Sari la conținut

Poezii care circula liber, si/sau cu autor necunoscut


ola_nicolas
 Share

Postări Recomandate

Cand eram de varsta scolara (11... 12 ani) am invatat de la tata o poezie. Tata ii spunea "Cainele si Ovreiul". L-am intrebat pe tata despre autorul acestei poezii. Mi-a spus ca este un poet foarte putin cunoscut, al carui nume mi l-a spus, dar nu l-am retinut. Am sa reproduc aici integral aceasta poezie, asa dupa cum inca mi-o mai amintesc eu, dupa aproape 55 de ani.

 

Cainele si Ovreiul


Intr-un an, candva-ntr-o vara,
Nu stiu unde, in ce sat,
Un ovrei umbland cu marfa,
Intr-o curte a intrat.

Si cum intra el pe poarta,
cu desaga la spinare,
hop, ii sare inainte,
un dulau urat si mare.


Ce sa fac acum? Se-ntreaba
bietul Itic suparat…
daca strig sa vina omul,
pan' sa vina, m-a mancat.

 

Ca sa ies pe poart-afara,
as iesi eu bucuros,
dar, dulaul e in stare
sa m-apuce pe din dos.

 

Mai grivei - zic - zau asculta,

il ia Itic cu frumos.

Ce castigi tu daca latri?!

Parca-ti iese vre-un folos?

 

Ma mai duc eu la targ, lasa,

ti-oi aduce vreun covrig.

Ce folos ai daca latri?!

Parca-ti iese vreun castig?!

 

Vers pe care nu mi-l mai amintesc,

Vers pe care de asemenea nu mi-l amintesc, terminat cu un cuvant evreiesc avand ultimele trei litere ...ham si pe care, de asemenea nu mi-l mai amintesc.

Dar dulaul se repede si mai tare:

ham! ham! ham!


- Bade Gheorghe! Striga Itic. ...

... Ce pacat ca n-am o pusca.

Bade Gheorghe! Bade Gheorghe!

Iesi afara ca ma musca

Badea Gheorghe iese afara,
da cu o piatra dupa caine,
apoi striga catre Itic:
Tine-ti inima, jupane!


Nu stii vorba romaneasca,

cea din mosi-stramosi lasata,
ca un caine care latra,

nu te musca niciodata?

 

Ba o stiu, cunosc proverbul
ca-i si la noi, la ovrei,

vorba este,

daca-l stie si Grivei.

 

Uitasem chiar si faptul ca vreodata am invatat aceasta poezie, pana cand am ajuns (nu mai stiu prin ce imprejurari) pe saitul: https://www.poeziile.com/autori/Amintirile-Marianei/poezii-uitate--cules19919241819.php#google_vignette

unde am citit o varianta foarte asemenatoare, dar evident incompleta. Nu am pretentia ca am reprodus absolut corect, poezia pe care tata mi-a recitat-o acum aproape 55 de ani, dar daca cineva, citind versurile de mai sus, isi aminteste o forma mai aproape de adevar a acesteia, atunci sa corecteze textul de mai sus. Poate prin contributii succesive, vom reusi sa restabilim textul initial, care cu aceasta ocazie am aflat si eu ca ar putea apartine poetului Vasile Igna. Citind biografia acestui poet, care se pare ca este in viata si ca ocupa o pozitie diplomatica la ambasada Romaniei de la Paris, am avut surpriza sa aflu ca este nascut in localitatea Ardusat din Maramures si a absolvit liceul din Somcuta Mare, comuna natala a mamei mele. Nu stiu altceva despre el (de la mama, sau de la tata) dar acum mi se pare putin probabil ca tata (contabil de profesie) sa fi invatat aceasta poezie cu totul intamplator. Este posibil ca intre mama (nascuta in 1938) la Somcuta Mare si acest Vasile Igna, nascut in 1944 la Ardusat, o comuna aflata la o distanta de aproximativ 12 km, la nord-nord-vest de Somcuta Mare, sa existe grade de rudenie. In anii 1966 si 1967 tata (posesor al unei motociclete) impreuna cu mama au facut in doua randuri turul Romaniei. In 1966, ajunsi la Cluj, se pare ca au lociuit o zi sau doua la rude. Avand in vedere ca Vasile Igna a fost profesor la o scoala generala din Cluj, unde a debutat publicistic in 1963 in paginile revistei Viata Studenteasca, precum si faptul ca tata mi-a recitat prima data poezia "Cainele si Ovreiul" in jurul anului 1966, am dedus ca acesta este foarte probabil sa fi invatat aceasta poezie, chiar din gura autorului ei.

 

In alta ordine de idei, acest topic ramane deschis pentru oricine vrea sa aduca in atentia auditoriului, poezii mai putin cunoscute (mai vechi sau mai noi) cu autori cunoscuti, sau necunoscuti.

 

SPOR!!!

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Interesanta poezie !!! :smile:

Asta, asa, de completat peisajul site-ului care cam duce lipsa de subiecte tehnice! Off! Acum, nu stiu cum sa zic, dar la generatia asta de acum forumurile li se par complicate, ei folosesc din plin facebook-ul, ca nu sta nimeni sa le filtreze postarile. Pe un forum, regulamentul este mult mai strict, nu prea iti permiti sa postezi tehnic orice aberatie !

Fac o paranteza, ma uitam la un nepot ce scoala a facut in pandemie. Puffff! E jale mare! Nu am cuvinte! Nu stiu ce generatie de oameni o sa ne plateasca pensiile si ce-i grav e faptul ca daca generatiile anterioare si-au dezvoltat aptitudini practice si teoretice in electricitate/electronica/automatizari, si erau multi pe vremuri - sper sa nu exagerez - acum, e jale mare, la un liceu de abia daca dintr-o promotie se gasesc unul sau doi tineri cu plecari spre domeniu!!! Chiar ca imi vine sa scriu o asemenea poezie sau ceva asemanator !! Unde ajungem domnilor ?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Tehnologia tinde sa ajunga indeletnicire de casta, dar totusi cine vrea gaseste informatia necesara, nu mai e ca pe vremuri cand accesul la informatie erea limitat.

Cat despre pensii, ia-ti gandul, pe mine altceva ma supara, nu poti face ce-ti doresti si ce poti face de la o varsta incolo, si alta ca agricultura aduce bani foarte putini daca nu o faci la scara industriala, asta presupune pamant, utilaje, dar mai ales oameni, oameni nu gasesti, nici nu faci bani sa-i platesti rezonabil.

 

Personal vreau sa infiintez un reactor de pirolizat plastice alimentat cu energie solara care sa deserveasca o mica comunitate, asta as putea face pana in ziua in care oi muri. dar este aproape imposibil, sunt altii care vor banii pe gunoaie si sa le arune pe unde vad, sa ne trezim cu insule de gunoaie in ocean.

 

Altfel astept sa vina medicina muncii sa puna verdictul orb si surd,+/- alte handicapuri, nu stiu daca dementa senila face obiectul medicinii muncii,

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Theodor Speranția culeasă de George Topârceanu:

https://www.tititudorancea.com/z/george_topirceanu_th_sperantia_cainele_ovreiului.htm

 

Și Mariana a postat-o tot din amintiri. I-o spusese mama ei acum 65 de ani.

Eu sunt curios cine a scris „Cucoana cu cateaua”, următoarea poezie culeasă de Mariana și postată în site-ul de mai sus. E un „Bubico” versificat: 

 

Un mosneag mergea odata,
cu trenul spre Buhaesti.
El era de loc, imi pare,
dintr-n sat numit Lanesti.

O cucoana-nfumurata
si cu buze date-n ros,
de la Iasi venea si dansa
si mergea catre Barbosi.

Intamplarea-i asezase
in vagon chiar fata-n fata
si calatoreau cu altii,
noaptea pana-n dimineata.

O catea avea cucoana
si mereu o mangaia
iar mosneagul nostru
bietul, o lulea si el avea.

Catelusa facea tumbe
de gandeai ca e un drac,
iar mosneagul lulelusa
o scobea cu un suvac.

Hait, acum mosneagul nostru
isi aprinse el luleaua,
si mereu trimite fumul
spre cucoana cu cateaua.

Fumul greu o ameteste,
si cum sta tot imbufnata,
ii veni, asa o pofta,
pe mosneag sa-l umfle-ndata.
Mosule, inceteaza cu duhnitul!
ca de nu-ti arunc luleaua…

Coconita, mi se pare
ca aci-i a III-a clasa,
ia-ti cateaua si te cara
dincolo, in lume-aleasa!


Lasa-ma, pe minen-n pace,
iaca mi-am pierdut suvacu!
Ca de nu, si eu cateaua
ti-o trimit, pesches, la dracu!

Nu trecu mult dupa sfada
si mosneagul adormi,
iar cucoana luand luleaua
pe fereastra o zvarli.
Apoi, foarte multumita
ca scapase de lulea,
binisor inchise ochii
s-adormi apoi si ea.

Dar, mosneagul se trezeste
si vazand el, cu mirare,
ca luleaua ii lipseste,
se apleaca, pe catea o ia de gat,
o arunca pe fereastra
si se face adormit.

In curand cucoana-i treaza,
la catea se si gandeste
si o striga, si-o tot cheama,
ca-i e draga, ce gandesti…
Garofito, hai la mama!
Garofito, unde esti?
Si vazand ca n-o gaseste,
se framanta, striga, tipa
si de banca se izbeste.

Mosule, unde mi-e cateaua?
spune-mi, ca innebunesc!
S-a dus, s-aduca luleaua,
n-am cu ce sa duhanesc!

Atunci, ea, ca o leoaica,
incruntata-nfuriata,
la mosneag se si repede
ca sa-l ia de beregata.

Sar toti calatorii
sa-i despata negresit,
cand in statia urmatoare,
trenul la Barbosi a fost oprit
si cucoana cu cateaua
de bataie s-a lasat,
si cu geamantanu-n brate
din vagon a si plecat.

Editat de Mircea525
Adăugare
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 year later...
La 19.06.2021 la 10:51, Mircea525 a spus:

Theodor Speranția culeasă de George Topârceanu: ...

Marturisesc ca dupa ce am deschis acest topic, nu am mai urmarit replicile. Astazi m-am trezit de dimineata cu gandul la acesta poezie, din care mi-am mai amintit niste versuri. Deh ..., dupa mai bine de 56 de ani, memoria iti mai joaca feste. Am intrat pe linkul precizat de @Mircea525 si am citit varianta de acolo, care este foarte apropiata de cea pe care o stiu eu. Coreland aceasta varianta cu cele mai noi amintiri ale mele, a iesit ceea ce urmeaza:

 

Intr-un an, candva-ntr-o vara,
Nu stiu unde, in ce sat,
Un ovrei mergand cu marfa
Intr-o curte a intrat.


Si cum intra el pe poarta
Cu desaga la spinare,
Hop, ii sare inainte
Un dulau urat si mare.


„Ce sa fac acum? se-ntreaba
Bietul Itic suparat.
Ca sa strig sa vina omul,
Pan’ sa vina m-a mancat!


Ca sa ies pe poarta afara,
As iesi eu bucuros,
Dar dulaul e in stare
Sa m-apuce pe din dos


Nici incolo, nici incoace,
Ia, mai bine stau pe loc;
Am sa-l iau cu vorba buna,
Chiar asa sa am noroc!“

 

Moi Grivei, zic zau, asculta,
De cand umblu eu pe jos
N-am vazut in lumea asta
Un catel asa frumos!


Ma mai duc eu la targ, lasa,
Ti-oi aduce un covrig.
Ce folos ai daca latri?
Parca-ti iese vrun castig?


Moi Grivei, tu esti cuminte,
Ce-ai cu mine de-mpartit?
Am venit la badea Gheorghe,
Ei si ce-i dac-am venit?


N-am sa stau un an la dansul,
Plec indata la haham
Dar dulaul se repede
Si mai tare: Ham! ham ham!


Stai pe loc! Grivei mi-e frica!
Ce pacat ca n-am o pusca!
Bade Gheorghe, bade Gheorghe,
Iesi afara ca ma musca!


Badea Gheorghe iese afara,
Da c-o piatra dupa caine
Si-apoi zice: Nu te teme!
Tine-ti inima, jupane!


Nu stii vorba romaneasca
Cea din mosi-stramosi lasata,
Ca un caine care latra
Nu te musca niciodata?


Ba o stiu, cunosc proverbul
Ca-i si la noi, la ovrei,

Stiu prea bine, vorba este
Daca-l stie si Grivei!

 

In ceea ce priveste problema autorului ei, Theodor Sperantia i-o atribuie lui George Toparceanu. Nu vreau sa fiu un Gica Contra, dar de-a lungul timpului am adunat mai multe volume de poezii de George Toparceanu. Am verificat in toate aceste volume, dar nu am intalnit-o pe aceasta. Cercetand pe internet si coreland informatiile pe care mi le-a dat tata acum mai bine de 56 de ani am ajuns pana la Vasile Igna, (care este posibil sa-mi fie o ruda indepartata, dintr-un sat din Maramures) si pe care este foarte posibil ca mama si tata (in drumurile lor prin tara) sa-l fi intalnit in anii '60. Tata mi-a spus ca a invatat poezia dintr-un periodic editat in anii '60, iar autorul (nume pe care mi l-a spus, dar pe care nu mi-l mai amintesc) era un poet tanar si putin cunoscut. Toparceanu a murit in 1937, asadar daca poezia ar fi fost a lui, ar fi aparut in volumele editate de-a lungul timpului. Ramane de cercetat. Poate mai vine si altcineva cu informatii.

 

Postat Ulterior: Este posibil (ma gandesc acum) ca poezia sa fie intr-adevar a lui George Toparceanu (stilul i se potriveste) dar sa fi fost culeasa ulterior (din surse necunoscute) de catre Vasile Igna si publicata (foarte probabil) in periodicul clujean "Viata Studenteasca" unde a debutat in 1963 si unde se pare ca a si lucrat ca editor, student fiind. Ulterior Vasile Igna a urmat o cariera de Editor la Editura DACIA din Cluj, unde a ajuns inclusiv la functia de Director, fiind apoi trimis ca reprezentant cultural in mai multe misiuni diplomatice romanesti. Volumele de poezii de George Toparceanu pe care le detin eu au fost editate pana in 1970, si este foarte posibil ca aceasta poezie sa nu fi fost inclusa din motive de incertitudine. As fi curios si chiar ma gandesc sa cumpar unul dintre ultimele volume de versuri ale lui Toparceanu si sa vad daca contine aceasta poezie. Probabil ca tata, citind poezia din periodicul despre care-mi vorbea, a crezut ca ea este creatia lui Vasile Igna. Voi mai cerceta.

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La 19.06.2021 la 10:51, Mircea525 a spus:

... Eu sunt curios cine a scris „Cucoana cu cateaua”, următoarea poezie culeasă de Mariana și postată în site-ul de mai sus. E un „Bubico” versificat ...

Pentru ca tot a venit vorba despre George Toparceanu, ca autor prezumptiv al poeziei recitata de mine din memorie, ma gandesc ca "Cucoana cu catelul" ar putea fi scrisa de acelasi autor. In orice caz, Toparceanu se pare ca a murit la Iasi in casa lui Demostene Botez, într-o vineri, 7 mai 1937, la ora 13:30. Asadar, presupun ca a parcurs de mai multe ori pe calea ferata drumul Iasi - Bucuresti. Comuna Barbosi din jud. Galati (mentionata in poezie) se afla amplasata pe aceasta ruta. Eu am trecut prin aceasta gara, de mai multe ori in drumurile mele de la Constanta la Galati, in perioada 1979... 1982. Avand rude in Iasi, am fost acolo prima data (tot cu trenul) in anul 1972, intr-o vacanta de vara, elev de liceu fiind atunci. Ultima oara am fost la Iasi prin anul 2003/2004 in vizita la fiul meu, care isi efectua stagiul militar la Vatra Dornei. De acesta data am parcurs distanta Bucuresti - Iasi, care trece de asemenea prin gara comunei Barbosi.

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La 19.06.2021 la 10:51, Mircea525 a spus:

Theodor Speranția culeasă de George Topârceanu: ...

Raspunsul este corect. Poezia apartine intr-adevar unui poet necunoscut (Theodor Speranția) dar nu si tanar. Am gasit pe internet un volum de versuri de G. Toparceanu, aparut la editura "Litera" in anul 2001. Cine doreste sa consulte acest volum, poate sa descarce documentul pdf de la adresa: https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEwi01vm2o578AhXGGewKHfBQBmQQFnoECAsQAQ&url=https%3A%2F%2Fcantemird.files.wordpress.com%2F2008%2F03%2Ftoparceanu-g-balade-vesele-si-triste.pdf&usg=AOvVaw0UNBWOSkq98_lmSVWOEhsZ

Poezia nu apare in volumele de versuri pe care le detin eu, si poate fi gasita la pagina 84 a documentului pdf mentionat. Nu m-am lamurit de la inceput, deoarece in linkul postat de @Mircea525 scrie textual:

George Topirceanu

Th. Speranţia: Câinele ovreiului

"Anecdotă pipărată"

De aici am dedus ca G. Toparceanu ar fi autorul unei poezii cu titlul "Th. Speranţia: Câinele ovreiului". In prima faza am cautat pe internet cu tema "Th. Speranţia: Câinele ovreiului". Am dat initial peste linkul: https://dokumen.tips/documents/cainele-ovreiului-george-toparceanu.html de unde rezulta implicit ca poezia apartine lui G. Toparceanu. Am cautat apoi cu tema "george toparceanu poezii pdf" si am gasit documentul pdf mentionat care este un volum aparut in 2001 si care contine si un capitol cu poezii de alti autori culese de G. Toparceanu. Asadar, am descifrat enigma. Spor!

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La 19.06.2021 la 10:51, Mircea525 a spus:

Eu sunt curios cine a scris „Cucoana cu cateaua”, următoarea poezie culeasă de Mariana și postată în site-ul de mai sus. E un „Bubico” versificat

Daca luam de bun faptul ca Mariana Cardei a recitat aceasta poezie din memoria ei de persoana varstnica (75 ani impliniti in august anul acesta - presupunand ca este in viata si sanatoasa, cel putin din punct de vedere mental) atunci poezia este veche. Dincolo de speculatiile facute de mine intr-o postare anterioara, in legatura cu paternitatea lui G. Toparceanu, iata un individ care recita poezia intr-o postare din 21 septembrie 2011 pe forumul Softpedia si care (nu stiu daca doar in gluma!?) isi revendica paternitatea ei: https://forum.softpedia.com/topic/806826-l-am-plagiat-pecaragiale/

 

P.S. In legatura cu nedumerirea din citat, am incercat sa caut pe internet, folosind diferite versuri ale acestei poezii, dar nu am gasit nici-o sursa credibila, cum ar fi o carte de versuri publicata mai mult sau mai putin recent. De fapt nu am gasit nimic ca referinta inafara de acest topic, de saitul cu amintirile Marianei Cardei si de topicul de pe forumul Softpedia linkat mai sus. Mai cercetez!

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 2 weeks later...

Am cercetat cu ajutorul lui Google pe internet, dar nu am gasit nimic, nimic, nimic, ... , inafara de sursele specificate mai sus. Am cautat inclusiv cu citate din poezie scrise cu diacritice romanesti. Probabil ca Mariana Cardei a invatat aceasta poezie in copilaria ei timpurie, adica prin anii '50 ai secolului trecut. Acea epoca a fost dominata de Mihail Sadoveanu, atat din punct de vedere cultural, cat si politic. Pentru cine nu stie, ca politician Sadoveanu nu a fost atat de benefic acestei natiuni, precum a fost ca scriitor. Dimpotriva, am citit din surse credibile, despre anumite contributii malefice ale sale la politica partidului comunist indreptata impotriva elitelor romanesti din acea vreme. A contribuit (prin semnatura sa ca presedinte al Marii Adunari Nationale) inclusiv la condamnarea la moarte a unor intelectuali romani care nu erau in gratiile comunistilor. In anii '50, a fost unul dintre primii 5 (daca nu chiar primii 3) politicieni puternici, dupa Gh. Gh. Dej, fiind (asa dupa cum spuneam) Presedintele MAN, si in acelasi timp Presedintele Academiei Romane. Asadar, este posibil ca poezia in cauza sa fie creatia unui autor mai putin cunoscut, care a intrat in disgratia partidului comunist si care a fost marginalizat, sau chiar indepartat prin mijloace specifice epocii. Poate, altcineva va veni cu informatii noi despre poezia "Cucoana cu cateaua". Pana atunci - spor!

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock