Alegerea capacitoarelor in decuplarea amplificatoarelor audio

[ionut90]

1 oră în urmă, prog a spus:

Daca tu ii pui unul SMD care stranuta la 1A, de miri de ce inaltele nu se aud ca lumea. Gandesc si eu logic, ce naiba! Si cred ca am dreptate, nu!

Foarte tare replica asta si cuvantul mai ales, subliniat cu culoare rosie in citatul de mai sus. Esti fenomenal. Cat adevar in spatele unui cuvant aparent minuscul.

Nu sunt cine stie ce audiofil, am desfacut si eu cateva carcase de amplificatoare audio la viata mea, dar trebuie sa recunosc ca nu am vazut SMD-uri de 100nF pe alimentari etaj final !!! Aici, dupa un calop de teorie, cred ca leo_electro are partea sa de dreptate.

[roadrunner]

AI iesit un mare rahat din topicul asta.

Problema simpla - dupa redresorul unui amplif Audio, ai cateva condensatoare de valoare mare (2x 47000uF sa zicem) - mai adaugi un condesator de 0.1uF.

Eu sustin cu legile fizicii in spate ca riplul prin acest condesator este foarte mic de cativa uA , nu se pune problma folosirii unui condesator special SMD sau nu.(simulare mai sus) - in rest sunt doar impresii si fumuri de amatori.

RR

PS - ca o coincidenta ieri am folosit 25.000 de bucati de condensatoare de 0.1uF (smd) sa nu le mai vad ...pana luni.

Editat Noiembrie 28, 2020 de roadrunner

[ola_nicolas]

Nu riplul produce curenti mari prin capacitorii de filtrare, ci tranzitia de la 0, la valoarea nominala a tensiunii continue, odata cu pornirea initiala a alimentarii. Depinde insa de valoarea capacitorului. In atasament este simularea a unui redresor de 12 V care debiteaza pe o sarcina care asigura puterea de 100 W, data ca exemplu chiar de @leo_electro in postarea initiala. Se vede ca dupa 0,540 secunde de tranzitie, curentul prin condensator este de 1,06 A.

Editat Noiembrie 28, 2020 de ola_nicolas

[roadrunner]

puneti va rog o schema. (o poza).

pai e vorba de un condensator de 0.1uF in paralel ca aia mari,  nu curentul prin aia mari ci prin cel de 0.1uF

 

RR

 

 

Editat Noiembrie 28, 2020 de roadrunner

[ola_nicolas]

Daca te referi la schema intrinseca a sarcinii (reprezentata in simulare prin rezistorul R1) atunci ea nu are nici-o importanta. Tranzitia este aproximativ aceeasi, deoarece se presupune ca un amplificator are o sarcina preponderent rezistiva.

P.S. este posibil ca @roadrunner sa nu fi vazut initial imaginea din postarea mea anterioara, deoarece am atasat-o ulterior.

Editat Noiembrie 28, 2020 de ola_nicolas

[roadrunner]

4 minutes ago, ola_nicolas said:

Daca te referi la schema intrinseca a sarcinii (reprezentata in simulare prin rezistorul R1) atunci ea nu are nici-o importanta. Tranzitia este aproximativ aceeasi, deoarece se presupune ca un amplificator are o sarcina preponderent rezistiva.

vorbesc strict de curentul de incarcare/descarcare prin condesatorul de 0.1uF (pe care nu-l aveti in schema).

Tesiunea de iesire va avea o variatie (pentru ca nu exista filtraj perfect) - deci condesatorul se va incarca/descarca cu valoare acestui riplu (de ordinul sutelor de mV) - condesatorul de 0.1uF (pe care trebuie sa-l adaugati) se va incarca/decarca cu un curent de zeci de uA. (asta sustin eu)

RR

 

Editat Noiembrie 28, 2020 de roadrunner

[ola_nicolas]

Acum 20 minute, roadrunner a spus:

pai e vorba de un condensator de 0.1uF in paralel ca aia mari,  nu curentul prin aia mari ci prin cel de 0.1uF

... Pai eu am spus ca depinde de capacitate, deoarece reactanta condensatorului este 1/ωC. O capacitate mica determina o reactanta capacitiva mare si deci un curent mic si viceversa. Asadar ai dreptate, strict relativ la capacitatea de ordinul 100 n in paralel cu capacitorul de filtraj.

Editat Noiembrie 28, 2020 de ola_nicolas

[roadrunner]

pai sunteti primul care ma crede.

RR

PS - unii calculeaza (inginerii) si prostii voteza ( ma refer la poll-ul din topic)

Editat Noiembrie 28, 2020 de roadrunner

[ola_nicolas]

Evident ca te cred. Este matematica pura. 1/100π(0,0000001)=31831 Ω>>1/100π(0,047)=0.07 Ω. Capacitatile evident ca au fost utilizate in unitatea de baza - farad. Bineinteles ca in conformitate cu ecuatiile dimensionale de mai sus, printr-o rezistenta de 31,8 k trece un curent infim, fata de curentul care se stabileste prin rezistenta de 0,07 Ω aflata in paralel. Simularea devine cea din atasamentul de mai jos, dupa o tranzitie de 0,414 secunde.

Editat Noiembrie 28, 2020 de ola_nicolas

[prog]

Nimeni nu a combatatu teoria ta @roadrunner - dar cum iti explici ca filtrele de netezire de pe intrare, iti dadeam eu exemplu, a redresoarelor, pe 230V, nu sunt facute cu SMD-uri de 100nF ci cu niste capacitoare de polipropilena capabile de riplu de curent de 7..8A ? Cum iti explici asta? Adica daca eu as aplica teoria ta, care are un substrat matematic real, no comment, as fi putea sa folosesc SMD-uri de 100nF in toate aplicatiile nu dar uite ca nu e asa ? Care e explicatia ta... de inginer ? 

[roadrunner]

Mai e si faptul ca tesiunea variaza cu cateva sute de milivolti (cat e riplul de filtraj)

Just now, prog said:

Nimeni nu a combatatu teoria ta @roadrunner - dar cum iti explici ca filtrele de netezire de pe intrare, iti dadeam eu exemplu, a redresoarelor, pe 230V, nu sunt facute cu SMD-uri de 100nF ci cu niste capacitoare de polipropilena capabile de riplu de curent de 7..8A ? Cum iti explici asta? Adica daca eu as aplica teoria ta, care are un substrat matematic real, no comment, as fi putea sa folosesc SMD-uri de 100nF in toate aplicatiile nu dar uite ca nu e asa ? Care e explicatia ta... de inginer ? 

Pai vorbim de riplul de filtraj dupa redresor la un amplificator Audio , unde sunt sute de milivolti ca riplu eu nu am sustinut altceva.

RR

 

[politehnica]

Toate supozitiile astea de aici mi-aduc aminte de o discutie de pe facebook cum unul spunea ca poate folosi un capacitor electrolitic uzual la fel de bine si usor ca unul de pornire motoare. Tin minte ca au fost cativa utilizatori care s-au chinuit ceva sa-i explice diferenta. Asa si cu topicul asta - scuzati-mi interventia! Problema in topicul de fata este ca teoria, sustinuta de utilizatorii @roadrunner si @olanicolar, nu prea are sustinere practica. Ceva nu se leaga!

[ola_nicolas]

Acum 7 minute, prog a spus:

... nu sunt facute cu SMD-uri de 100nF ci cu niste capacitoare de polipropilena capabile de riplu de curent de 7..8A ? Cum iti explici asta? ...

Pai este foarte simplu. Capacitoarele cu dielectric de polipropilena rezista la o tensiune de varf de aproximativ 325 V cat debiteaza sursa alternativa de 230 V pe ele, in timp ce SMD-urile sunt facute pentru tensiuni de varf mici.

Editat Noiembrie 28, 2020 de ola_nicolas

[prog]

Acum 3 minute, ola_nicolas a spus:

Pai este foarte simplu. Capacitoarele cu dielectric de polipropilena rezista la o tensiune de varf de aproximativ 325 V cat debiteaza sursa alternativa de 230 V pe ele, in timp ce SMD-urile sunt facute pentru tensiuni de varf mici.

Astept o explicatie mult mai credibila si inginereasca. 

[leo_electro]

Acum 31 minute, ola_nicolas a spus:

Evident ca te cred. Este matematica pura. 1/100π(0,0000001)=31831 Ω>>1/100π(0,047)=0.07 Ω. Capacitatile evident ca au fost utilizate in unitatea de baza - farad. Bineinteles ca in conformitate cu ecuatiile dimensionale de mai sus, printr-o rezistenta de 31,8 k trece un curent infim, fata de curentul care se stabileste prin rezistenta de 0,07 Ω aflata in paralel. Simularea devine cea din atasamentul de mai jos, dupa o tranzitie de 0,414 secunde.

M-ati convins teoretic, nu comentez. Deci merg si SMD-uri. Acum stau si ma gandesc cum o sta niste SMD-uri in paralel cu niste capacitoare de curent de riplu mare. Ca naiba, ce mai!

In curent alternativ, fiind vorba de curent pulsatoriu de valori mari, de ce sa nu folosim tot niste SMD-uri, ca conform teoriei curentul prin ele e mic, nu!

Nu stiu, teoria cu practica asta nu leaga undeva sau nu vad eu, ce sa zic!