Sari la conținut

Totul despre Transformatoare Electrice (de la A la Z)


donpetru

Postări Recomandate

Buna ziua , am 2 pachete tole E18 ,grosime 5cm fiecare scoase din 2 drosere pt iluminat ,tolele nu sunt ruginitr ,arata bine ,despre calitate nu stiu ce sa zic,

Droserele sunt facute in Romania

Pot sa fac di ele un traf pt un amolificator,carcasa am facut eu din textolit si intra in el un pachet de tole de 9,5cm

Daca se poate si un calcul pt acest traf ,vreau sa aiba in primar 2*45v

Va multumesc

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 month later...

Salutare tuturor!

In aprilie trecut, chiar in paginile revistei Tehnium Azi a aparut un articol intitulat "Proiectarea şi construcţia transformatoarelor toroidale". Intrebarea pentru admin sau pentru cei care cunosc problema este - ce reprezinta parametrii indexati xi (caracter grec) care apar in relatiile 15, 19, 20 si 21. Eventual comentarii.

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

In aprilie trecut, chiar in paginile revistei Tehnium Azi a aparut un articol intitulat "Proiectarea şi construcţia transformatoarelor toroidale". Intrebarea pentru admin sau pentru cei care cunosc problema este - ce reprezinta parametrii indexati xi (caracter grec) care apar in relatiile 15, 19, 20 si 21. Eventual comentarii.

"Parametrul grec xi" este numarul de spire/cm2 din tabelul 1 a articolului.

 

Numai bine

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Datorita formei specifice, precum si a modului aparte de bobinare, fereastra unui traf toroidal nu poate fi umpluta in intregime. Intrebarea este, in ce mod se apreciaza (relatii de calcul) umplerea ferestrei torului cu bobinaj si eventuale valori limita. Cu alte cuvinte, de unde stim ca un anumit miez toroidal este prea mic, respectiv prea mare pentru scopul avut in vedere.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Nu prea putem vorbi de o apreciere. De regula se incearca sa se gaseasca diametrul minim interior a torului pentru o sectiune data pentru care se obtine cea mai ridicata putere. Bineinteles, daca veti incerca sa repetati calculele, nu neaparat pe hartie, veti observa ca, cu cat incercam sa obtinem un tor de dimensiuni cat mai reduse, implicit diametru interior cat mai mic, cu atat mai mult vom fi fortati sa adoptam densitati de curent mai ridicate (sau conductor de bobinaj de diam. mai mic decat cel uzual). Se ajunge astfel la temperaturii, functionare in sarcina si in gol mai mari, dar totul pana intr-o anumita limita. Se va tine cont aici si de calitatea torului. Sunt mai mult factori, care de regula au fost pusi la punct de orice producator de transformatoare toroidale si care, trebuie sa o spunem, reprezinta micul secret de firma. Un astfel de secret (de proiectare) veti putea si dvs. descoperi dupa cateva calculele si bobinaje.

 

Referitor la coeficientul nr. de spire/cm2, sa stiti ca acesta este doar orientativ in tabel. In alte tabele veti descoperi valori putin diferite (nu foarte mult), dar atunci cand veti incerca sa dimensionati la limita transformatorul, atat constructiv cat si functional, o sa vedeti ca va trebui, inclusiv prin tatonari experimentale, sa gasiti valoarea optima a acestui coeficient. Articolul descris in revista Tehnium Azi, este un articol strict didactic, iar numai prin perseverenta si studiu practic individual se poate obtine solutia exacta de proiectare. Asa cum am spus-o si cu alta ocazie, teoria ne ofera solutia aproximativ exacta, nu solutia practica definitorie (afirmatie cu atat mai valabila cu cat produsul proiectat devine mai complex). Nu ar trebui sa treceti cu vederea acest aspect... dupa studiu articolului.

 

Numai Bine

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Apreciez ca algoritmul de calcul pentru trafuri toroidale publicat in TEHNIUM AZI este foarte util, in special celor care vor sa aprecieze anumiti parametrii ai viitorului traf inainte de al construi. Problema ma preocupa de ceva timp, de aceea am intervenit in discutiile voastre.

 

Chestiunea insa sta cam in felul urmator. Bobinajul fara izolatie intre straturi este clar un bobinaj cu grosimea izolatiei zero. Ce inseamna insa in tabelul din articolul revistei "bobinaj cu izolatie intre straturi". Probabil ca este unul dintre secretele celor care au pus la dispozitie algoritmul de calcul.

post-7713-1264857631_thumb.png

In tabelul inserat mai sus am dat numarul de spire pe centimetru patrat defalcat pe diferite izolatii intre straturi. Tabelul este rezultatul cercetarii personale in domeniu si reprezinta cazul cel mai nefavorabil al unei bobinari de tip ordonat (spira langa spira si strat peste strat) O asemenea abordare a calculului permite controlul permanent al calculului in conditiile alese de utilizator, deoarece se pot face interpolari si pentru valori diferite ale izolatiei dintre straturi. Dupa calculul de interpolare a valorii numarului de spire per volt in conditiile dorite, valoarea obtinuta se va imparti la un coeficient "ky" (y - indice) pe care l-am preluat din lucrarea Nomograme Pentru Radioamatori a lui V. Bruskin aparuta in 1973 la Editura "CRISANA" din Oradea. Acest coeficient are urmatoarele valori: 1,15 pentru d=0,07...0,12 mm; 1,1 pt. d=0,13...0.19; 1,07 pt. d=0,2...0,3; 1.05 pt. d=0,31...0,85; 1,1 pt. d=0,86...1 si 1,15 pt. d>1. Sper ca cei interesati vor aprecia si folosi cele adaugate de mine la articolul citat.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

...Dupa calculul de interpolare a valorii numarului de spire per volt in conditiile dorite, valoarea obtinuta se va imparti la un coeficient "ky"(y - indice) pe care l-am preluat din lucrarea Nomograme Pentru Radioamatori a lui V. Bruskin aparuta in 1973 la Editura "CRISANA" din Oradea. Acest coeficient are urmatoarele valori: 1,15 pentru d=0,07...0,12 mm; 1,1 pt. d=0,13...0.19; 1,07 pt. d=0,2...0,3; 1.05 pt. d=0,31...0,85; 1,1 pt. d=0,86...1 si 1,15 pt. d>1. Sper ca cei interesati vor aprecia si folosi cele adaugate de mine la articolul citat.
Revin cu o rectificare. Intrucat coeficientul ky este definit in lucrarea bibliografica de mai sus doar pentru corectarea numarului de spire dintr-un singur strat, rezulta ca pentru calculul numarului de spire/cm2, vom imparti valoarea interpolata tabelar cu patratul acestui coeficient

 

@donpetru:

Nu prea putem vorbi de o apreciere...
In mod normal ar trebui sa existe o apreciere cantitativa. Nu stiu sigur daca ceea ce spun are vre-o relevanta, insa in algoritmii de calcul mai evoluati exista relatia Ac*Aw=P/(ku*B*J*f) pentru dimensionarea miezului, unde * si / sunt respectiv operatiile de inmultire si impartire; Ac - aria miezului feromagnetic; Aw - aria ferestrei bobinei; P - puterea constructiva a trafului; B - inductia in miez; J - densitatea de curent admisa in calcul; f - frecventa curentului prin circuit. Coeficientul ku, poarta numele de factor de umplere, iar la trafurile toroidale este un numar subunitar, care din informatiile mele nu depaseste (cel putin pana la puterea de 400...500 W) valoarea de 0.3. Eu personal cred ca valoarea acestui coeficient ar putea sa tina cont de aspectele relevate de mine intr-o postare anterioara relativ la limitele umplerii ferestrei. Intrucat nu am informatii despre valoarea acestui factor pentru trafuri toroidale mai mari de 500 W, as fi foarte bucuros daca cineva ar putea posta aici eventuale valori pentru trafuri toroidale care depasesc aceasta putere (mergand pe cat posibil relativ la putere catre 10 kW)

 

Toate bune!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Formula de care amintiti in ultimul post are o mai buna aplicabilitate in cazul transformatoarelor cu miez 2U sau R-core. Dvs., am impresia, ca incercati sa adaptati aceea formula la forma constructiva a transformatoarelor toroidale, dar gresiti... un pic. Sa va spun si de ce! Factorul de umplere a bobinei primare sau secundare a unui transformator toroidal nu are valoare constanta pe circumferinta bobinei, asa cum de regula se intampla, spre exemplu, la bobinele transformatoarelor cu miez 2U (unde sunt doua bobine "principale"). In plus, la transformatoarele toroidale este mai important sa cunoastem grosimea bobinelor, in special pe diametrul interior a miezului.

 

Numai bine

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Formula de care amintiti in ultimul post are o mai buna aplicabilitate in cazul transformatoarelor cu miez 2U sau R-core...
In toate calculele pe care le-am consultat, procedura de dimensionare a miezului este aceeasi inclusiv la toroidale, si anume cea citata in postarea mea anterioara. In toate aceste proceduri apare invariabil si coeficientul de umplere. Acesta apare valoric in special sub aspectul unei curbe caracterictice functie de puterea constructiva a trafului. Am dat mai sus o referinta bibliografica care poate fi consultata. Insa in alta ordine de idei, este adevarat ca incerc sa improvizez o metoda, acolo unde bibliografia nu specifica una consacrata. Si mai mult decat atat, mi s-a parut interesanta metoda de apreciere a suprafetei bobinajului din articolul publicat in TEHNIUM AZI. Mai exista inca goluri pe care incerc sa le umplu, cum ar fi lipsa de date pentru o gama suficient de larga a trafurilor toroidale, asa dupa cum mentionam mai sus, insa sunt sigur ca mai mult sau mai putin precisa, exista totusi o metoda de calcul a umplerii ferestrei la toroidale. Ea nu este inca cunoscuta tocmai datorita micilor (sau poate marilor) secrete manufacturiere care inca se pastreaza, desi se poate spune ca era trafurilor toroidale a inceput deja. Nui nimic, marea majoritate a secretelor au fost spulberate tocmai de catre amatori. Probabil ca si acestea referitoare la toroidal nu mai au mult de rezistat.

 

Toate bune, asijderea!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Dl. ola nicolas, va recomand sa studiati standardul SR EN 61558-2-4, asta daca nu ati facut-o pana acum. Si nu chiar toate secretele au fost spulberate de amatori. Spre exemplu, si eu as fi vrut ca la discutia noastra sa participe si reprezentatul unei firme care se ocupa de productia de transformatoare toroidale, poate doar asa, ati fi putut umple 100% "golul de informatie" de care aveti mare nevoie.

 

Referitor la coeficientul de umplere (evaluat in sp/cm2), acesta este definit ca raportul dintre aria totală ocupată de ?nfăşurări ?n fereastra tolei şi aria ferestrei. Aceasta definitie este binecunoscuta de la dimensionarea transformatoarelor cu tole E+I. In cazul transformatoarelor toroidale, coeficientul de umplere nu este constant si inregistreaza "valoarea maxima" pe latura diametrului interior a torului. Tehnica de bobinare poate influenta, mai mult sau mai putin, valoarea coeficientului de umplere. In cazul transformatoarelor toroidale se pot, ca sa folosesc un cuvant de al dvs., aprecia, aria ocupata de infasurarea primara si cea secundara dupa formulele binecunoscute: A1=n1/xi1, A2=n2/xi2, dar nu e suficient. Va trebui apreciat volumul ocupat de cele doua infasurari si se va compara cu volumul util a torului. Asta ar fi o metoda... putin traditionala, sa-i zic asa, dar destul de precisa.

 

toroid.jpg

Atunci V1=A1*P0, respectiv V2=A2*P0. Iar conditia care va trebui respectata: V1+V2

 

Numai bine

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Standardul SR EN 61558-2-4 merita studiat. Din pacate eu nu dispun de el, iar pe internet se platesc taxe exagerat de mari pentru obtinerea standardelor. As fi bucuros daca l-ati avea si daca ati putea sa-l postati ca fisier. In legatura cu toate celelalte chestiuni, voi gasi timp - poate - alta data sa le comentez.

 

Toate bune!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 2 weeks later...

Salutare la toata comunitatea!

 

Stimate coleg donpetru, nu ati raspuns rugamintilor mele relativ la furnizarea unui fisier de tip text al STAS-ului in cauza mai sus. Probabil ca nu dispuneti de el, sau alte probleme va impiedica momentan. Totusi, deoarece rezultatele pe care le-am obtinut sunt incurajatoare, am sa atasez aici 4 imagini care reprezinta printscreen-urile unor programe de calcul ale trafurilor feritice pentru comutatie SMPS utilizand miezuri feritice Ferroxcube, intocmite de subsemnatul in mediul MATHCAD.

post-7713-1266155725_thumb.pngpost-7713-1266149028_thumb.png

Primul reprezentat in fisierul imagine din stanga sus este un screen partial al unui calcul practic efectuat cu programul MATHCAD pentru trafuri SMPS cu miezuri din ferita E+E de tip Ferroxcube. Din datele initiale de calcul (cele din casetele verzi) se poate verifica ca am folosit aceleasi date din exemplul prezentat de Michele Sclocchi in lucrarea SWITCHING POWER SUPPLY DESIGN: CONTINUOUS MODE FLYBACK CONVERTER. Lucrarea este disponibila pe internet la adresa [url="http://www.national.com/appinfo/power/files/flyaback-cont2000-5000-new.pdf"[/url]

 

Solutiile calculului se pot vedea in casetele albastre de jos si am sa le comentez pe scurt. Pentru un curent efectiv in primar de I1=0,692 A se obtine in secundar la o putere de P=8,78 W (putere maxima de calcul constructiv la care s-a tinut cont de randamentul estimat initial de 87,3%) un curent efectiv I2=2,474 A. Aceleasi marimi in calculul de referinta din lucrarea de mai sus sunt: I1=Iprms=0,66 A, Pomax=7,6 W - putere neafectata de valoarea randamentului initial estimata de autor la 90%, deci puterea de calcul constructiv a trafului proiectat va fi P=Pomax/0,9=8.44 W - si I2=Isrms=2,47 A. Programul a retinut ca optim miezul E20/10/5-3C94 cu o suprafata transversala de Qc=0,2756 cmp (in program am utilizat dimensionarea in mmp) in timp ce in lucrarea de referinta s-a utilizat un miez de tipul RM6S/13-F3 cu suprafata Ae=0,37 cmp. Numerele de spire ale celor doua infasurari sunt w1=17 sp si w2=5 sp in timp ce in lucrarea de referinta s-au gasit valorile Np=18 pentru primar si Ns=6 pentru secundar. Programul a retinut ca valoare optima a inductiei in miez B=0,109 T in timp ce in lucrarea de referinta s-a lucrat cu un B=783,75 Gauss, adica 0,0784 T. Pentru aceste valori s-au determinat in lucrarea de referinta pierderi totale in valoare de Ptranstot=0,77 W la o temperatura a miezului intre 70 si 80 Celsius dar utilizand un intrefier cu lungimea Lg=0,2 mm, in timp ce programul MATHCAD indica la o temperatura de lucru THETA=107 Celsius fara utilizarea intrefierului pierderi totale de PFe+PCu=1,076 W, adica un randament final etar=89,1% comparativ cu etatra=90,84% al calculului de referinta.

 

Cel de-al II-lea atasament scoate in evidenta dimensiunile miezului si datele de bobinaj ale trafului, avand d1=0,27 mm si d2=0,5 mm diametrele celor doua conductoare alese de program la o densitate de curent J=13.973 A/mmp pe baza unei interpolari complexe ce tine cont de temperatura de lucru, in timp ce datele corespondente ale calculului de referinta sunt d1=DcuLp=0,0366 cm (0,366 mm) si d2=DcuLs=0,0505 cm (0,505 mm) Se mai poate remarca un coeficient de utilizare a ferestrei la bobinare de 0,533 fata de 0,9587 in lucrarea de referinta. Aceasta se datoreaza diametrului mai mic al conductorului din primar, in timp ce dimensiunile miezului ales de MATHCAD sunt in mod evident mai mici (v. ariile comparate ale miezurilor).

post-7713-1266150862_thumb.png

In cele de-al III-lea si al IV-lea atasamente se prezinta un program de calcul in MATHCAD similar, dar pentru trafuri toroidale Rezultatele sunt evidente urmand aceeasi linie ca mai sus si avand in vedere ca datele de intrare sunt identice.

post-7713-1266150916_thumb.png

Programele tin cont de efectele de suprafata si proximitate la frecvente mari si sunt prevazute cu posibilitatea afisarii datelor pentru realizarea carcaselor pentru bobina (pentru cazul trafului EE) cand nu se dispune de o carcasa originala ferroxcube si cu afisarea la cerere a unui vector de date pentru realizarea subcircuitului - model pentru simularea in MULTISIM. Pentru calculul miezurilor cu intrefier mai am inca putin de lucru.

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock