpara si cat costa - 27 pentru a posta linkuri catre siteuri unde pot fi vazute diverse modele de becuri - 14 pentru a spune ca linkurile nu sunt corecte si a posta pe cele corecte - 33 pentru a cita tot ce s-a postat pana in momentu respectiv si a raspunde "si eu" - 6 pentru a atrage atentia sa se foloseasca functia "cautare" - 12 pentru a posta ca ei renunta definitiv la forum din cauza divergentelor aparute pe marginea subiectului - 143 pentru a spune "cauta intai pe google si daca nu gasesti nimic despre becuri atunci intreaba pe forum" - 16 posturi unde doi membri poarta o discutie total paralela cu subiectul - 24 posturi in care li se atrage atentia sa foloseasca mesajele private sau e-mailul - 1 moderator care sa avertizeze ca daca nu se inceteaza cu mesajele aiurea va inchide topicul - 1 membru nou al forumului care raspunde la 6 luni dupa ultimul post si totul o ia de la inceput...
  3. 3 puncte
  4. 2 puncte
    Buna ziua Daca se mai face comada de pcb-uri av400 ma inscriu si eu la un pachet ca cel pezenta anul trecut in decembrie
  5. 2 puncte
    Referitor la acel kit de sursa reglabila de tensiune stabilizata, de pe site-uri gen ebay.com, recomand parcurgerea topicului urmator:
  6. 2 puncte
    Intre timp am intrat in posesia cablajului original de corector de ton. Am inceput deja sa compar schema electronica a placi cu cea a manualului de service si surprizele nu contenesc sa apara. Pe partea de corector de ton mici modificari la valorile pieselor (in special rezistoare), pinii + si - de la niste amplificatoare operationale de pe partea de corectie de ton mentionati pe dos in schema de service, LED-ul bicolor din schema de service este de tipul anod comun iar in realitate este de tip catod comun s.a.m.d. Oricum, nu am terminat de comparat placa cu schema de service dar iata ca este a nu stiu cata ora cand un manual de service nu bate cu produsul original - lucru semnalat de mine cu foarte multi ani in urma si la alte produse electronice. Deci va urma o actualizare a schemei prototip cat de curand.
  7. 2 puncte
    In general partea electrică nu se unge cu nimic, eventual se înlatură cu un betisor cu vata, scamele si resturile ramase de la curatare. Daca pe cursor sau partile electrice a ajuns ulei sau vaselina, acestea nu se dizolva in alcool izopropilic si se poate folosi cu precautie acetona pe un betisor cu vata, fara sa atinga partile de plastic. Se poate utiliza si un spray de ungere curatare pentru potentiometri, de ex. KONTAKT PR la un pret de circa 10 lei, urmat de finisarea cu betisorul cu vata. Uneori zona circulara de contact pe grafit este roasa si in acest caz se poate deforma usor cursorul ca sa calce alaturat. Deasemenea daca cursorul de grafit este prea tocit, se poate confectiona unul din mina moale de creion. Daca nu este necesara spalarea, se poate curata doar cu betisorul cu vata. In toate cazurile, inainte de montare, trebuie arcuita usor partea mobila, pentru o apasare corecta atit pe grafit cit si pe contactul circular si pe toata circumferinta. Axul se poate unge cu o pelicula subtire de vaselina si uneori se poate folosi o vaselina groasa care determina o miscare mai ferma a butonului. @gsabac
  8. 1 punct
    Am uitat să desenez circuitul care asigură tensiunea de negativare , cind se folosește negativare fixă pentru tuburile finale . Puntea redresoare este de 1A , tensiune ....minim 200V , C15 100....220 microF/100V , R19 1w , C16 47microF. Pe schema desenată de tine este o greșeală in circuitul care ridică potențialul filamentelor față de catod , am desenat eu circuitul corect . Pe circuitul de alimentare filamente finale pune semireglabilul de 100ohmi , se montează sau nu , in funcție de înfășurările transformatorului . Pentru partea de alimentare anodică puntea eu o pun de 4A , eu folosesc condensatori de capacități mari si cele de 1A se pot " speria " la pornire cind se încarcă condensatorii de filtraj , mai ales dacă sunt condensatori cu ESR mic , sunt pățit cu două punți de 1A care au facut ....poc . M-am gindit mai profund , in sursa anodică se pot folosi și electrolitici de 300,350,400V , nu neapărat de 450V , de ce spun asta ? Cred că vor fi puțini care vor merge cu tensiuni anodice de 500V , chiar si asa ....in cel mai rău caz cind se folosesc conzi de 300V si tensiunea este mai mare la pornire ....tot avem o " protectie " de 100V . Pentru C13,C114 se pot monta doi condensatori in serie ca in schemă sau unu singur de 450V , Uaa alimentează "tuburile mici " care emit repede și tensiunea nu are cum să depășească 450V . Eu las la alegerea ta la ce tensiune să fie conzii din sursa anodică , să își dea și alții cu parerea și să se ajungă la un " consens " ....vorba lui Ilici . Sursa care alimentează circuitul de filamente Eu pentru C1 folosesc 10000microF cind alimentez filamentele cu 12,6V si 20000microF cind alimentez cu 6,3V , 4700microF nu poate tine piept riplului mai ales cind ai nevoie de 2,5...3A pentru filamente . Puntea redresoare eu o pun de 10A . Eu aș monta doi tranzistori PNP de putere in paralel , cu mici radiatoare , dacă se folosesc tuburi rusesti ( 6,3V ) consumul pe filamente este intre 1,9A ....2,7A in functie de ce tuburi se folosesc , mai bine folosesc doi tranzistori cu radiatoare mici decit unu cu radiator mai mare . Cind se folosesc tuburi alimentate cu 12,6V se poate monta un singur tranzistor de putere , consumul este de 0,6A pe filamente , eu nu pun nici macar tranzistor , folosesc un LM338 ( 5A ) cu un mic radiator . Zic să hotariți de comun acord cum va fi sursa de alimentare . Legat de transformatorul de alimentare .....nu am habar ce o să dorească fiecare in parte , trebuie personalizat pentru fiecare utilizator in parte , sunt sigur că marea majoritate vor folosi tuburi rusești fiind mai ieftine , chiar și așa nu știi ce clasă de functionare preferă fiecare și nu poți dimensiona traful .
  9. 1 punct
    Personal , as vedea 3 variante: 1) varianta ieftina - SRPP -> 6H2P ; defazor -> 6H1P ; finale 6P3C 2) varianta medie - SRPP -> ECC83 ; defazor -> ECC82 ; finale EL34 sau 6P3C-E 3) varianta scumpa - SRPP -> 12AX7 ; defazor -> 12AU7 ; finale KT88 sau KT90 De asemenea consider ca ar trebui scheme dedicate fiecarei variante...daca se poate concepe un PCB unic este perfect! Cu scuze de interventie, ma consider incepator in domeniu si poate mai lansez cate o 'perla'...
  10. 1 punct
    De acord cu cele afirmate mai sus...cu o singura exceptie: -daca se pune in scc difuzorul unui amplif pe lampi,indiferent ca este SE sau PP va fi doar o suprasarcina a etajului final lucru usor de recunoscut prin inrosirea anodului tubului/tuburilor finale!...iar tuburile nu se vor distruge daca suprasarcina este scurta... -lipsa sarcinii la un amplif SE/PP poate duce la avarii grave si costisitoare!..de exemplu arderea trafului de iesire prin strapungerea izolatiei respectivului traf! ................................................................................................................................................................ -lipsa sarcinii la un amplif cu MOS sau bipolari nu produce-de obicei!- avarii... -scurtcircuitarea iesirii unui amplif cu MOS sau bipolari duce-de obicei!- la distrugerea cel putin a etajului final in cazurile cele mai fericite...si asta se intampla instantaneu in pofida eventualelor protectii cu care e dotat ampliful... Ca o concluzie , nu se pot trata ampifurile pe lampi cu aceleasi masuri ca la amplifurile cu siliciu....distorsiunile care imbogatesc semnalul si il fac placut la ascultat-in speta armonicile pare- sunt mult mai usor de obtinut la un amplif pe lampi decat la un amplif cu siliciu...in schimb obtinerea unui sunet neutru este la indemana oricarui amplif cu siliciu mai rasarit...sunt diferente notabile iar constructorii care opteaza pentru oricare dintre variante trebuie sa se documenteze la amanunt daca nu vor sa fie dezamagiti! Spor!
  11. 1 punct
    Salutari, mai nou au aparut module cu microfon wireless miniatura , am sa incerc sa fac probe si cu acest model , ar trebui sa gasesc si un receptor miniatura , emitatorul ar putea fi prins portabil de gulerul vorbitorului , ar fi foarte util , sa vad calitatea..
  12. 1 punct
    Tot regretabil este faptul ca recomand topice (subiecte) care nu sunt parcurse si intelese in totalitate de utilizatori iar dupa aceea apar afirmatii de genul, citez: Daca o sa recititi topicul la care am facut referire si o sa intelegeti modificarile facute, o sa vedeti ca un banal kit chinezesc de doi lei se poate transforma in ceva care poate sa mearga "cum trebuie".
  13. 1 punct
    Salutari tuturor! Deocamdata nu pot emite pareri pentru ca trebuie sa ma "joc" putin cu noua interfata a forumului ca sa-mi pot forma o opinie! Salut cu bucurie 'schimbarea la fata'! La multi ani Romaniei si romanilor! Spor in toate sa aveti!
  14. 1 punct
    Multumesc @remus68, dar mai astept si alte opinii.
  15. 1 punct
    De ce sa-si stearga mesajele? Chiar daca a gresit o litera sau o virgula, cifra, etc. si timpul de editare a expirat , poate reveni cu o completare daca este atat de important. In cazul editorialelor, nu cred ca sta careva sa le scrie on-line. Le scrii frumos intr-un editor de text, le revizuiesti iar cand consideri ca sunt in regula le postezi. Prea mult fum fara foc, la fel si in topicul de stimulare a activitatii pe forum. Sponsori, concursuri... Prostii. Asistam la o scadere drastica a activitatii pe toate forumurile tehnice, mai putin pe cele cu o tenta strict profesionala, dar si acolo interesul e scazut. Asta-i un fenomen general si nu cred ca-l resuscitati cu nimic. Mentalitatea se schimba, calitatea scade, reactiile sunt pe masura. Activitatea s-a mutat in locuri mai ''vizibile'' si cu priza la public. Tot prostul are facebook, a invatat sa dea like si sa distribuie ce i se pare lui ca e important. Lasati lucrurile asa cum sunt ,nu va chinuiti in zadar ca nu reusiti sa schimbati o mentalitate colectiva. Chiar nu observati ''calitatea'' continutului din ultimii ani pe ariile de electronica din spatiul virtual romanesc?
  16. 1 punct
    Chiar astazi, intr-o discutie libera pe El-Forum, un moderator mi-a sters fara nici un aviz, una sau mai multe postari, din motive stiute numai de el. Discutia fiind libera, se pot face devieri de la subiect (mai ales intr-un topic unde se discuta istorie, avand un titlu de genul "acum y ani") daca nu se atenteaza la bunul simt si la principiul respectului reciproc. Asadar, stergerea opiniei mele (care a fost observata si de ceilalti participanti la discutie) s-a facut intr-un mod abuziv si a dus la modificarea contextului si la posibilitatea unor confuzii ulterioare, mai ales ca au existat utilizatori care au citat din postarea stearsa. Mai mult decat atat, au existat utilizatori, care m-au notificat cu like, chiar pentru acea postare. Eu am observat ca postarea era stearsa, doar datorita faptului ca urmarind sa vad pentru ce postare s-a dat like-ul, nu am ajuns la o postare de-a mea. Imediat a postat un utilizator care a observat, ca un moderator a sters "la greu", motiv pentru care, cred ca au fost sterse mai multe postari ale mele, dar si raspunsuri la aceste postari. Insist asupra faptului ca nimeni nu a acuzat vreun offtopic, sau ceva de genul. Asadar (in opinia mea) daca un moderator intervine asupra postarilor mele, fara sa incalce nici el nici eu regulamentul, atunci inseamna ca eu insumi trebuie sa am acest drept in mod permanent asupra propriilor mele mesaje. Toate aceste opinii sunt cu titlu de principiu, chiar daca opinia mea nu va conta in continuare in acest context. Asa dupa cum am demonstrat mai sus, in mediile stiintifice si tehnice civilizate, deja acest principiu s-a introdus. P.S. - Am sa va mai spun ceva, ce cred ca nu prea stie foarte multa lume. Pe Forumul Electronistilor, s-a introdus pentru moderatori (inca de acum 3 ani si mai bine, cand eu insumi moderam o sectiune) posibilitatea acestora de asi modifica, sau sterge propriile postari, chiar daca erau facute pe o sectiune, unde nu erau ei titulari de moderare. Acesta nu poate fi decat un privilegiu discriminatoriu, atata timp cat regulamentul spune ca in afara domeniului de moderare, un moderator are aceleasi drepturi cu un membru obisnuit. Fostul membru al forumului TA marian '68 (sau ceva de genul) si-a exasperat aproape toti partenerii de conversatii stergandu-si sau modificandu-si in mod ostentativ propriile postari. Eu insumi am fost tratat in acest mod, moderator fiind la acea data. Nimeni (nici macar administratorul) nu a luat masuri pentru a pune capat unei asemenea stari de disciminare.
  17. 1 punct
    Buna seara ! am revenit dupa o "mica pauza" voi accepta "provocarea" dumneavoastra si voi prezenta un" generator " de curent continuu cu un randament superior Sursa " generatorului " de curent continuu este un mini panou solar cu 4 celule. (se intalneste de regula la calculatoarele de birou si la jucariile solare ) Este un proiect ce poate fi replicat cu usurinta. Sursa" generatorului" : VIMUN SC-3012-2A, 29.44mm×11.6mm×1.1mm, 4 cells rotorul generatorului sfera neodym de 19 m in partea de sus mai exact intre "imbus" si holsurub nu exista frecare (exceptand frecarea cu aerul....) astfel incat se poate trece cu un fir de ata printre ele (ref varf hosurub - imbus) In partea de jos sticla. Bobina folosita este de la o sonerie veche alimentata in 230 V Video : Video : Am adaugat Rotorului o bobina fara miez, o punte redresoare (curent alternativ curent continuu) si un led de la o lampa scanner care nu se aprinde la voltajul mini panoului expus in lumina artificiala a camerei fara alte interventii. Am incercat si cu un step up booster dar nu am reusit sa il aprind probabil ca nu reactioneaza la puteri infime (ref. la step up booster). Rezultatele se pot vedea in filmul de mai sus..... St
  18. 1 punct
    Ma gandesc sa asamblez cateva kituri si daca tot o sa fac asta o sa fac si un test video dar asta luna viitoare.
  19. 1 punct
    Au sosit cablajele de la fabrica. Am postat mai jos o imagine cu cateva din cablajele comandate: Au mai ramas cablaje disponibile de vanzare.
  20. 1 punct
    Instrumentele au de fapt 5 cifre si nu se pot reproduce decit daca aveti modulele din urmatorul topic: http://www.tehnium-azi.ro/topic/6189-voltmetru-electronic-din-balan??-electronic?-de-c?nt?rit-alimente/ Alt mod este cumpararea de la firmele de profil Costa numai 9 lei la Mivarom si se gasesc si la alte firme. @gsabac
  21. 1 punct
    Sunt mai multi useri care au au inceput constructia acestui tip de redresor stabilizat. Se doreste renuntarea din schema a partii pentru eliminarea rezistentei conductoarelor de legatura externe sau pentru protectia la aplicarea unui acumulator invers. Am sa postez schema modificata. Am inceput un nou proiect, prin modernizarea tehnologica a stabilizatorului si adaugarea de instrumente numerice de masura pentru tensiune si curent. Am 2 transformatoare de UPS de circa 600W fiecare cu 2 infasurari de circa 10,5V si pentru tensiunile auxiliare voi folosi un transformator separat de citiva wati. Nu mai am relee manufacturate, de aceea trebuiesc cumparate unele de curent mare, cu bobina de 12V. @gsabac
  22. 1 punct
    Functionarea impreuna, in modul SAU de cuplaj, al celor doi stabilizatori este urmatoarea: a) - Daca prin rezistenta de sarcina curentul este mai mic decit curentul reglat de potentiometrul de curent, aparatul este generator de tensiune constanta. b) - Daca prin rezistenta de sarcina curentul este mai mare decit curentul reglat de potentiometrul de curent, se trece automat pe generare de curent constant. Astfel protectia la scurcircuit este inlocuita cu generarea de curent constant. Bineinteles ca automat se regleaza si treptele de tensiune. In acest caz generatorul de curent are prioritate si in cel mai defavorabil caz, fiecare tranzistor disipa 22,5W. Schema de interconectare este urmatoarea: Click pentru marire. In modul compus de functionare sunt si unele interferente, dar sunt reduse la valori neimportante pentru performantele aparatului. Schema de bloc este organizata pe module functionale ca in poza: Click pentru marire. 1) - Redresori Primari Modulul include siguranta de retea, un termistor pentru pornire lenta si un teleu termic montat pe transformator. Se remarca impamintarea la retea si circuitul pentru descarcare electrostatica. Transformatorul de retea are trei bobinaje secundare, dintre care unul este de putere cu prize la tensiunile de 12,5V-25-28V-38V si tensiunea maxima de 48V. 2) - Selector de Tensiune Modulul Selector de Tensiune, optimizeaza puterea disipata pe tranzistorii finali prin comutarea tensiunilor primare furnizate de transformatorul de putere. In mod normal acestia ar fi incarcati la circa 350W si aparatul ar fi prea scump si prea voluminos, irealizabil. Prin comutarea automata a tensiunilor, se reduce puterea disipata la maximum 90W, deci circa 22.5W pe unul din cei 4 tranzistori finali si aparatul devine realizabil. 3) - Stabilizator Tensiune-Curent si protectii Stabilizatorii de tensiune-curent sunt cuplati la rezistente serie calibrate, care asigura treptele de curent de 10A, 1A si 100mA pentru Modul 25V-10A si 5A, 500mA si 50mA pentru Modul 50V-5A. Deasemenea in cadrul fiecarei trepte, tensiunea si curentul se regleaza de la zero la valoarea maxima. De exemplu, daca se incarca un acumulator cu litiu de 2Ah si 4,25V tensiunea maxima, se regleaza tensiunea la 4,25V si curentul la 200mA (Modul 25V-10A si scala de curent de 1A) din butonul care regleaza curentul. Atunci cind curentul de incarcare scade la 5-10mA acumulatorul se poate considera incarcat la capacitatea maxima pe care o poseda. Schema mai contine: - semnalizarea cu leduri sau becuri colorate, tensiune sau curent; - circuit de protectie rapida; - circuit de protectie la conectarea unei surse de mare putere (sau acumulator) direct sau invers; - circuit de eliminare a rezistentelor conexiunilor externe; - circuit de pornire si oprire silentioasa; 4) - Elemente de conectare si control de pe Panoul Frontal si Panoul din Spate Pe panoul frontal sunt bornele de iesire, bornele pentru eliminarea conexiunilor externe, instrumentul de masura, comutatorul modului de lucru, comutatorul de curent, 2 becuri care semnalizeaza lucrul pe tensiune sau curent si borna de impamintare. Pe panoul din spate se afla siguranta de retea si cablul de alimentare iar la modelul din 1998 aici sunt montati si radiatorii pentru tranzistorii de putere. La modelul reproiectat radiatoarele sunt montate in interior si racite fortat cu ventilator. Urmeaza Redresori Primari, schema, dimensionare si selectorul de tensiune. @gsabac
  23. 1 punct
    Pana la aparitia in Romania a lui 2N3055, am construit amplificatoare doar pe tuburi din simplul motiv ca nu aveam alta optiune pentru etajele de putere. Aparitia acestui tranzistor de putere(pana atunci se utilizau ASZ15 sau 18 http://www.radiomuse...tube_asz15.html), pentru mine a fost echivalenta trecerii de la forta animala la cea a aburului, nu mai trebuia sa astepti sa se incalzeasca, la cele cu tuburi daca lucrau cu tensiuni anodice mari era nevoie de un intreupator separat pentru cuplarea acesteia dupa ce se incaleau finalii, tensiuni nepericuolase la manipulare si cel putin pentru gustul meu, un sunet mai placut.Este adevarat, atunci nu se construiau inca amplificatoare cu alimentare simetrica, iesirea fiind prin condensator. Sunetul celor cu alimentare simetrica nu-l agreez.
  24. 1 punct
    Transformatorul electric este o masina electrica statica, destinata modificarii parametrilor energiei electrice livrate de catre sursa (tensiunea si curentul electric alternativ) la valorile cerute de utilizator. In acest proces de transformare, parametrul frecventa, ramane nemodificat. Transformatorul electric nu are piese in miscare si, de aceea, nu necesita o supraveghere speciala in timpul functionarii iar operatiunile de intretinere sunt foarte simple. In procesul de transfer al energiei de la sursa catre consumator, transformatorul electric este un subansamblu absolut necesar, pentru ca, dupa cum stim , parametrii energiei electrice difera de la o instalatie electrica la alta in functie de scopul pentru care a fost construita respectiva instalatie electrica. De exemplu, in centralele electrice, generatoare de mare putere livreaza energia generata la o tensiune 15,75 kV si curenti de mii de amperi; un transformator preia aceasta energie si o livreaza liniilor de transport la o tensiune de 110, 220 sau 400 kV si la curenti mult mai mici; la capatul acestor linii de transport sunt transformatoare care adapteaza aceste tensiuni foarte mari la liniile de transport de medie tensiune - 20 kv; aceste linii de 20kv alimenteaza, la randul lor, transformatoare de 20kv/0,4kv care distribuie energie in instalatiile electrice trifazate de 380v de utilitate publica. Daca amintim aici si nenumaratele aparate electrocasnice care au in componenta lor un transformator, constatam ca transformatorul este un element omniprezent in viata noastra. Transformatoarele pot fi de mica, medie si mare putere; monofazate sau trifazate; autotransformatoare; transformatoare de sudura; transformatoare de masura; transformatoare cu destinatii speciale. Din categoria transformatoarelor speciale face parte si autotransformatorul, definit in literatura de specialitate ca fiind un transformator cu o singura infasurare dispusa pe un circuit magnetic de constructie normala – mai este numit si transformator in constructie economica . Constructiv are doua infasurari (primara si secundara) conectate galvanic intre ele si amplasate pe aceeasi coloana a miezului magnetic. Analizand schema din figura 3, observam ca ,dupa modul de alimentare autotransformatoarele pot fi: ridicatoare de tensiune (U1 este tensiune de alimentare) ; coboratoare ( U2 este tensiune de alimentare). Autotransformatoarele se folosesc pentru pornirea usoara a motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit, pentru reglarea tensiunii de la zero la o valoare maxima aleasa, in mod continuu sau in trepte. Avantajele utilizarii autotransformatorului: consum redus de materiale electrotehnice (cupru, izolatie, miez magnetic) in comparatie cu un transformator de putere echivalenta; randament superior fata de transformator; la aceeasi incarcare si acelasi factor de putere al sarcinii, variatia tensiunii secundare este mai mica decat la transformator. Dezavantajele utilizarii autotransformatorului: risc crescut de distrugere a consumatorilor alimentati in cazul intreruperii infasurarii secundare ( la autotransformatorul coborator ) ; existenta contactului galvanic cu reteaua de alimentare ; curent de scurtcircuit mult mai mare decat la un transformator echivalent. Transferul energiei catre consumatori se face pe doua cai : electromagnetica (prin inductie) ; electrica (contact galvanic). Formulele puterii in primar si secundar sunt aceleasi ca la transformator: P1= U1 x I1 (a) P2 = U2 x I2 (b) Cele doua relatii sunt expresiile matematice ale puterii aparente de intrare respectiv iesire ale autotransformatorului. Functie de caracterul sarcinii, relatiile (a) , (b) se diversifica astfel: (1) Sarcina inductiva si capacitiva: PAP(puterea aparenta primar)=U1 x I1 Pap(puterea activa primar)=U1 x I1 x cosφ PQP(puterea reactiva primar)=U1 x I1 x sinφ PAS(puterea aparenta secundar)=U2 x I2 Pas(puterea activa secundar)=U2 x I2 x cosφ PQS(puterea reactiva secundar)=U2 x I2 x sinφ (2) Sarcina rezistiva: PAP=Pap=U1 x I1 PQP=0 PAS=Pas=U2 x I2 PQS=0 O măsură a eficienței de utilizare a energiei electrice, ce arată cât din energia trimisă de către distribuitor este, în realitate, necesară consumatorilor (casnici sau industriali) pentru diverse acțiuni (lucru mecanic sau căldură utile) e factorul de putere, definit de către Comisia Internațională de Electrotehnică (IEC) drept raport între puterea activă P și cea aparentă S adica, conform triunghiului pitagorean, de raportul între cateta alăturată unghiului φ și ipotenuză, asta însemnând cosinusul acelui unghi, pe scurt cosφ. NOTA 1: Din figura 1 se observa ca puterea aparenta este notata cu S ; in acest articol am folosit notatia Pindexat pentru a nu se confunda cu S indexat-sectiunea miezului magnetic Expresiile trigonometrice cosφ si sinφ masoara decalajul care apare intre tensiunea si curentul care circula prin bobinajele autotransformatorului functie de caracterul sarcinii. Expresia cosφ se mai numeste factor de putere al autotransformatorului si are valoarea: Se observa ca pentru o sarcina rezistiva cosφ are valoarea 1 iar decalajul intre tensiune si curent este 0. NOTA 2: Practic, pentru autotransformatoare mici ca acesta cosφ nu are valoarea 1 ci ajunge la valoarea 0,8 - 0,85. Pentru simplificarea calculului practic al autotransformatorului vom considera sarcina acestuia ca fiind rezistiva. In urma acestei aproximari puterea livrata in secundar are expresia: P2=U2 x I2 Raportul P2/P1=U2 X I2/U1 x I1=randament - reprezinta randamentul autotransformatorului. In general autotransformatorul are randament superior fata de transformatorul echivalent pentru ca pierderile in fier si bobinaje sunt mai mici iar consumul de materiale electrotehnice este la aproximativ o treime din necesarul pentru un transformator echivalent. Randamentul poate lua valori intre 0,7- 0.96 iar la autotransformatoarele de mare putere poate atinge 99,6%. Acest parametru este masura directa a pierderilor totale in autotransformator si in figura 2 se prezinta un desen sugestiv cu pierderile care apar,denumirea lor si relatia matematica ce le defineste. Calculul acestor pierderi este laborios si in cazul autotransformatoarelor de mica putere precum acesta nu se justifica. NOTA: Afirmatia de mai sus este valabila pentru autotransformatoare cu puteri livrate pe sarcina de pana la 3500w, la puteri mai mari, pentru eficienta economica (consum redus de materiale) se calculeaza si pierderile. Semnificația puterilor și pierderilor din fig.2 sunt următoarele: P1 = U1 * I1 * cosφ1 - puterea activă absorbită de la rețea; Pj1 = R1 * I12 – pierderile de putere activă în înfășurarea primară; PFe = RW * IW2 – pierderile de putere activă în miezul transformatorului; Pj2 = R2 * I22 – pierderile de putere activă în înfășurarea secundară; P2 = U2 * I2 * cosφ2 - puterea activă transmisă receptorului; Q1 = U1 * I1 * sinφ1 - puterea reactivă absorbită de la rețea; Qd1 = X1d * I12 – pierderile de putere ractivă necesare producerii câmpului magnetic de dispersie necesar înfășurării primare; Qm = Xµ * Iµ2 – pierderile de putere reactivă necesare pentru magnetizarea miezului; Qd2 = Xd2 * I22 – pierderile de putere ractivă necesare pentru producerea câmpului magnetic de dispersie al înfășurării secundare; Q2 = U2 * I2 * sinφ2 - puterea reactivă furnizată receptorului. Pe lângă pierderile de putere activă enumerate mai sus (numite și pierderi principale), în transformator mai apar pierderi suplimentare în piesele de consolidare și înfășurări înrăutățind proprietățile fizice și chimice ale materialelor izolante fapt ce determină reducerea duratei de viață a transformatorului. Bilanțul puterilor reprezentat în figura 2 ajută la determinarea randamentului. Pentru a contrabalansa toate aceste pierderi apelam la cateva artificii: valoarea randamentului mai mare sau egala cu 0,85; numar de spire din secundar multiplicat cu 1,1 (tronsonul Aa); sectiunea miezului magnetic multiplicata cu 1,2. Va rezulta un consum ceva mai mare de materiale electrotehnice dar astfel ne asiguram ca autotransformatorul va lucra in conditii optime. Pentru determinarea curentului din bobinajul primar I1 aplicam formula: I1=P1/U1=P2/randament x 1/U1=P2/0,85 x U1 De aici inainte proiectarea autotransformatorului difera de cea a transformatorului. Astfel, urmarind schema din figura 3, avem: P2=U2 x I2=U1 x I1,2 + Uz x Iz = PEM + PE Termenul PEM reprezinta puterea electromagnetica interioara a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin inductie. Se mai numeste putere de calcul si este valoarea care se ia in calcul pentru dimensionarea autotransformatorului . Termenul PE reprezinta puterea electrica a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin cuplaj galvanic. Avem relatia: PEM=PAX=U1 x I1,2 si I1,2 =I1 – I2 => PAX=U1(I1 – I2) De asemenea PE=Pa,A= Uz x Iz in care Uz= U2 – U1 ; IZ=I1 – I1,2 (se stabileste de catre proiectant functie de cerintele utilizatorului). Pentru ca PAX este puterea de calcul a autotransformatorului ,din relatia: Sm = 1,2 x radical PAX , calculam sectiunea necesara a miezului feromagnetic. Calculam acum , numarul de spire pe volt cu relatia: Nr. Sp./v= 1/4.44 x f x Sm x B in care: f = frecventa retelei in hertzi ; Sm = sectiunea miezului in m2; B= inductia in Tesla. Pentru a stabili inductia in miez trebuie sa alegem tipul constructiv de tola si caracteristicile tehnice aferente. Dupa modelul de laminare, tolele pot fi, laminate la cald si laminate la rece. Cele laminate la cald au in componenta lor cristale de fier orientate haotic, la acestea intensitatea fluxului magnetic este aceeasi indiferent de directia fluxului motiv pentru care au o inductie maxima mai mica si pierderi mai mari comparativ cu tolele laminate la rece care au in componenta lor cristale de fier orientate pe anumite directii, fluxul magnetic fiind maxim pe aceste directii, de aceea aceasta structura ofera inductii maxime mai mari si pierderi mai mici. Pentru ca constructorul amator are, de obicei, la indemana tole recuperate din transformatoare vechi, fabricate cu multi ani in urma, alegem, din tabele o tola de tip E+I , laminata la cald , pentru care inductia recomandata se afla in plaja 0,9 – 1,45 T . Calculam cu formula nr.sp.primar = nr.sp./v x U1, numarul de spire pe tronsonul AX. Idem , nr.sp. secundar= nr.sp./v x Uz x 1,1 , numarul de spire pe tronsonul Aa. Cunoscand valorile curentilor prin cele doua infasurari, alegem, din tabele, o densitate de curent si diametrul cu izolatie al conductorului aferent densitatii de curent alese, pentru cele doua infasurari. Densitatea de curent pentru infasurarea primara ( cea situata prima , pe carcasa , langa miezul magnetic) va fi mai mica decat cea pentru infasurarea secundara (tronsonul Aa). Calculam suprafata totala ocupata de cele doua infasurari inclusiv suprafata materialului carcasei suport a bobinajelor (textolit cu grosimea de 2,5mm), cu datele obtinute din tabele (numarul de spire/cm2, functie de diametrul conductorului) incluzand si grosimea izolatiei. Factorul de utilizare optim al suprafetei ferestrei tolei este 0,6 – 0,8. Se calculeaza grosimea pachetului de tole cu formula c= Sm/2a. Daca raportul c/2a se gaseste in intervalul 1,2 – 2 , tola este bine aleasa. Este bine sa respectam acest raport pentru ca forma bobinajului influenteaza randamentul autotransformatorului ( daca pachetul de tole este mai gros creste mult lungimea bobinajului , deci si rezistenta electrica). Dimensiunea C va fi multiplicata cu factorul 1,04-1,08, acest lucru fiind necesar pentru a lua in calcul grosimea izolatiei tolelor (hartie, email sau carlit), aceasta valoare corespunzand izolatiei cu email. Cu aceasta, proiectarea simplificata a autotransformatorului monofazat de mica putere s-a incheiat. Cine doreste poate continua cu aflarea greutatii miezului magnetic, a greutatii bobinajelor, lungimea firului de bobinaj pe fiecare infasurare, rezistenta electrica a fiecarei infasurari, etc. EXEMPLU DE CALCUL Vom calcula parametrii unui autotransformator monofazat, ridicator de tensiune, care are urmatoarele date de proiectare: tensiunea primara U1=220V tensiunea secundara U2=285V cu 7 prize: U2,1=220V ; U2,2=230V ; U2,3=240V ; U2,4=250V ; U2,5=260V ; U2,6=270V ; U2,7=285V; curentul secundar I2=9A a) Consideram cosφ=1, => P2=U2 x I2=285 x 9 =2565W b) Alegem randamentul autotransformatorului randament=0,85; P1=P2/randament=2565/ 0,85=3018W c) Curentul din primar: I1= P2/0,85 x U1=2565/0,85 x 220=13,72A d) Curentul pe tronsonul AX: I1,2= I1- I2= 13,72- 9 = 4,72A e) Puterea de calcul (tronsonul AX): PAX = U1 x I1,2=220 x 4,72 = 1039W Uz=U2- U1= 285 – 220 =65V f) Calculam sectiunea miezului feromagnetic: Sm= 1,2 x radical PAX=1,2 x 32,25=38,7cm2 ~~ 39cm2 g) Alegem, din tabelul 1, tola E25 cu grosimea 0,35mm, laminata la cald . Pentru aceasta tola alegem o inductie moderata de 1,1 Tesla. Calculam acum, numarul de spire pe volt cu relatia: - Nr.sp./v=1/4,44 x f x Sm x B= 1/ 4,44 x 50 x 0,0039 x 1,1=1,05sp/v - Nr.sp.primar=U1 x 1,05=220 x 1,05=231 spire - Nr.sp.secundar=Uz x 1,05 x 1,1 = 65 x1,05 x 1,1=75 spire: priza pentru U2,1=220v => spira 231 (Uz=0) priza pentru U2,2=230v => Uz=10v => 10 x1,05 x 1,1=11,55 aproximam 11 => 11+ 231=242 spire priza pentru U2,3=240v => spira 253 (Uz=20v) priza pentru U2,4=250v => spira 265 (Uz=30v) priza pentru U2,5=260v => spira 277 (Uz=40v) priza pentru U2,6=270v => spira 289 (Uz=50v) priza pentru U2,7=285v => spira 306 (Uz=65v). h) Ca sa aflam diametrul conductorului din primar, alegem din tabele, o densitate de curent J=3A/mm2 . La curentul nominal de 4,72A => Diam.Cu primar=1,5mm cu izolatie. Pentru conductorul din secundar, alegem o densitate de curent J=3,5A/mm2. La curentul nominal de 9A =>Diam.Cu secundar=1,9mm cu izolatie. Suprafata ferestrei la tola E25 este, din tabele, 18,8 cm2. Calculam suprafata ocupata de ambele bobinaje, inclusiv suprafata carcasei suport. Pentru 1,5mm => 30,7sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 231/30,7=7,53cm2 are suprafata totala bobinajul primar. Pentru un diametrul de 1,9mm => 19sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 75/19=3,95cm2 are suprafata totala bobinajul secundar. i) Suprafata carcasei (textolit 2,5mm) => 2,5 x(1a+3a+1a)=312,5mm2=3,125cm2. Suprafata totala ocupata in fereastra: 7,53+3,95+3,125=14,605cm2. Factorul de utilizare recomandat, al ferestrei, pentru transformatoare cu racire in aer se gaseste in limitele 0,6-0,8. Calculam factorul de utilizare, in cazul nostru: Stotala/Sfereastra=14,605/18,8=0,776 deci ne incadram. NOTA: Nu am luat in calcul grosimea izolatiei dintre primar si secundar si nici grosimea izolatiei finale. Introducand in calcul valoarea acesteia( aprox. 0,7 cm2), depasim cu putin factorul de utilizare al ferestrei si atunci devine necesara alegerea unei tole mai mari si refacerea calculelor legate de miezul magnetic. j) Calculam grosimea miezului magnetic: c =Sm/2a=39/5=7,8cm. Aplicam factorul de multiplicare pentru dimensiunea c => C real=1,05 x c=8,19cm. Calculam raportul C real/2a=8.19/5=1,638 =>tola este bine aleasa. Aflam numarul de tole C/grosime tola= 7,8/ 0,035=223 tole k) Constuctia carcasei suport a bobinajelor trebuie sa tina cont de jocurile minime necesare: dimensiunea 2a=> +0,5 mm ; dimensiunea (a) sus si jos=> --1mm ; dimensiunea 3a , cel putin –0,5mm. Masuri de siguranta in exploatarea autotransformatorului: Din schema electrica rezulta clar ca un scurtcircuit in secundarul autotransformatorului este deosebit de periculos pentru integritatea fizica a acestuia. La scurtcircuit, tronsonul aA se conecteaza in paralel cu tronsonul AX rezultand o impedanta de scurtcircuit extrem de mica si, implicit , un curent de scurtcircuit extrem de mare. De aceea este obligatorie montarea de sigurante fuzibile pe partea de alimentare si pe sarcina. Calitatea izolatiei trebuie sa fie superioara avand in vedere contactul galvanic cu reteaua electrica de 220v , iar carcasa de protectie trebuie construita din materiale electoizolante. Autotransformatorul trebuie amplasat intr-un loc bine ventilat, departe de orice atingere accidentala. BIBLIOGRAFIE: Masini si aparate electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969, autor ing. CONSTANTIN DUMITRASCU Manualul electricianului constructor de masini electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1970, autor SALGO LADISLAU TUTORIALE UTILE: http://www.mircea-go...apitolul_II.pdf - aici gasiti explicata amanuntit teoria tehnica a autotransformatorului http://marconi.unitb...proiectTraf.pdf http://www.electroni...sformator.shtml http://staff.etc.tui...p05-Pr-traf.pdf http://www.niqro.3x.ro/docs/trafu.pdf Articol realizat de Florin Marcu Articol actualizat in data de 16.02.2013
  25. 1 punct
    Cine recunoaste autorul? (Un mic help: Incepe al XX-lea festival national la Ploiesti in memoria lui.) E o ?nt?mplare a fiin?ei mele ?i atunci fericirea dinl?untrul meu e mai puternic? dec?t mine, dec?t oasele mele, pe care mi le scr??ne?ti ?ntr-o ?mbr??i?are mereu dureroas?, minunat? mereu. S? st?m de vorb?, s? vorbim, s? spunem cuvinte lungi, sticloase, ca ni?te d?l?i ce despart fluviul rece ?n delta fierbinte, ziua de noapte, bazaltul de bazalt. Du-m?, fericire, ?n sus, ?i izbe?te-mi t?mpla de stele, p?n? c?nd lumea mea prelung? ?i ?n nesf?r?ire se face coloan? sau altceva mult mai ?nalt ?i mult mai KKKKKKKKK?nd. Ce bine c? e?ti, ce mirare c? sunt! Dou? c?ntece diferite, lovindu-se amestec?ndu-se, dou? culori ce nu s-au v?zut niciodat?, una foarte de jos, ?ntoars? spre p?m?nt, una foarte de sus, aproape rupt? ?n ?nfrigurata, neasemuit? lupt? a minunii c? e?ti, a-nt?mpl?rii c? sunt.
Acest tabel lideri este setat pe București/GMT+02:00
×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.