Jump to content
Sign in to follow this  
roadrunner

Computer LB881 - publicat in Tehnium

Recommended Posts

Co-Bra (computer Brasov) - era o clona Spectrum la care s-a adaugat mai mult ram 80K si mai mult ROM (20K) si putea rula si in mod CPM (cu floppy disk) - ceea ce Sinclair Spectrum nu a putut niciodata. (nu mai spun ca avea o tastatura adevarata nu porcaria aia de la spectrum)

O alta diferenta majora e ca Sinclair Spectrum au luat toata logica din jurul Z80 si au facut un ASIC (care se chema ULA https://faqwiki.zxnet.co.uk/wiki/ZX_Spectrum_ULA) deci nu avea prea multe componente - la Cobra nevand posibilitatea sa faca un ASIC au facut totul cu porti logice (TTL) dar au pastrat compatibilitatea cu Spectrum (orice software de spectrum mergea pe Cobra)

Primul calculator pe care am programat a fost un Prae (facut la ICT Cluj   https://ro.wikipedia.org/wiki/Prae)

Quote

In articolul pe care l-ai link-at tu in prima postare, nu se precizeaza anul in care a iesit Lix pe piata cu Lix/B881, dar eu banuiesc ca el (sau un altul din grupul lui) a intrat in posesia unui kit Sinclair ZX Specrum, dupa 1982

LB881 nu avea nimic in comun cu Spectrum sau cu Cobra (LB881 era cu i8080 nu cu Z80) - iar sa te inspiri din Sinclair Spectrum nu aveai cum ca nu-ti ziceau ce-i in ULA (asic-ul in care au bagat tot ce nu era Z80)

schema aici https://spectrumforeveryone.com/wp-content/uploads/2017/08/ZXSpectrumIssue12-Schematics.pdf

RR

PS - Ca tot vorbiram de patente am aflat cu surprindere ca mi s-a mai apobat un patent in 2019 la care sunt co-autor (apartine lui Intel Corporation) deci am ajuns la numarul de 3 in total. Nici macar nu s-au sinchisit sa-mi trimita un email, am dat de el din intamplare punind numele meu in Google. Macar in socialism te puneau la gazeta de perete, sau in revista Cutezatorii...in capitalism li se rupe...

Edited by roadrunner
  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 8 ore, roadrunner a spus:

... LB881 nu avea nimic in comun cu Spectrum sau cu Cobra (LB881 era cu i8080 nu cu Z80) ...

Am citit mai atent interviul si intr-adevar este o constructie cu i8080 "inspirata" de un kit MCS80 furnizat de Stefan Bordeanu (YO3DP) kitul fiind proprietatea Institutului de Telecomunicatii unde lucra acesta. In plus logica mea de mai sus a functionat. Prototipul B880 a fost gata in 1983 - scrie chiar in interviu. Deh, traversand amandoi epoca comunista (Lix este cu doar 2 ani mai mare ca mine) orice posibila realizare este previzibila ca timp de executie. Mai mult, Tastatura viitorului L/B881 a fost realizata in 1984 asa dupa cum prevedeam. De fapt Lix a notat toate aceste date temporale, chiar in jurul schemelor publicate in Tehnium. Astfel kitul L/B881 a fost gata chiar mai tarziu decat anticipam eu in postarea anterioara, si anume in august 1985, atunci cand a fost gata sursa. Partea video de cuplare cu televizorul era deja gata in mai 1984. Asadar, foarte probabil primul kit a fost pus in vanzare in septembrie 1985, ceea ce se leaga cu afirmatiile utilizatorului @tehnosoftex ca a realizat constructia fiind elev in clasa a 12-a in anul 1985. Asadar documentatia circula din om in om (precum zvonurile propagate de raspandaci) tocmai datorita existentei kitului L/B881. Asa cum banuiam, chitul era insotit de o documentatie scrisa, continand schemele detaliate si care se poate gasi aici: https://sites.google.com/site/georgechirtoaca/documentation

1422752313_Interfatatastatura.PNG.d3ad6f422e5164d29121fb61b0baf325.PNG1764829278_SursaincomutatieLB881.thumb.PNG.bcc52e93ae27eac19e2e5b723d69bf4c.PNG

Edited by ola_nicolas
  • Thanks 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 18 ore, roadrunner a spus:

... aici nu poti - tot in contractul de munca este stipulat ca nu poti lucra la nici o alta activitate comerciala (profit) in domeniul in care acitveaza firma decat cu acordul lor in scris. (clauza de non-compete) ...

A fost introdusa si la noi in anii 90. Este insa o clauza usor de ocolit. Te duci intr-un campus universitar si gasesti un student in specialitate cu foame mare de bani. Faci cu el o procura intr-un singur exemplar, pe care i-l pastrezi personal, ca sa eviti o eventuala teapa. Studentul inregistreaza brevetul la OSIM pe numele lui, dupa care te duci ii platesti suma pentru care v-ati inteles si faci un act de vanzare-cumparare a patentului, respectand legislatia in viguare. Pui acolo o suma oarecare (dar credibila) de bani. Ii dai lui suma pe care a cerut-o, iar tu ramai cu actul de proprietate, care nu poate fi atacat in nici-un fel. Daca se rasgandeste si vrea sa castige mai mult din brevet, il lasi in pace sa-l vanda, dupa care il executi cu procura.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ce incercam eu sa spun legat de data la care se construiau LB881 e ca multi radioamatori schimbau informatii si scheme (unele partiale) prin Radiocluburi din tara inainte de publicare (cand inca se faceau modificari la schema) cel putin un an inainte de publicare. Tin minte ca vazusem o constructie partiala care nu avea PCB era cu wire wrap la unul din radioamatori (din pacate nu era functional tot ce reusea sa faca era sa genereze rastru pe un monitor si niste pixeli alan'dala dar chiar si asta era o mica victorie pe vremea respectiva)

Quote

A fost introdusa si la noi in anii 90. Este insa o clauza usor de ocolit. Te duci intr-un campus universitar si gasesti un student in specialitate cu foame mare de bani. Faci cu el o procura intr-un singur exemplar, pe care i-l pastrezi personal, ca sa eviti o eventuala teapa. Studentul inregistreaza brevetul la OSIM pe numele lui, dupa care te duci ii platesti suma pentru care v-ati inteles si faci un act de vanzare-cumparare a patentului, respectand legislatia in viguare. Pui acolo o suma oarecare (dar credibila) de bani. Ii dai lui suma pe care a cerut-o, iar tu ramai cu actul de proprietate, care nu poate fi atacat in nici-un fel. Daca se rasgandeste si vrea sa castige mai mult din brevet, il lasi in pace sa-l vanda, dupa care il executi cu procura.

exista si solutia mult mai simpla sa respecti ce-ai semnat, iar daca la un moment nu mai esti de acord cu intelegerea semnata poti sa-ti dai demisia si s-o iei pe cont propriu. Nu e nici a tragedie sa ai numele pe niste brevete apartinand unor companii mari, sunt foarte bune la palmares. Cand ajungi la un nivel sufucient de sus te suna ei sa lucreze cu tine. (ei fiind alte companii mari)

RR

Edited by roadrunner

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai daca inventia s-a inregistrat cu o data cand erai salariat, atunci ea ramane proprietatea companiei. Doar daca ai idei profitabile brevetabile si anumite calcule iti indica un avantaj, atunci poti proceda la o demisie, urmand sa inregistrezi inventia a doua zi.

Acum 6 ore, roadrunner a spus:

... Nu e nici a tragedie sa ai numele pe niste brevete apartinand unor companii mari, sunt foarte bune la palmares. ...

Evident ca asa este. De fapt asta spuneam si eu despre cererea de brevet de inventie refuzata in anul 1988. Bineinteles ca marii sefi de atunci ar fi admis cererea mea, daca numele lor ar fi aparut ca autori principali, iar eu as fi acceptat statutul de coautor.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ola_nicolas

Un Mare multam de linku cu schemele cartile etc. 

Quote

RR

PS 

Quote

Doar daca ai idei profitabile brevetabile si anumite calcule iti indica un avantaj, atunci poti proceda la o demisie, urmand sa inregistrezi inventia a doua zi.

Viata m-a invatat ca a avea idei profitabile si a face bani cu ele sunt doua lucruri foarte diferite. O mare parte din clientii nostrii sunt Startup-uri care au idei destul de bune, le construim ce vor ei dar cand trec la comercializare cam 90% se duc in cap. ("tits up" adica cu tzatzele-n sus") - de multe ori nu e bine sa fi primul, se fac bani buni si cand esti al doilea sau al treilea. 

Edited by roadrunner

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 4 ore, roadrunner a spus:

Un Mare multam de linku cu schemele cartile etc. ...

Pentru mai nimic. Eu am gasit baza de date respectiva de abia dupa ce scanasem personal multe dintre manualele, cartile si schemele respective. De felul meu, pun in ordine toate cunostintele pe care le-am dobandit intr-o anumita perioada, chiar daca aparent nu exista sanse de a mai avea vreodata nevoie de ele.

Acum 4 ore, roadrunner a spus:

... Viata m-a invatat ca a avea idei profitabile si a face bani cu ele sunt doua lucruri foarte diferite. ...

Depinde foarte mult de subiect. Tot viata m-a invatat ca meseriile si activitatile cele mai profitabile, sunt in continuare cele clasice. Astfel, dupa ce am incercat (fara succes) sa-mi sporesc veniturile construind statii de amplificare audio, sau depanand televizoare alb-negru pe timpul lui Ceausescu, am redescoperit dupa revolutie meseriile derivate din mecanica. De mai mult timp dispun de un atelier de prelucrari mecanice, care chiar daca nu m-a imbogatit, m-a facut sa ma descurc in conditiile in care din decembrie 2009 nu m-am mai putut angaja ca inginer. Mai mult decat atat, fiul meu mai mic care locuieste (impreuna cu familia sa) cu mine si cu nevasta-mea si-a injghebat o firma de constructii. Atunci cand a avut de realizat instalatii electrice a apelat la mine si l-am rezolvat fara sa ii cer ceva. In compensatie, de vreo catva timp imi aduce lucrari de constructii ornamentale din fier forjat, activitate de care ma ocup (ca si de strungarie de altfel) incepand cam din 2006. Anul acesta, ca niciodata, am lucrari pe care mi-este frica ca nu le voi putea finaliza pana incepe iarna meteorologica, deoarece nu dispun de spatiu interior pentru a continua si iarna. Cateva zeci de metri de garduri, porti si balustrade. Reusesc cu greu sa ma apropii de final. Aproape ca nici nu ma mai gandesc ca incepand de la sfarsitul acestei luni voi depune cererea de pensionare.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am spus ca am beneficiat de ajutorul maistrului de la atelierul de electronica din liceu, acesta ne-a procurat toate componentele, cablajul electronic cat si eeproamele preprogramate, probabil si scheme mai detaliate, nu mai retin exact, eu si cu colegul meu am platit contravaloarea componentelor. Apoi colegul meu a gasit switchurile pentru tastatura la combinatul siderurgic. Constructia am facut-o eu si colegul, eu in special ocupandu-ma de plantarea componentelor si depanare. Nu am folosit osciloscop, nu aveam, ci o sonda logica construita doar de mine dupa o schema din tehnium. L-am construit in 1985 sau 86, nu mai stiu exact, posibil sa il fi inceput la sfarsitul lui 85 si sa il fi terminat in 86, dar stiu ca imediat dupa ce l-am construit am auzit de vestitul hc85 care era clona spectrum si care avea capabilitati grafice si putea rula jocuri, pentru mine la acea varsta jocuriel sunau foarte tentant. LB881 nu avea capabilitati grafice, avea un basic dar rula doar in mod alfanumeric. Astfel ca l-am donat colegului, chiar dupa bac, si am achizitionat un kit de cobra, avand deja experienta unui calculator construit, am construit si cobra, de care m-am servit mai multi ani. Am construit mai multe cobre si pentru prieteni si pentru rude, cat am fost in facultate, asa ca experienta lb881 a ramas una foarte efemera insa a fost un bun material didactic. Ati amintit de Miklos Patrubani, cartea dumnealui, totul despre microprocesorul z80 a fost ca o biblie pentru mine, asa am ajuns sa inteleg un pic si programarea acestui microprocesor. La calculatorul cobra am folosit un eeprom dublu 27512 daca nu ma inseala memoria in care incapeau atat basicul normal sinclair spectrum cat si opus, un sistem de operare pentru sinclair spectrum in care puteam rula un asamblor dezasamblor si un debugger. Am construit apoi dupa o schema din tehnium un programator de eeproame, insa neavand cipul z80pio, l-am inlocuit cu 8255, reusind sa scriu tot softul in opus in asamblare, astfel ca am putut sa scriu toate eeproamele folosite la constructia cobrelor. Vremuri de mult apuse.

Edited by tehnosoftex

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ok, nu a fost nimic personal si nu am facut din asta un repros, insa am vrut sa lamuresc lucrurile din punct de vedere tehnic si cronologic. Daca se ia o istorie a calculatoarelor romanesti, se va putea vedea ca marea lor majoritate au evoluat dupa anul 1986, mai putin acest L/B881 si PRAE, care s-au lansat la sfarsitul lui 1985. Problema cea mai complicata la un calculator nu este placa de baza, asa dupa cum ar parea dupa denumire (hard = greu) ci cu informatia care trebuie incarcata in memorii (soft = usor) si asta nu se putea face lesne. Trebuiau cel putin niste listinguri de date scrise in sistemul hexa, in lipsa unor fisiere scrise pe banda de casetofon, sau pe discuri magnetice. Ca sa nu mai vorbim despre softul incarcabil in memoriile eprom, unde era nevoie de dispozitive speciale. De altfel avem chiar aici o marturie a faptului ca au existat incercari reusite doar partial, tocmai datorita dificultatilor de incarcare a softului in memoriile calculatorului construit.

Acum 21 ore, roadrunner a spus:

... Tin minte ca vazusem o constructie partiala care nu avea PCB era cu wire wrap la unul din radioamatori (din pacate nu era functional tot ce reusea sa faca era sa genereze rastru pe un monitor si niste pixeli alan'dala dar chiar si asta era o mica victorie pe vremea respectiva) ...

Imi aduc aminte ca dupa ce mi-am cumparat un HC90+ (in vara anului 1991) pe care il mai butonam si eu dupa ce se satura de joaca fiul meu mai mare, am incarcat la mana un listing urias in cod masina, ca sa realizez un frecventmetru soft aparut tot in TEHNIUM. La prima incercare am dat chix. Am reusit de abia la a doua incercare, concentrandu-mi toata atentia pe corectitudinea citirii si introducerii cuvintelor in codul hexa. Ulterior, mi-am usurat munca realizand in limbajul BASIC o masinarie de introdus cod. In acelasi an m-am deplasat la Bucuresti pentru a cumpara un monitor monocromatic. Nu am gasit decat la magazinul de la poarta intreprinderii Electronica. Exista unul singur, dar si acesta avea un defect. L-am luat asa cu defect, deoarece pe televizor existau unele probleme de rezolutie. In 1992, mi-am cumparat un HC91, cu unitate floppy-disk. Aveam deja toate softurile necesare trase pe casete si a fost mai usor sa-l configurez pentru aplicatiile mele.

P.S. - Apropos de incarcarea softului specific, pentru cine mai construieste (probabil doar ca experienta tehnica) un home-computer, are la dispozitie fisierele pe internet. Eu avandu-le culese pe toate (inclusiv ROM-urile) le-am arhivat si le atasez aici: Softuri HC.zip

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa faci rost de ROM-urile de la Cobra era foarte simplu (ca se construiau pe banda rulanta) - se gaseau si EPROM-urile (mai tarziu EPROM-ul) gata scrise. Dupa ce aveai p cobra facuta puteai sa faci un program de maxim 10 linii de basic si-ti faceai fisierul propriu. Aveam colegi care-si facusera programatoare care mergeau la cobra, (eu ma facut la un proiect din anul doi de facultate un programator care mergea la Comodore 64)

Nu mi s-a parut niciodata mai complicata partea de software, la software orice se poate corecta de la butoane.(cu toate ca specialitatea mea e HW)

Din pacate toate calculatoarele din catergoria Spectrum sufera de o problema arhitecturala majora - un compromis care l-au facut cei de la sinclair si o fost propagat la toate clonele evident. Lipsa unui cip dedicat video si spatiul de memorie comun pentru memoria video si cea de program tinea procesorul pe loc cand logica de afisare citea din RAM-ul video.

La calculatoarele facute mai cu cap (Comodore 64) memoria video era decuplata fata de memoria de program si un cip specializat de ocupa de partea de afisare avea si alte facilitati pentru jocuri cum erau "sprites" care erau 8 zone de imagine de 24x21 pixeli 4 culori care se puteau afisa la orice coordonate si aveau mecanism de coliziune (genera o intrerupere la coliziune) - exact la fel cum e generat cursorul de mouse la PC-uri. - asta se intampla in 1983 la Comodore 64.

O alta diferenta e ca aveau un cip specializat pentru sunet - care era un sintetizor cu 3 canale care putea sa produca sunete destul de apropiate de sintetizoarele vremurilor (cu limitari) - unul din programele interesante de pe C64 era sintetizorul de voce (scriai un text si-l citea - asta in 1985)

Porturile video erau facute cu cap aveai iesire RF (modulator de UIF) aveai iesire composite PAL (videocomplex) si aveai si iesire de luminanta (daca aveai montor alb/negru)

Procesorul (6502) mergea la 1MHz (fata de 3MHz la spectrum) dar calculatorul mergea de 10 ori mai repede din cauza ca toate perifericele (video, sunet, porturi) erau sincrone si mergeau cu intreruperi.

Din punct de vedere hardware tot ce a facut Sir Sinclair a fost plin de compromisuri.

RR

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 6 ore, roadrunner a spus:

... Nu mi s-a parut niciodata mai complicata partea de software ...

Astazi nu mai este. Eu vorbeam despre anii '85. Despre programatorul cu cateva linii in BASIC, am spus ca l-am folosit dupa ce m-am acomodat cu tehnologia, absolut noua pentru mine in acei ani. De asemenea am mai spus odata. Pana in 1982 am locuit in Constanta. Dupa martie 82, am locuit in Judetul Olt, si anume la tara. Nici intr-un loc nici in celelalt nu se inghesuiau bisnitarii cu componentele tehnologiei TTL. Despre microprocesoare, memorii si alte alea, nici vorba. Atat in anii '80, cat si in anii '90, precum si o parte din anii 2000, ca sa pot sa realizez o constructie in regim de hobby, ma duceam dupa componente la Bucuresti. De prin 2010 componentele in orice tehnologie nu mai reprezinta o problema, deoarece a patruns si la tara internetul si magazinele online. Datorita unor eforturi marite (in multe sensuri) eu persnal am internet mai dinainte. Imi aduc aminte ca primul internet l-am avut de la ZAPP Mobile in 2002. De descurcat insa ma descurc mai bine cam din 2010. Iata @roadrunner ca abia la 55 de ani pot spune si eu ca exista o oarecare egalitate de sanse, daca ma raportez la oricare zona a tarii, insa doar din punctul de vedere al legaturilor comerciale. Inca nu am canalizare si apa centralizata, desi am baie si apa curenta in bucatarie datorita eforturilor mele mult supradimensionate fata de cetatenii de la oras. Inca nu am gaz metan la teava, desi judetul Olt este una dintre zonele extractoare de petrol si gaze naturale. De fapt conducta de gaze trece la numai 5... 6 km de mine prin orasul Potcoava, dar nimeni nu ne baga in seama. Daca astept de 38 de ani (dintre care 30 in democratie) sa patrunda si la mine insemnele civilizatiei, pe care acum 2000 de ani romanii o considerau normala si indispensabila (apa si canalizarea) foarte probabil voi da coltul, asteptand ca sapaturile pentru canalizare, sau conducta de gaze sa inceapa si pe aici.

Edited by ola_nicolas
  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pai sunt multi factori - varsta care o aveti, una e sa ai 30 de ani familie si servici cand revolutia asta cu calculatoarele personale a inceput, si alta e sau ai 16 ani si ceva experienta de construit cu circuite logice.

Alt factor este locatia cum bine ati spus unii fiind la 10 minute pe jos de colectivul care a facut Cobra (UniBv)  si altii pe la tara, fiecare dupa cum s-a nascut casatorit etc. In general firmele de technologie au aparut in locuri specifice, pe langa universitati sau in locuri unde investitorii sunt mai deschisi la risc.(asta-i viata si ne adaptam la ea cum putem). Nicaieri nu exista un loc cu sanse egale (nici macar in Korea de Nord) peste tot sunt unii mai egali decat altii.

Pai uitati-va un pic la Nicoara Paulian, a plecat si s-a realizat in America, cei ce au facut Cobra la fel (Silicon Valley) jumatate din clasa mea de la UniBv sunt in Canada, multi oameni de valoare (creativi) s-au prins repede cum sta treaba si s-au carat ca era clar ca va dura schimbarea (de atitudine) si cine are 20-30 de ani de irosit?

Eu am invatat programare cu cartea pe masa (1985) - aveam un comodore 64 (fara casetofon) si baga frate exemple din cartea cu care a venit C64. Doua saptamani nu am iesit din casa. (parintii mei s-au panicat) - dupa 2 saptamani ma plictisesem sa tot scriu programe care "dispareau" cand opream calculatorul asa ca mi-am adaptat Magnetofonul Majak 205 la C64 si mergea perfect (nu exista sa nu pot citii programe din prima) - dupa vreo sase luni am inceput sa ma plang de viteza basic-ului (facusem un editor de scheme electrice si in mod grafic (320 /200 color - sau 640/400 mono) se misca mult prea incet. Ma tot miram cum merg jocurile asa repede? si asa am aflat ca erau scrise in limbaj de asamblare. Asa ca am inceput sa caut un asamblor si dezasamblor le-am gasit intr-o revista din Germania si m-am apucat sa le bag de manuta (listing hex) - dar am renuntat repede ca am aflat ca le avea deja cineva (acel cineva era Wagner unul din grupul care lucra la Cobra care avea un C128) - am batut la usa la ITCI Brasov m-am prezentat politicos si le-am spus ca vreau si eu o copie la asamblorul/dezasablorul de 6510 - traspirasem tot. Nu o sa uit cand un tip s-a ridicat si mi-a zis ca poate sa-mi impumute un disk (5 inch) - le-am zis ca n-am unitate de floppy, mi-a zis sa aduc o caseta si mi le pune pe caseta i-am zis ca n-am casetofon, si m-a intrebat ce am, eu i-am zis ca am un Majak 205 - si toti au ras de s-au prapadit. Intr-un final mi-a dat casetofonul lui si o caseta si i le-am adus nevatamate dupa 2 ore. Prin '88 scriam destul de bine limbaj de asamblare pentru 6502/6510 (din fericire nu are multe instructiuni 76 parca)

Ce am vrut sa zic cu povestioara de mai sus e ca trebuie sa te zbati sa obtii ceva - ca nu vine nimeni sa-ti bage in traista.

RR

Edited by roadrunner
  • Like 1
  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Egalitatea de sanse are intr-adevar multe componente. Eu ma refer la cea pe care o tot clameaza statul, pentru ca de aia platesc toti taxe si impozite. Sunt state in care egalitatea de sanse se apropie de ceea ce asteapta individul, si altele (precum Romania) unde individul este intotdeauna in coada preocuparilor, iar de nevoile lui l-i se rupe guvernantilor. De altfel eu ma refeream la nevoile comune, imediate, si nu la cele specifice. Eu am facut eforturi mari incepand de mic copil pentru a-mi crea conditii pentru realizarea proprilor deziderate, hobby-urile fiind printre ele. Altii s-au culcat pe-o ureche si au asteptat totul de la stat. Dar sa te lauzi tu natiune ca esti la nivelul secolului 21 si inca sa mai existe arii mari locuite la greu, fara canalizare si apa curenta, cand in anii 200 dchr, romanii facusera bai publice in toate comunitatile din Dacia, care intrau sub administratia lor, este o lipsa de respect pentru destinul acestei natii. Cine poate, isi face chiar daca cheltuie mai mult, dar statul are obligatia pe care chiar ratiunea existentei lui o impune de a egaliza pe cat posibil sansele in teritoriu. Inca odata, ma refer la nevoile comune impuse de civilizatie si nu la aspiratiile elevate ale unor indivizi izolati. Hai sa luam ca exemplu drumurile de acces. In timpul razboiului, s-au inceput sapaturile la un tunel care sa subtraverseze muntii, facand legatura intre vechiul regat si Transilvania. Dupa razboi, s-au sistat lucrarile, iar securitatea a inventat tot felul de legande stiintifico-fantastice pentru ca sa justifice sistarea. Mai vezi din cand in cand noi episoade la diferite televiziuni din serialul care incearca sa amageasca populatia, cum ca asupra tunelului au fost aruncate blesteme, iar cine intra nu va mai iesi la lumina. Legende asemanatoare, dar mult mai cusute cu ata alba au inventat si ca sa justifice lipsa autostrazilor si a investitiilor pentru constructia lor. Sunt lucruri, pe care individul, sau un grup restrans de indivizi nu le pot realiza, ci doar statul, care si-a creat un sistem urias, sustinut financiar din taxele si impozitele platite de toti indivizii natiei.

Asta a fost o simpa divagatie de la discutie. Revenind la subiect eu am studiat tehnica numerica (in particular, nu la facultate) folosind cateva carti accesibile la acea vreme. Am constatat ca incepand din 1978... 1980 Tehnium a cotit-o spre schemele logice. Astfel stand lucrurile, am abordat imediat tema studiind in particular dupa carti bine-cunoscute in epoca precum Circuite de Comutare Aplicate in Calculatoarele Electronice - de Vasile Pop si Volker Popovici, Ed. Facla din Timisoara 1976, sau Automatizari Discrete in Industrie, Culegere de Probleme - de N. Spranceana, R. Dobrescu si Th Borangiu, Ed. 13 Decembrie 1918, Bucuresti 1978. Mai am inca si acum un caiet de 200 de file, plin de scheme si exercitii abordate in acei ani , deoarece eu sunt un tip care am studiat intotdeauna in spiritul dictonului: "stiinta intra in cap prin varful creionului". Prin 1985, am gasit un tehnician electronist la IIRUC Slatina, care era o Intreprindere (socialista) care facea servicii de depanare si punere in functiune pentru diferite utilaje tehnologice ale vremii. Tipul ma alimenta cu CIP-uri logice TTL la preturi convenabile la acea vreme. Avea patima jocului la Loto / Pronosport si era in permanenta nevoie de bani pentru a juca saptamanal. De aceea, venea el peste mine sa ma roage si nu insistam eu niciodata. Astfel, mi-am completat un stoc respectabil de circuite logice TTL romanesti (CDB-uri) Dar si circuite de interfatare analogice specifice tehnologiilor digitale. Am avut si cateva incercari practice, dar asa dupa cum spuneam si mai sus, pana in 1989 ele au fost putine si doar prilejuite de anumite chestiuni izvorate din nevoile casnice. Chestiunea codului masina nu m-a preocupat prea mult, ci doar atata incat sa pun in practica cele cateva aplicatii publicate prin Tehnium. Nu mi-am propus niciodata sa imi reprofilez cariera, cotind-o spre tehnologia digitala. Cunosc vreo doi tipi care au facut asta. Au avut avantaje materiala o vreme, dupa care odata aparuti tinerii licentiati in domeniu au fost complet marginalizati, si chiar au ramas fara serviciu. Apropos de colegi care au emigrat, am si eu cativa colegi de liceu. Unul, se pare chiar ca a ajuns directorul general al companiei Canadiene Telecom. Era un tip de peste doi metri (Marza Darie) fiind legitimat in anii '70 la sectia de volei a clubului Farul Constanta. Am chiar si o verisoara primara maritata cu un american si emigrata inca de prin anii '90. Eu nu mi-am pus problema nici-odata sa emigrez, desi in anii '80 am avut ocazii peste ocazii s-o "sterg" in Vest.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Quote

Am constatat ca incepand din 1978... 1980 Tehnium a cotit-o spre schemele logice.

ca si industria de altfel

Daca tineti minte un autor din Tehnium care publica scheme cu circuite logice - Guenter Zeisl - era student pe vremurile alea, am dat de el pe internet e in Germania de 30 de ani.

In ziua de zi lumea mai contruieste calculatoare hobby unele bazate pe microcontrollere , altele cu FPGA care readuc la viata calculatoare vechi, altele complet noi. Majoritatea proiectelor de calculatoare hobby din ziua de azi sunt pur nostalgice, adica nu rezolva nici o problema fundamentala (nerezolvata anterior) dar unele sunt chiar interesante.

RR

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 16 ore, roadrunner a spus:

... In ziua de zi lumea mai contruieste calculatoare hobby unele bazate pe microcontrollere , altele cu FPGA care readuc la viata calculatoare vechi ...

Ca si constructiile cu tuburi electronice de altfel. Este o nostalgie asemanatoare, care nu alimenteaza decat moda retro, fara a rezolva problemele reale, care au fost deja rezolvate de tehnologia tranzistoarelor. Pe mine inca ma mai fascineaza la tuburi felul in care poti realiza in jurul unei singure pentode, generatoare de tensiune liniar-variabila foarte evoluate. In locul tubului, ar fi nevoie de un pumn de tranzistori. A se vedea spre exemplu schemele domnului @gsabac dintr-un topic recent. De asemenea ma preocupa realizarea si introducerea pe simulatoare a modelelor matematice pentru tuburi. Simulatoarele existente folosesc o biblioteca de modele de pana la 20 de tuburi americane, intotdeauna aceleasi. De asemenea ma mai preocupa restaurarea unor aparate vechi cu tuburi, dar nu intr-o asemenea masura incat sa fac din aceasta un scop in sine, asa dupa cum se intampla cu multi amatori, care au infiintat fundatii speciale, subordonate scopului.

Acum 16 ore, roadrunner a spus:

... In ziua de zi lumea mai contruieste calculatoare hobby unele bazate pe microcontrollere ...

Eu le-am pastrat pe amandoua (inclusiv monitorul) si sunt functionale. Chestia este ca nu cumva sa dispara de pe piata discurile magnetice specifice, deoarece casetofoane nu mai am.

Apropos, cam ce ar trebui sa fac pentru a introduce codurile hexa-numerice ale aplicatiilor din Tehnium pe laptop?! Cred ca ar fi un foarte bun subiect de discutii pe forum.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.