Sari la conținut

Totul despre Transformatoare Electrice (de la A la Z)


donpetru

Postări Recomandate

Precizarile sunt binevenite, chiar daca par sa amestece doua subiecte: dimensionarea transformatoarelor toroidale de joasa frecventa, la care am facut referire la inceput, si la cele de inalta frecventa, din SMPS, la care faceti dvs. referire, printre altele, in ultimul post. Ar trebui stabilit ce anume discutam. Am putea foate bine sa discutam aplicabilitatea coeficientului de umplere a ferestrei in ambele cazuri, dar cred ca va iesi un subiect destul de greu de parcurs si inteles pentru cei care vor sa citeasca acest topic.

 

In fine, daca doriti sa trasati, un punct de vedere personal, util si mai mult celorlalti, ati putea foarte simplu sa concentrati ceea ce ati spus mai sus intr-un articol pe care sa-l publicati mai tarziu in revista. Bineinteles, dupa aceasta vor veni si observatiile si se va putea raspunde mult mai concret la acele semne de intrebare pe care le aveti, referitoare la subiectul adus in discutie. Ce spuneti?

 

Numai Bine

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

...In fine, daca doriti sa trasati, un punct de vedere personal, util si mai mult celorlalti, ati putea foarte simplu sa concentrati ceea ce ati spus mai sus intr-un articol pe care sa-l publicati mai tarziu in revista. Bineinteles, dupa aceasta vor veni si observatiile si se va putea raspunde mult mai concret la acele semne de intrebare pe care le aveti, referitoare la subiectul adus in discutie. Ce spuneti?

 

Numai Bine

 

Semnele de intrebare pe care le am, asa dupa cum am mai spus, se refera la faptul ca baza de date pe care am reusit sa o adun de-a lungul timpului (lucrez la aceste programe de prin anii 2001...2002 si le pregatesc d.p.d.v. al bazei de date cu mult mai dinainte) si sa o convertesc intr-un calcul convergent si eficient, se limiteaza in foarte multe cazuri la transfformatoare de puteri mici (400...630 VA) Pana la aceste puteri calculul este asa dupa cum spuneam convergent si ofera o marja de siguranta buna pentru aplicatii dintre cele mai sofisticate.

 

Din punctul de vedere al presupunerilor dvs. conform carora tema abordata se referea la trafurile de retea uzuale, ele probabil ca au fost subantelese, intrucat eu nu am facut pana acum referire la un anumit tip de aplicatie. Totusi pot sa va spun ca am intocmit programe de calcul pentru transformatoarele de retea, atat pentru cele in manta, cat si pentru cele cu coloane. Aceste programe eu le utilizez deja incepand cam de prin anii 2004...2005 cu rezultate bune.

 

Propunerea dvs. de a publica in revista Tehnium Azi este destul de tentanta, insa cred ca destul de greu de infaptuit, datorita unui imens volum de informatii incluse, pe care nu cred ca le-as putea comprima in 1...3 pagini de revista. Spre exemplu programul pentru "Calculul transformatorului de comutatie SMPS cu miez feritic E+E (Ferroxcube)" care asa dupa cum ati vazut se poate comprima la dimensiunile unui screen (are si multe alte avantaje nebanuite printre care flexibilitatea unui executabil) contine daca dechid cele patru arii de calcul comprimate, nu mai putin de 45 de pagini de format A4. Multe din procedurile de calcul utilizate se extind insa pe o latime mai mare decat acest format, fiind matrice sau tabele de date de tip MATHCAD, deci volumul ar urma sa fie si mai mare. Pe de alta parte, desi intocmit de un amator (amator doar d.p.d.v. al cercetarii si publicarii rezultatelor, intrucat licenta de inginer electromecanic imi da dreptul sa aspir la statutul de profesionist) Programul este suficient de complex (in special d.p.d.v. al aparatului matematic) incat sa fie mai putin inteles de un user de nivel mediu. Ramane insa o tema la care am sa ma mai gandesc. Daca am sa reusesc sa comprim in cateva pagini formulele de baza si datele convertite sub forma grafica, insotite de un text suficient de clar si explicativ astfel incat sa fie larg accesibil userilor, atunci voi da curs invitatiei dvs. Cred insa ca in acest sens ar fi bine sa imi dati unele indicatii - eventual in format MP - intrucat nu am mai publicat anterior si as vrea sa-mi fac mai inainte o idee despre ceea ce se poate si mai ales despre ceea ce nu se poate face intr-o pagina de revista. Si nu in ultimul rand se pune, bineianteles problema copyrightu-lui si de ce nu a drepturilor de autor.

 

Cu stima!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Aveti un mesaj privat. Discutia referitoare la posibilitatea publicarii unui articol va continua pe privat.

 

In ceea ce priveste acest subiect, am sa las posibilitatea si altor utilizatori sa-si exprime punctul de vedere. Nu as vrea ca acest forum sa fie un forum unde in fiecare topic va trebui sa intervina administratorul. Nu, nu doresc asta.

 

Numai Bine

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 9 months later...

La un miez C+C la care am inteles ca se dubleaza valoarea sectiunii (cotele la sectiune sunt 40x21mm )dupa care valoare a sectiunii miezului se calculeaza nr de spire pe volt,dupa cea de 8,4cm sau dupa cea de 16,8cm patrati?

De exemplu bobinez cu 6sp/volt sau cu 3 sp/volt?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La un miez C+C la care am inteles ca se dubleaza valoarea sectiunii (cotele la sectiune sunt 40x21mm )dupa care valoare a sectiunii miezului se calculeaza nr de spire pe volt,dupa cea de 8,4cm sau dupa cea de 16,8cm patrati?

De exemplu bobinez cu 6sp/volt sau cu 3 sp/volt?

La un transformator in miez cu coloane, cum este si cazul celor C+C, nu se dubleaza sectiunea miezului (la modul practic) in nici un caz. Daca transformatorul se realizeaza cu o singura bobina asezata pe una dintre coloane, atunci el se poate calcula conform acelorasi relatii de proiectare ca si unul in "manta". Daca insa se foloseste cate o bobina pe fiecare coloana, pe care se distribuie in mod simetric bobinajul, atat pentru primar cat si pentru secundar (pentru aceeasi suprafata a ferestrei miezului ca si in primul caz) suprafata sectiunii miezului se va injumatati. Se considera in acest caz ca transformatorul este bi-fazat. A se consulta in acest sens si alte topicuri asemanatoare de pe forum, unde exista si explicatii insotite de relatii de calcul. Pentru calculul numarului de spire per volt, cel care se calculeaza in cazul cu o singura bobina este valabil si pentru cazul al doilea. Eu personal, prefer insa relatii mai elaborate decat acel (40...50)/S, intrucat este destul de greu de apreciat cand trebuie riscat sa utilizam la numarator o constanta mai mica si cand nu.

Altminteri Toate Bune!

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 month later...

Am bobinat secundarul la miezul mai sus mentionat pt o tensiune de 2x30v,187 sp pe o coloana si 187 pe cealalta(primarul a ramas originalul),i-am facut jug pt o stringere cat mai buna a miezului pt ca nu avea(statea cand l-am primit de la un prieten care voia sa-l arunce,doar in pene)si cand am masurat tens in secundar....2x47v.Am gresit ceva?Transformatoare cu miez C+C nu am mai bob pana acum,am facut aparate de sudat pe coloane cu doua bobine si multe trans pe miez E+I,aveam diferenta la tens din secundar +-1v fata de ce calculam dar sa bob 60v si sa iasa 94!!!!!Ceva pareri....

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

...aveam diferenta la tens din secundar +-1v fata de ce calculam dar sa bob 60v si sa iasa 94!...

Asa dupa cum spuneam in postarea anterioara, calculul simplificat nu este intotdeauna cea mai buna solutie. Incearca sa folosesti formula consacrata pentru calculul tensiunii induse intr-o spira de transformator:

ev=4,44x10-4fkctSBm

Unde:

- f, este frecventa;

- kct - o constanta,care tine seama de faptul ca una dintre fetele tolelor este acoperita cu o folie izolatoare si deci suprafata miezului este putin mai mica decat cea masurata. Valoarea uzuala pentru tole de 0,35 mm grosime este kct=0,85;

- S, este suprafata determinata prin calcul - S=4x2,1=8,2 cm2;

- Bm, este inductia maxima in miez. Aici exista mai multe opinii,despre valoarea acesteia. In cazul tau iti recomand Bm=1,126 T. Transformatorul ar trebui sa scoata la iesire cam 480 W. Pentru datele de mai sus ar trebui sa ai:

ev=4,44x10-4x0,85x50x8,2x1,126=0,174 V/spira

Inversezi raportul spre a determina numarul de spire pe volt, deci 5,74 spire pe volt. Mai tii cont de o marime ΔU=0,031, care reprezinta caderea de tensiune pe infasurari si care la primar se scade iar la secundar se aduna la unitate si vei calcula numarul de spire in secundar dupa relatia:

w2=U2ev-1(1+ΔU)=60x5,74x(1+0.031)=356 spire

pe care le bobinezi jumatate pe o coloana si cealalta jumatate pe alta coloana. Asta ar insemna 178 spire pe fiecare coloana. Totusi in acest mod calculand, se vede ca nu ai gresit decat cu 5%. Deci alta trebuie sa fie cauza.

- Fie ca transformatorul a fost bobinat pentru 380 V;

- Fie a fost calculat dupa norma americana cu o frecventa de 60 H.

In ultimul caz, vei avea doar 4,78 spire pe volt si atunci pentru 60 V trebuia sa bobinezi 296 spire in total. Totusi inclin sa cred ca este vorba despre prima varianta si atunci vei avea de bobinat doar vre-o 220...240 spire.

Iti ramane la dispozitie, dupa ceea ce ai masurat sa aplici regula de 3 simpla si sa afli cate spire trebuie sa bobinezi pentru 60 V, daca pentru 94 V ai bobinat 374.

 

Toate Bune!

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Imi cer scuze pentru postarile repetate. Asta noapte insa am raspuns la o ora destul de tarzie si nu am mai avut capacitatea de a analiza toate aspectele problemei pe care o semnalezi.

 

Vreau sa adaug in plus, fata de cele de mai sus faptul ca, coroborat cu utilizarea normelor de calcul americane - frecventa de 60 Hz - este foarte probabil sa se fi folosit la constructia acelor miezuri "C", tole dintr-un aliaj FeSi laminat la rece - cu graunti orientati - care suporta inductii maxime, cam cu 10% mai ridicate decat cele pe care le folosim in mod uzual pentru obisnuitele tole laminate la cald. Acest lucru este observabil cu ochiul liber, privind structura tolei, care va prezenta sau nu urmele directiei de laminare. Daca extrapolam acest fapt la calculul facut mai sus, ajungem cam la aceleasi valoi precum in cazul unui transformator calculat pentru 380 V. Deci pentru corectare, vor trebui bobinate in total pe ambele coloane, un numar intre 220 si 240 spire. Calculul cu regula de trei simpla - in cazul dat - ne indica aproximativ 238 spire. Este bine totusi sa bobinezi una...doua spire in plus, datorita faptului ca la aceasta putere, tensiunea in sarcina va mai scadea putin.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

:helpsos: domnu' nicolas pt raspuns.Am aplicat regula de 3 simpla,am impartit nr de sp bobinate la tensiunea pe fiecare bobina si mi-a iesit nr de spire/volt respectiv 4,086.Cum la mine dupa cum am bagat bobinele pe miez se leaga inceputul cu inceputul bobinarii am rebobinat secundarele cu 184 spire pt 45v cu prize la 22,5 ,30 ,34 ,37 pt tensiuni dupa redresare respectiv filtrare de 30, 40, 45, 50, 60v cc.Multumesc pt formula de calcul,o aveam si eu si am calculat si bobinat dupa ea un trasformator(adevarat iese cam la fix tensiunea de iesire la secundar)dar prefer formula empirica 50..55/S ,nu se incalzeste...poate fi lasat 24H din 24 conectat la retea fara probleme,toata smecheria este sa fie bobinat cu grija cu izolatie intre straturi,nu facut pe genunchi!! si sa se respecte nr de sp/v atat in primar cat si in secundar.Eu personal mi-am facut o masina de bobinat cu care le mesteresc.Numai bine si va multumesc.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 2 years later...

salutari, ce parere aveti despre traful de mai jos....este cumparat din comert, made in china, 2x12V 5A....l-am desfacut ca sa-i mai adaug cateva spire.....se mai merita rebobinat?

 

traful are o putere de 113W (masurand miezul ...26mm/41mm), sarma in secundar este de 1mm masurata cu sublerul....tolele lucioase din spate sunt primele 2 tole si ultimele 2 tole din pachet :giggle:

tolele arata mai rau in realitate si sunt si zgrunturoase (parca ar avea rugina)

 

http://www15.zippyshare.com/v/87585198/file.html

post-257-0-30096900-1363450813_thumb.jpg

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La transformatoarele cu tole E+I "Made in China" si nu numai, una dintre cele mai mari probleme cand vine vorba de rebobinat este reintroducerea tuturor tolelor in carcasa de bobinaj, care, din ultimile informatii pe care le am, au fost introduse de producator automat prin presare. Daca o sa incercati sa faceti lucrul asta manual o sa constatati ca nu e chiar usor. Deci, mare atentie la aspectul asta pentru ca s-ar putea sa constatati ca nu puteti introduce manual toate tolele dupa rebobinare.

Asadar, inainte de a ne hotara sa rebobinam un transformator cu tole E+I din comert, "Made in China", va trebui sa ne gandim bine daca avem suficienta pricepere si unelte necesare ca sa facem transformatorul asa cum era la inceput, in caz contrar, rezultatul vi-l puteti imagina.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Daca carcasa este din plastic, atunci la rebobinare are loc o deformare. De aceea rebobinarea se poate face numai dupa confectionarea si introducerea in carcasa a unui mulaj din lemn de esenta tare, care sa impiedice deformarea acesteia. dupa bobinare, miezul din lemn se indeparteaza. Nu exista nici-un motiv ca la laminare sa ramana tole nefolosite, daca s-a procedat in acest mod. Daca dimpotriva, s-a realizat o oarecare "umflare" a carcasei, atunci se vor folosi pene ad-hoc din prespan sau textolit subtire, intre carcasa si ultima tola din pachet.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 4 months later...

post-1355-0-87445600-1374836892_thumb.gif

Puterea unui traf nu este data de sectiunea miezului. Nu exista o putere oferita limita, decat cea maxima care se obtine la 50% randament. Acesta e un regim greu care poate fi folosit doar la intervale scurte cu pauze lungi, pentru a nu solicita termic traful. Un traf de 10cmp poate debita in mod normal si 200W.

Pierderile in functionare sunt date de cele in cupru, deci randamentul la o putere anume este dat de rezistenta ohmica a infasurarilor si eventual de inductanta de scapari (daca e semnificativa). Cuprul e decidentul puterii, nu sectiunea. Patratul sectiunii ca putere este pur orientativ.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

post-1355-0-87445600-1374836892_thumb.gif

Puterea unui traf nu este data de sectiunea miezului. Nu exista o putere oferita limita, decat cea maxima care se obtine la 50% randament. Acesta e un regim greu care poate fi folosit doar la intervale scurte cu pauze lungi, pentru a nu solicita termic traful. Un traf de 10cmp poate debita in mod normal si 200W.

Pierderile in functionare sunt date de cele in cupru, deci randamentul la o putere anume este dat de rezistenta ohmica a infasurarilor si eventual de inductanta de scapari (daca e semnificativa). Cuprul e decidentul puterii, nu sectiunea. Patratul sectiunii ca putere este pur orientativ.

Adica tu vrei sa ne spui noua ca daca un transformator cu sectiunea de 10cmp si il bobinam (secundarul) cu conductor de d=2,5mm, acesta va fi de putere mai mare decat in cazul cand l-am bobina cu conductor de d=1mm ??

Sa fim seriosi, pun pariu ca ai invatat din practica, dar ai invatat gresit. Sa nu te superi. :smile:

Editat de politehnica
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock