Sari la conținut

Alegerea capacitoarelor in decuplarea amplificatoarelor audio


SONDAJ  

11 membri au votat

  1. 1. Ce tipuri constructive de capacitoare preferati pentru decuplarea alimentarii amplificatoarelor audio de puteri mari (cel putin 100W) ?

    • SMD
      0
    • THT
      3
    • Mai mult SMD-uri in paralel ? De ce ?
      2
    • Mai multe THT-uri in paralel ? De ce ?
      6


Postări Recomandate

1 oră în urmă, prog a spus:

Daca tu ii pui unul SMD care stranuta la 1A, de miri de ce inaltele nu se aud ca lumea. Gandesc si eu logic, ce naiba! Si cred ca am dreptate, nu!

Foarte tare replica asta si cuvantul mai ales, subliniat cu culoare rosie in citatul de mai sus. Esti fenomenal. Cat adevar in spatele unui cuvant aparent minuscul.

Nu sunt cine stie ce audiofil, am desfacut si eu cateva carcase de amplificatoare audio la viata mea, dar trebuie sa recunosc ca nu am vazut SMD-uri de 100nF pe alimentari etaj final !!! Aici, dupa un calop de teorie, cred ca leo_electro are partea sa de dreptate.

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
  • Răspunsuri 79
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Popular Posts

@ionut90Nu are nici o legatura cu reproducerea frecventelor inalte, in cel mai bun caz daca iti intra zgomot de frecventa mare din reteaua de alimentare (sau poti sa ai zgomot de la diode din redresor

Am facut niste masuratori.... -schema electrica: ...curentul condensatorilor citit cu ampermetrul analogic....am incercat cu unul digital dar avea indicatie in balarii ... ....am alimen

Dupa cate imi dau eu seama, @leo_electro a intentionat sa initieze o discutie despre condensatoarele electrolitice din filtrele (condensatoare de filtrare) care urmeaza dupa redresarea curentului alte

Posted Images

AI iesit un mare rahat din topicul asta.

Problema simpla - dupa redresorul unui amplif Audio, ai cateva condensatoare de valoare mare (2x 47000uF sa zicem) - mai adaugi un condesator de 0.1uF.

Eu sustin cu legile fizicii in spate ca riplul prin acest condesator este foarte mic de cativa uA , nu se pune problma folosirii unui condesator special SMD sau nu.(simulare mai sus) - in rest sunt doar impresii si fumuri de amatori.

RR

PS - ca o coincidenta ieri am folosit 25.000 de bucati de condensatoare de 0.1uF (smd) sa nu le mai vad ...pana luni.

Editat de roadrunner
  • Haha 1
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu riplul produce curenti mari prin capacitorii de filtrare, ci tranzitia de la 0, la valoarea nominala a tensiunii continue, odata cu pornirea initiala a alimentarii. Depinde insa de valoarea capacitorului. In atasament este simularea a unui redresor de 12 V care debiteaza pe o sarcina care asigura puterea de 100 W, data ca exemplu chiar de @leo_electro in postarea initiala. Se vede ca dupa 0,540 secunde de tranzitie, curentul prin condensator este de 1,06 A.

Simulare.PNG.62389d34f9e1b3809501148dcfcfc86c.PNG

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Daca te referi la schema intrinseca a sarcinii (reprezentata in simulare prin rezistorul R1) atunci ea nu are nici-o importanta. Tranzitia este aproximativ aceeasi, deoarece se presupune ca un amplificator are o sarcina preponderent rezistiva.

P.S. este posibil ca @roadrunner sa nu fi vazut initial imaginea din postarea mea anterioara, deoarece am atasat-o ulterior.

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
4 minutes ago, ola_nicolas said:

Daca te referi la schema intrinseca a sarcinii (reprezentata in simulare prin rezistorul R1) atunci ea nu are nici-o importanta. Tranzitia este aproximativ aceeasi, deoarece se presupune ca un amplificator are o sarcina preponderent rezistiva.

vorbesc strict de curentul de incarcare/descarcare prin condesatorul de 0.1uF (pe care nu-l aveti in schema).

Tesiunea de iesire va avea o variatie (pentru ca nu exista filtraj perfect) - deci condesatorul se va incarca/descarca cu valoare acestui riplu (de ordinul sutelor de mV) - condesatorul de 0.1uF (pe care trebuie sa-l adaugati) se va incarca/decarca cu un curent de zeci de uA. (asta sustin eu)

RR

 

Editat de roadrunner
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 20 minute, roadrunner a spus:

pai e vorba de un condensator de 0.1uF in paralel ca aia mari,  nu curentul prin aia mari ci prin cel de 0.1uF

... Pai eu am spus ca depinde de capacitate, deoarece reactanta condensatorului este 1/ωC. O capacitate mica determina o reactanta capacitiva mare si deci un curent mic si viceversa. Asadar ai dreptate, strict relativ la capacitatea de ordinul 100 n in paralel cu capacitorul de filtraj.

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Evident ca te cred. Este matematica pura. 1/100π(0,0000001)=31831 Ω>>1/100π(0,047)=0.07 Ω. Capacitatile evident ca au fost utilizate in unitatea de baza - farad. Bineinteles ca in conformitate cu ecuatiile dimensionale de mai sus, printr-o rezistenta de 31,8 k trece un curent infim, fata de curentul care se stabileste prin rezistenta de 0,07 Ω aflata in paralel. Simularea devine cea din atasamentul de mai jos, dupa o tranzitie de 0,414 secunde.

Simulare_.PNG.18b59ae11efc7d78ef286161c9c4cdac.PNG

Editat de ola_nicolas
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nimeni nu a combatatu teoria ta @roadrunner - dar cum iti explici ca filtrele de netezire de pe intrare, iti dadeam eu exemplu, a redresoarelor, pe 230V, nu sunt facute cu SMD-uri de 100nF ci cu niste capacitoare de polipropilena capabile de riplu de curent de 7..8A ? Cum iti explici asta? Adica daca eu as aplica teoria ta, care are un substrat matematic real, no comment, as fi putea sa folosesc SMD-uri de 100nF in toate aplicatiile nu dar uite ca nu e asa ? Care e explicatia ta... de inginer ? :scratchchin:

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mai e si faptul ca tesiunea variaza cu cateva sute de milivolti (cat e riplul de filtraj)

Just now, prog said:

Nimeni nu a combatatu teoria ta @roadrunner - dar cum iti explici ca filtrele de netezire de pe intrare, iti dadeam eu exemplu, a redresoarelor, pe 230V, nu sunt facute cu SMD-uri de 100nF ci cu niste capacitoare de polipropilena capabile de riplu de curent de 7..8A ? Cum iti explici asta? Adica daca eu as aplica teoria ta, care are un substrat matematic real, no comment, as fi putea sa folosesc SMD-uri de 100nF in toate aplicatiile nu dar uite ca nu e asa ? Care e explicatia ta... de inginer ? :scratchchin:

Pai vorbim de riplul de filtraj dupa redresor la un amplificator Audio , unde sunt sute de milivolti ca riplu eu nu am sustinut altceva.

RR

 

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Toate supozitiile astea de aici mi-aduc aminte de o discutie de pe facebook cum unul spunea ca poate folosi un capacitor electrolitic uzual la fel de bine si usor ca unul de pornire motoare. Tin minte ca au fost cativa utilizatori care s-au chinuit ceva sa-i explice diferenta. Asa si cu topicul asta - scuzati-mi interventia! Problema in topicul de fata este ca teoria, sustinuta de utilizatorii @roadrunner si @olanicolar, nu prea are sustinere practica. Ceva nu se leaga!

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 7 minute, prog a spus:

... nu sunt facute cu SMD-uri de 100nF ci cu niste capacitoare de polipropilena capabile de riplu de curent de 7..8A ? Cum iti explici asta? ...

Pai este foarte simplu. Capacitoarele cu dielectric de polipropilena rezista la o tensiune de varf de aproximativ 325 V cat debiteaza sursa alternativa de 230 V pe ele, in timp ce SMD-urile sunt facute pentru tensiuni de varf mici.

Editat de ola_nicolas
  • Haha 1
Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 3 minute, ola_nicolas a spus:

Pai este foarte simplu. Capacitoarele cu dielectric de polipropilena rezista la o tensiune de varf de aproximativ 325 V cat debiteaza sursa alternativa de 230 V pe ele, in timp ce SMD-urile sunt facute pentru tensiuni de varf mici.

Astept o explicatie mult mai credibila si inginereasca. :smile:

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 31 minute, ola_nicolas a spus:

Evident ca te cred. Este matematica pura. 1/100π(0,0000001)=31831 Ω>>1/100π(0,047)=0.07 Ω. Capacitatile evident ca au fost utilizate in unitatea de baza - farad. Bineinteles ca in conformitate cu ecuatiile dimensionale de mai sus, printr-o rezistenta de 31,8 k trece un curent infim, fata de curentul care se stabileste prin rezistenta de 0,07 Ω aflata in paralel. Simularea devine cea din atasamentul de mai jos, dupa o tranzitie de 0,414 secunde.

Simulare_.PNG.18b59ae11efc7d78ef286161c9c4cdac.PNG

M-ati convins teoretic, nu comentez. Deci merg si SMD-uri. Acum stau si ma gandesc cum o sta niste SMD-uri in paralel cu niste capacitoare de curent de riplu mare. Ca naiba, ce mai!

In curent alternativ, fiind vorba de curent pulsatoriu de valori mari, de ce sa nu folosim tot niste SMD-uri, ca conform teoriei curentul prin ele e mic, nu!

Nu stiu, teoria cu practica asta nu leaga undeva sau nu vad eu, ce sa zic! :scratchchin:

 

Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.




×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.

ATENTIE !!! Functionarea Tehnium Azi depinde de afisarea de reclame.

Pentru a putea accesa in continuoare site-ul web www.tehnium-azi.ro, va rugam sa dezactivati extensia ad block din browser-ul web al vostru. Dupa ce ati dezactivat extensia ad block din browser dati clic pe butonul de mai jos.

Multumim.

Apasa acest buton dupa dezactivarea extensiei Adblock