Sari la conținut

Redresorul-un circuit problema


Postări Recomandate

Sa incepem cu...1924. Nu stiu cu ce au vizualizat dar poza aceasta este dintro scriere din acele vremuri si se vede forma curentului prin redresor. Si seamana cu masuratori actuale sau simulari. Toate pozele sunt din calculator si nu descarcate acum de pe net ca sa arat ca nu trebuia sa ma pregatesc special pt subiect.

 

redresor 1924comb modif.jpg

laborator.jpg

8zMt0.png

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

CITAT (de pe acest forum):    

Ca o concluzie generala la cele discutate mai sus avem:

2. Curentul care trece prin condensatorul de filtrare, este
unul usor suportat (in general) de catre acesta (de ordinul
zecilor de mA) asa dupa cum rezulta si din simularea din
atasamentul 3.

Daca acest curent ar fi mic de ce firmele producatoare ar trece la condensatori curentul suportat ca principal parametru?

 

ELNA3 cond.jpg

NIPPON cond.jpg

Panasonic cond.jpg

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Hai ca nu e rea teoria de mai sus! Problema e ca s-a racit topicul anterior unde in special doi utilizatori (roadrunner si ola_nicolas) au venit cu niste argumente teoretice destul de solide dar din punct de vedere practic nu s-a inteles nimic. Oarecum, cine a parcurs topicul acesta:

a ramas la ideea ca putem folosi in orice aplicatie, indiferent de valoarea curentul absorbit de sarcina, capacitoare SMD dar nimeni, absolut nimeni, nu a reusit sa justifice teoretic de ce in unele aplicatii se folosesc condensatoare de 100nF babane si in altele nu, pentru ca daca aplicam teoria repetata de utilizatori mentionati de mine anterior, in special roadrunner, ajungem la concluzia ca e suficient un SMD cat mai minuscul dar uite ca realitatea nu e asa  ? De ce ?

 

Editat de prog
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Aici vorbim despre redresoare, am deschis topicul tocmai pt a nu mai fi incarcat celalalt. Daca continuam cu problema SMD contra nu stiu ce vom avea doua topice identice. 

OOOPS...incercand sa citesc despre acele condensatoare am vazut asta:

 

adm2.jpg

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Daca vedeam cand a fost postat nu mai deschideam acest topic. Am incercat sa fac corectari ale unor afirmatii care ar face de ras orice forum si ma vad trimis la "discutii libere". L-am invitat pe d-nul sa faca niste simulari simple LTspice sau TINA (doar afirmase (citat): @politehnica: Simulatoarele acopera teoria existenta, si
functioneaza asa dupa cum au fost "invatate" prin
programare. Cu alte cuvinte nu prea scapa nimic din ceea ce
este important.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Ce a raspuns in final?  CITAT: "  Atunci cand voi avea toate conditiile de masurare, voi face eu insumi o experienta de genul celei a lui @flomar si pot garanta ca voi masura curentul la valori de cea mai mare acuratete."

O banala simulare arata ceea ce am afirmat, condensatorul trebuie sa asigure tot curentul necesar sarcinii in pauza dintre diode si ar fi incetat disputa.

Movul (curentul de sarcina) se suprapune peste verde (curentul prin electrolitic).

 

56.png

Editat de dumitrumy
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

CITAT (de pe topicul celalalt):     Unghiul de conductie al diodei redresoare, a fost denumit asa in mod impropriu, deoarece diodele conduc pe toata perioada unei semiperioade a tensiunilor alternative aflate la borne.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Diodele conduc exact cat arata curentul de incarcare al condensatorului din simularea de ieri (cu verde). Si simularea mai completa:

 

53.png

EDIT1:

CITAT: Acum, conform teoremei lui Earnshaw, energia completata de condensatorul C1 pentru a garanta riplul care se vede pe osciloscopul virtual XSC1 din atasament, este: E=C∆U∆U/2=0.0276648 Joule. Deoarece timpul total de descarcare independenta a condensatorului C1 este de 0.006345 secunde, rezulta ca puterea compensata de condensatorul C1 debitand pe rezistenta R1 este de 0,0276648/0.006345=4.36009 W, din cei 100 cat disipa aceasta rezistenta - a se vedea simularile anterioare. Adica aproximativ 96 % din putere este asigurata de puntea redresoare in mod direct, iar restul de 4 % de condensatorul C1 de filtrare.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Energia cedata de condensator sarcinii este diferenta dintre cat avea la valoarea max a riplului (12,338 din simularea dumitale) si valoarea la minimul riplului (11,252V din aceeasi simulare). Dupa cum am afirmat, in pauza dintre conductiile diodelor doar electroliticul alimenteaza sarcina, deci intreaga putere disipata trebuie regasita in energia pierduta de cond. in intervalul pauzei (6,345ms din aceeasi simulare). Cu noul calcul se vede ca cele 2 valori sunt apropiate si nu in raport de 4/96.

putere din cond.jpg

Editat de dumitrumy
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

CITAT (din topicul pereche):   a)Diodele redresoare conduc doar 4ms, in sarcina condensatorului ramane debitarea curentului pe rezistenta pt restul de 6ms. Deci curentul prin condensator este exact 8,xxxA si nu mA. ...
b)Pai fizica spune ca prin conensatorul ideal nu circula curent continuu
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Of, Doamne, exact ca in bancul cu popa si baba.

Ce am spus eu, doar in cele 6ms curentul este de 8,xxxA si este curentul de descarcare al electroliticului. In restul de 4ms exista curentul de incarcare al acestuia (ca sa aibe ce descarca ciclul urmator) si care in simularea LTspice de ieri are un varf de 37-38A. Curentul mediu prin electrolitic va fi insa zero in cazul ideal, asa cum a aratat tabelul postat de mine din simularea TINA.

 

TINA1.jpg

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Nu stiu cui foloseste ca ati mutat aici confuziile pe care le-ati facut pe un alt topic. Acolo, v-am raspuns punct cu punct si cred ca deja ati inteles, dar probabil ca va este greu de acceptat. Am sa fac aici doar o lista cu ceea ce am subliniat eu pe celalalt topic. Ca sa intelegeti complet, va trebui sa va intoarceti pe acel topic si sa cititi cu atentie tot ceea ce am scris, inclusiv paralelele facute intre sistemul electric de redresare bialternanta debitand pe un filtru capacitiv si sistemul pneumatic al unui compresor de aer debitand pe o butelie de mare capacitate volumica.

1. Eu folosesc de ani de zile simulatorul Multisim de la Microsoft, adica un simulator super-profesionist. Nu am utilizat nici-odata un alt simulator, iar raspunsurile la provocarile dumneavoastra a trebuit sa le dau in timp real. Nu am timp pentru a invata sa utilizez un alt simulator. Asadar puteti fi linistit, atasamentele de acolo sunt simulari reale de cea mai buna calitate si nicidecum desene in Paint, precum ati afirmat. Oricum, tot ceea ce am simulat acolo am si explicat.

2. Cand am vorbit despre curentii prin diversele componente ale redresorului, m-am referit la regimul de functionare in curent continuu, din ratiuni usor de inteles. Verificati inca odata, faptul ca in toate simularile facute de mine am utilizat probe de curent continuu.

3. Nu mi-am propus de loc sa explic functionarea redresorului, ci doar sa arat cum se poate alege si dimensiona factorul de pulsatie (riplul) pentru componenta alternativa a tensiunii pe sarcina, care este in general una incomparabil mai mica decat cea continua. De fapt aceasta era si tema acelui topic. In acest sens am calculat cat la suta din puterea activa totala pe sarcina este transferata prin aceasta componenta alternativa.

4. Faptul ca un condensator electrolitic suporta un curent alternativ de un anumit nivel (mult mai mare decat componenta continua datorata ESR-ului) este o alta problema, pe care putem sa o discutam atunci cand analizam in detaliu functionarea redresorului cu filtru capacitiv. Asa dupa cum am mai spus, acest regim de curent alternativ caracterizat de curenti mari, exista intr-un redresor, dar el caracterizeaza regimul energetic reactiv al circuitului despre care discutam. Energia reactiva, nu este relevanta in aplicatii.

Cam acestea sunt punctele principale de precizat. Parerea mea este insa, ca atunci cand doriti sa va referiti la ceea ce am scris eu pe un alt topic, sa o faceti postand in acel topic, deoarece cam tot ce am postat acolo este ontopic. Orice precizare veti dori deci sa fac in plus, nu poate fi decat binevenita.

Intr-o alta ordine de idei, vorbind despre condensatoare in general, ele suporta regimuri de curent alternativ destul de intense. Eu personal am obiceiul de a alimenta circuitele auxiliare (de curent alternativ) ale unui montaj electronic montand in serie cu acele circuite un capacitor aditional, care realiza caderea de tensiune necesara si asigura in acelasi timp curentul nominal prin acel circuit. Astfel, in multe aplicatii cu tuburi electronice cu vid, alimentam circuitul de filament cu capacitori aditionali. De multe ori am facut astfel de "licente" inclusiv pentru tuburile de mare putere, care cereau curenti de filament mai mari de 1 A. Asadar eram obisnuit cu regimul de curent alternativ al capacitoarelor si nu era nevoie deci sa-mi fac griji ca un capacitor electrolitic nu suporta curenti de ordinul amperilor. Chestiunea care se pune insa in cazul capacitoarelor electrolitice este aceea ca ele sunt polarizate si tocmai de aceea se verifica si curentii continui care ii traverseaza. Asadar vazand titlul acestui topic, eu personal nu inteleg unde este "problema"?!

Am onoarea.

Post Scriptum: Ca sa fie clar de ce se pune problema existentei si ordinului de marime al unui curent continuu prin capacitorul electrolitic, am sa recurg din nou la comparatia cu un compresor de aer. Astfel ESR-ul unui capacitor este echivalent cu neetanseitatile unei butelii de aer. Daca aceste neetanseitati sunt prea mari, atunci ele creeaza pierderi suplimentare inacceptabile, care duc la scaderea randamentului. Printre altele, am facut in celelalt topic, inclusiv aprecieri legate de randamentul unui redresor.

Editat de ola_nicolas
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Citat:  1. Eu folosesc de ani de zile simulatorul Multisim de la Microsoft, adica un simulator super-profesionist.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Pune d-le sonda de curent la osciloscop si o sa vezi curentul prin electrolitic exact cum este in simularea LTspice. 

 

 

sonda curent.jpg

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

EDIT1: O mai vazui si pe asta. Care este confuzia d-le? Ce varsta ai? Ce pregatire ai? De ce nu pui intrebari directe? Vezi vreo diferenta la forma curentului fata de simulare in afara de distorsiunea puternica a tensiunii retelei de care am mai amintit cand am spus de impunerea internationla a circuitelor PFC peste anumite puteri?

confuz2.jpg

Editat de dumitrumy
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La 07.12.2020 la 23:07, dumitrumy a spus:

... Am incercat sa fac corectari ale unor afirmatii care ar face de ras orice forum si ma vad trimis la "discutii libere". L-am invitat pe d-nul sa faca niste simulari simple LTspice sau TINA (doar afirmase (citat): @politehnica: Simulatoarele acopera teoria existenta, si
functioneaza asa dupa cum au fost "invatate" prin
programare. Cu alte cuvinte nu prea scapa nimic din ceea ce
este important. ...

Una dintre primele afirmatii pe care le-ati facut pe topic a fost aceea ca prin filtrul capacitiv nu circula un curent de ordinul miliamperilor, ci de 8,xxx amperi. Inca odata domnule, acel curent era continuu (!!!) in conformitate cu setarile facute in schema simulata.

Acum 2 ore, dumitrumy a spus:

Pune d-le sonda de curent la osciloscop si o sa vezi curentul prin electrolitic exact cum este in simularea LTspice. 

Ce curent sa vizualizez domnule?! Curentul continuu?!

Hai sa facem urmatoarea conventie. Vedeti-va dumneavoastra de opiniile dumneavoastra, pe care eu nu am sa le comentez in nici-un fel si lasati-ma pe mine cu opiniile mele, fara sa le mai comentati. Dupa cum se vede, acelasi forum poate gazdui tot felul de opinii.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Va propun urmatorul exercitiu pentru a lamuri oarecum ambele tabere:

1. vizualizati pe osciloscop pe o sarcina rezistiva data (ex.4Ohm) forma curentului si tensiuni pe iesirea redresorului (sau intrarea sarcinii) fara niciun capacitor de filtraj;

2. vizualizati pe osciloscop pe o sarcina rezistiva data (ex.4Ohm) forma curentului si tensiuni pe iesirea redresorului avand conectat pe iesirea redresorului un condensator de filtrare de 10mF (spre ex., sau de o capacitate mai mare). De asemenea, montati pe terminalul capacitorului (plus sau minus) un transformator de curent (vizualizati pe osciloscop "raspunsul acestui capacitor").

O parte din oscilogramele cerute de mine mai sus au fost postate de utilizatorul @dumitrumy dar haideti sa facem... o recapitulare.

Daca ne intoarcem putin la topicul acesta:

am folosit acolo o afirmatie. Completez, poate nu am fost suficient inteles, total de acord cu faptul ca rolul principal a capacitoarelor "de decuplare" e acela de a rejecta "zgomotul" sursei de alimentare (sau ce se suprapune pe acest "zgomot"). Lucru de alftfel subliniat de utilizatorul @roadrunner si punctat de utilizatorul @ionut90 prin pagina 6 a topicului (total de acord, nota10). Totusi, in functie de frecventa de functionare a circuitului si impedanta conectata la iesirea acestuia, exista, as spune, un anume "stres" pe capacitorul (oarecum impropriu denumit "decuplare", vorba utilizatorului @ola_nicolas) a carui contributie la functionarea circuitului pe care il decupleaza este definitorie (ca altfel nu s-ar folosi, nu!). Din acest motiv, pentru a acoperi "un comportament" intr-un domeniu de frecventa cat mai larg (de functionare a sarcinii) se folosesc mai multe tipuri de capacitoare in paralel (100nF, 1uF, 100uF) pe alimentarea acesteia.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Problema cond. de valori mici pusi in paralel cu cei electrolitici nu face parte din tema acestui topic, se dezbate la cel de audio. Topicul acesta a pornit de la afirmatia ca electroliticul de filtraj asigura 4% din energia livrata rezistentei de sarcina si restul de 96% vine direct de la diode. Valori rezultate din introducerea in ecuatie a riplului tensiunii de iesire. Trebuie sa recunosc ca nu stiu de unde 2 simulatoare gasesc un curent continuu de ordinul miliamperilor prin electrolitic pt ca eu am zis ca trebuie sa fie zero cum de altfel spune si simulatorul TINA cand am pus ampermetrul in serie cu cond. Alta afirmatie combatuta este ca diodele conduc tot timpul doar ca au in permanenta tensiune aplicata pe ele. Pe urma a nuantat in alta postare ceva cu "pauza intre conductiile diodelor". 

Ce se poate discuta (reiau expresia folosita) despre cel mai simplu circuit din electronica? Filtrarea/ netezirea tensiunii/ curentului se face cu elemente reactive care au proprietatea de a acumula energie. Cel mai simplu si cel mai utilizat in alimentarea aparaturii electronice este filtrul capacitiv. Fiind un element de acumulare el indeplineste aceasta functie cand conduc diodele (se ia toata energia de la retea si se distribuie pe 2 cai: una este chiar sarcina iar a doua electroliticul. Cand diodele se blocheaza tot ce a acumulat cond. ideal este livrat sarcinii. Ca sa acumuleze energie tensiunea pe cond. trebuie sa fie mai mica cu caderea pe diode fata de ce da traful. Livrarea catre sarcina nu se poate face decat cu scaderea tensiunii pe cond. Diferenta dintre varful tensiunii data de traf minus pierderi si cat ramane pe cond. dupa ce a consumat sarcina constituie riplul de tensiune de pe iesire. Curentul livrat de cond. este exact curentul de sarcina si are o forma aprox. trapezoidala, de fapt cu o cadere pe palier. Curentul de incarcare nu poate fi decat asemanator cu o sinusoida pt ca este dat de o tensiune sinusoidala mediata de diode. Cei 2 curenti (incarcare-descarcare) formeaza un semnal care are o valoare RMS ce ajuta la selectia din catalogul producatorului. La topicul celalalt am pus o simulare unde se vede ca la un curent de iesire de aprox 8,5A curentul RMS prin electrolitic este peste 11A.

Alta greseala a &ola_ este de a confunda curentul de incarcare initiala drept curent RMS din catalog. Pai un circuit poate functiona continuu ore, zile sau luni, nu poti sa dai ca parametru un element aleator. In schimb acel curent RMS de 11A este permanent, ore, zile in sir. El produce incalzirea cond. prin caderea de tensiune pe ESR, altfel de ce ar fi calzi condensatorii? Curentul initial este redus cu o rezistenta(toate televizoarele alb-negru aveau 10R/16W serie cu dioda), cu un NTC (cum este la toate sursele ATX fara PFC) sau cu rez. paralel cu relee la amplif audio profesionale.

Ca vorbeam de elemente reactive, introducerea unor bobine creste mult eficienta filtrarii (filtru CLC), creste factorul de putere (filtrul LC). Bobina este insa scumpa asa ca un filtru capacitiv ne va deranja reteaua cu un factor de putere de 0,6--0,7 ceea ce este deranjant. Se vede si in oscilograma pusa de mine ce tesita este reteau la varfuri.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

1 oră în urmă, dumitrumy a spus:

... Topicul acesta a pornit de la afirmatia ca electroliticul de filtraj asigura 4% din energia livrata rezistentei de sarcina si restul de 96% vine direct de la diode. ...

Domnule @dumitrumy, @miticamy, sau cum altfel va mai numiti. Sunteti irecuperabil. Aveti Parkinson, sau ce anume se intampla?! Este a treia, sau poate a patra oara cand precizez ca filtrul capacitiv nu poate debita o putere activa pe sarcina, fiind un element reactiv, asa dupa cum afirmati si dumneavoastra doar cateva randuri mai jos:

Acum 1 oră, dumitrumy a spus:

... Filtrarea/ netezirea tensiunii/ curentului se face cu elemente reactive care au proprietatea de a acumula energie. ...

Domnule! Pai daca este un element reactiv, nu poate debita energie activa. Dumneavoastra cititi ceea ce scriu ceilalti pe forum, sau va invartiti printre ei doar ca sa aibe cine sa va laude pentru cei 48 de ani de activitate?! De fapt, incep sa ma cam indoiesc si despre adevarul acestei afirmatii. A venit @flomar cu o experienta practica si ati combatut-o recunoscand ca nu ati citit indicatiile nici-unui aparat, deoarece sunt "no name". Eu am repetat pana m-am plictisit ca cei 4 % din disipatia sarcinii au fost transferati acolo prin intermediul componentei alternative, adica acele mici valuri, care se suprapun componentei continue. A L O ! ! ! Puteti citi si interpreta ceea ce am scris acum, sau va fi nevoie sa mai repet odata?! Incep sa cred din ce in ce mai mult ca am de-a face cu o senilitate iesita din comun.

Domnule @dumitrumy. Reactia este raspunsul mediului la actiunea directa asupra lui. Imi amintesc dintr-o carte de fizica din gimnaziu, acel desen artistic reprezentand un cal care trage un vagon de cale ferata pe o linie de cale ferata intr-o portiune curba. Imi amintesc ca in lungul priponului cu care era legat calul, era reprezentata forta activa cu sensul spre cal, iar la contactul dintre roata vagonului si linia de cale ferata era figurata forta de reactie, cu directia dupa raza la cercul pe care-l forma aceasta si avand sensul catre centul sau. Apoi, erau cateva propozitii care ne spuneau ca numai calul dezvolta o energie activa. Forta de reactie nu are un rol activ, ci se ia in calcul doar ca element de calcul a structurii vagonului si / sau a caii ferate. Pai cum mama dracului filtrul capacitiv sa produca energie activa in sarcina?! Suntem nebuni cu totii, sau suntem subiectul unui roman: "Razboiul Inteleptului cu Lumea", unde inteleptul sunteti dumneavoastra, iar toti ceilalti sunem niste neghiobi, carora le vindeti gogosi de tufa?!

V-am dat in mod sugestiv exemplul compresorului de aer, care functioneaza exact (dar exact) la fel cu redresorul. Care este mai simplu ca sistem, compresorul, sau redresorul?! Banuiesc ca atata vreme cat nu stiti ca printr-un condensator nu trece un curent continuu si sustineti ca prin el trece un curent continuu de 8,xxx amperi, atunci redresorul este mai complicat ca sistem decat compresorul de aer. Pai domule, daca prin butelia - tampon a compresorului ar circula un curent de aer continuu, atunci ar trebui sa aibe viteza unui uragan. Nu domnule, prin condensator nu circula un curent continuu. Pe armaturile condensatorului se tot acumuleaza si se acumuleaza continuu sarcini electrice, care provin de la sursa de curent alternativ, prin intermediul diodelor puntii, care sunt exact (dar exact) ca si supapele de sens montate la intrarea in butelia - tampon. Aceste sarcini, care sunt responsabile cu cresterea potentialului electric la bornele condensatorului, se "varsa" prin rezistenta de sarcina, de la o borna, catre cealalta borna a condensatorului, polarizata in sens contrar. Este la fel precum moleculele de aer fortate sa intre in butelia compresorului, cresc presiunea mediului interior, datorita reactiei peretilor buteliei, care tine prizoniere toate acele molecule. Nu exista vant, sau curent de aer in interiorul buteliei, decat in cazul in care exista neetanseitati, pe unde se scurge aerul, dar fara a trece prin consumator., caz in care ansamblul compresor ar fi defect, la felcum ar fi si ansamblul redresor, daca filtrul capacitiv are un ESR mare.

Pai daca diodele sunt corespondentul supapelor de sens din ansamblul compresorului de aer, de ce trebuie sa spunem ca diodele "conduc"?! Pai atunci un fir de cupru, ce mama dracului face tot timpul in care este conectat la o sursa. Eu stiu ca supapele se "deschid" pentru un timp spre a lasa aerul sa patrunda in butelie si acelasi lucru il fac (dupa niste termeni tehnici mai noi) si diodele redresorului, atunci cand sarcinile electrice patrund in condensator. astfel stand lucrurile, este evident ca termenul conductie este unul impropriu.

Acum 2 ore, dumitrumy a spus:

... Curentul livrat de cond. este exact curentul de sarcina ...

Domnule @dumitrumy sunteti exasperant. Inca odata - curentul prin sarcina este format de sarcinile electrice disponibile in condensator, care sunt antrenate de tensiunea de la bornele acestuia. Curentul, conform teoriei bazelor electrotehnicii este dat de legea lui Ohm. Daca nu ar exista tensiunea la borne si rezistenta de sarcin, atunci nu am avea nici-un curent. In mod identic, curentul de aer este determinat  de presiunea din butelie si de deschiderea unui robinet spre sarcina. Daca nu exista presiune, sau nu exista cale deschisa spre sarcina, atunci nu exista nici curent de aer prin sarcina.

Acum 2 ore, dumitrumy a spus:

... Alta greseala a &ola_ este de a confunda curentul de incarcare initiala drept curent RMS din catalog. ...

Unde mama dracului am spus eu asa ceva???!!! ...

Domnule, nu stiu daca sunteti senil, sau daca aveti tot discernamantul cand afirmati asa ceva, dar spre binele amandurora, este preferabil dupa cum spuneam mai sus, sa ne ignoram peste tot pe acest forum si chiar si pe altele, daca ne vom intalni.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Acum 14 ore, donpetru a spus:

... Va propun urmatorul exercitiu pentru a lamuri oarecum ambele tabere: ...

Domnule @donpetru , desi am depus luna trecuta dosarul de pensionare, ma consider inca o persoana activa, a carui timp este foarte pretios. Cu alte cuvinte, sunt bucuros sa particip la discutiile de pe forum transmitand si altora ceea ce am invatat intr-o lunga perioada de timp, dar si acolo unde este cazul, sa invat eu insumi de la altii. Nu sunt insa dispus sa fac un "dialog al surzilor", raspunzand afirmatiilor si acuzatiilor pe care le fac cei care nu citesc ceea ce scriu eu pe forum, ci dau drumul la polemici fara substanta. Asa dupa cum spuneam, tin foarte mult la timpul meu, si este posibil ca exprimarea in putine cuvinte pe forum sa nu fie cea mai adecvata la un moment dat. Atunci cand fac insa precizari despre intelesul celor sustinute de mine, dar sunt in continuare sicanat pe topicuri de tipi precum @dumitrumy, care nu le citesc, sau pur si simplu inventeaza afirmatii pe care nu l-am facut, ma consider atacat in substanta mea de om.

Eu am studii de ELECTROMECANICA, de aceea si fac dese referiri la paralelismul dintre fenomenele mecanice si cele electrice. Desi am studii de specialitate apropiate de profilul forumului, am fost fortat de viata sa imi castig existenta practicand profesional in domeniul strict mecanic. Am tinut cat am putut eu mai aproape de profesia initiala, insa datorita greutatilor intampinate in decursul timpului, nu am putut sa imi incropesc un atelier de electronica dotat la un minim standard. Actualmente, am in dotare o interfata soft pentru osciloscop, de tipul Hantec 6022BE. Am reusit sa o achizitionez cu circa o luna in urma, dar nu pot inca sa o intrebuintez, deoarece exista pericolul real de a distruge laptopul, in timpul operatiilor de masurare. Lucrez actualmente la un transformator de izolare de circa 100 W pentru alimentarea in exclusivitate a  laptopului si izolarea lui fata de reteaua de tensiune alternativa de 230 V. De aceea nu pot inca sa dau curs propunerii dumneavoastra. Am mai spus ca in momentul in care voi avea toate conditiile tehnice, pentru reproducerea experientei realizate de @flomar60 , o voi face. Actualmenta, imi lipseste un tester cu echipaj mobil, cel mai calificat pentru a masura curenti continui, sau valori medii ale curentilor periodici / alternativi.

Fara a jigni pe nimeni, vreau sa mai spun ca in facultate am invatat (in special la orele de laborator) sa lucrez cu aparate de masura de generatii diferite, incepand cu galvanometrul balistic si pana la cel mai performant osciloscop. Constat insa ca exista tipi, precum acest @dumitrumy, care desconsidera orice instrument de masura, altul inafara de osciloscop. Este posibil ca el sa fi avut o cariera in domeniul electronicii asa dupa cum se lauda. In acest sens am luat la cunostinta despre unele realizari practice ale sale, publicate in special pe forumul electronistilor, insa modul in care intelege sa ma denigreze in forum, fara a citi mai nimic din ceea ce scriu eu, ma face sa resping in viitor (in sensul de a ignora) orice referire a lui la ceea ce scriu eu. M-as bucura daca si el ar adopta aceeasi atitudine, deoarece facand astfel de "taraboae" in topicuri, se denatureaza caracterul tehnic, stiintific, dar si uman al acelor topicuri. Eu personal, refuz sa ma "dau in stamba" in maniera domnului @dumitrumy. Am onoarea

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Dl.Olaru, va inteleg punctul de vedere si faptul ca utilizatorul @dumitrumy a avut un stil de prezentare a problemei care nu v-a lamurit din cauza ca printscreen-urile postate de d-lui nu au cursivitate in descrierea unui fenomen, plus ca pe alocuri acest stil de expunere a informatiilor are pe alocuri lipsuri si de foarte multe ori, un simulator folosit necorespunzator poate creea mai multe confuzii decat lamuriri. 

Din acest motiv, in interventia mea de mai sus, poate nu am fost suficient de inteles dar completez acum, propuneam realizarea un clip video cu cele doua pct subliniate de mine (1 si 2) cu monitorizarea acestora, practic, nu cu simulatoare, folosind si un traductor de curent si un osciloscop (asa cum a subliniat si @dumitrumy). Deci as vrea sa vad un clip video complet care sa demonstreze exact cum stau lucrurile si aici, atat dvs. cat si @dumitrumy sa vedeti din clipul respectiv cum sau cat de mult se aplica teoria simulatorului in realitate. De fapt, @dumitrummy a prezentat cateva asemenea printscreen-uri sa le zic asa dar fara a face acest lucru cap-coada, folosind un termen popular. A amestecat, cum am mai zis, neprofesoral, printscreen-uri practice cu teoria simulatorului, fapt ce a creeat anumite confuzii. Lucru asta s-a amplificat si mai mult si de faptul ca va citat, precum spuneati, ca ati facut niste afirmatii pe care nu le-ati facut si aici, conform regulamentului Tehnium Azi, il voi penaliza pe @dumitrumy cu 2 pct. penalizare cu conditia ca dvs., dl.Olaru, sa-mi transmiteti prin e-mail dovezile, intr-un mesaj privat (nu ma puneti sa le caut eu, pentru ca daca mai pierd timp si cu detalii de astea, nu mai termin la timp alte proiecte, pe care alti utilizatori le asteapta, vedeti modernizarea A350 ca exemplu, plus ca pana la sf anului trebui sa fac o actualizare la site si tot o aman de vreo luna). Cu acest prilej aduc tuturor in atentie faptul ca strangerea a 10puncte de penalizare presupune suspendarea pe un termen de 1...3luni din forum (e bine de stiut, de toata lumea!).

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    • Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock