Jump to content
Sign in to follow this  
roadrunner

Computer LB881 - publicat in Tehnium

Recommended Posts

Cautand pe internet (cu totul altceva) am aterizat pe o pagina a unui roman emigrat care are pe blogul personal un articol despre LB881 (sau Lixco881 cum era cunoscut intre radioamatorii din YO) - LB881 era un computer popular in comunitatea de radioamatori din RO construit cu I8080 (CPU)

https://ilgthegeek.wordpress.com/2010/11/14/history-lixco-lb881/

Imi aduc aminte ca a fost publicata schema completa in Revista Tehnium si ceva informatii despre constructie si am disecat schema bloc cu bloc (m-a fascinat partea care genera imaginea si care citea din memoria video) - material didactic fantastic pentru perioada respectiva.

link cu cel care a creat L/B881 (Nicoara Paulian )

http://nini.qsl.ro/node/32

RR

Edited by roadrunner
  • Like 1
  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Interesanta remarca in primul link, citez:

Citat

Interesting enough, the components used in the design were carefully selected from the available ones at that time, i.e. most of them were russian and romanian clones of the Intel parts.

Nu cunosc prea bine perioada inainte de '89 (eram prea mic!) dar din ce am citit/auzit, regimul comunist nu a avut intentia sa reproduca sub un alt indicativ toate piesele electronice din afara, mai ales circuite integrate din componente microcomputerelor de atunci, cu exceptia unor porti logice uzuale sau lucrurile nu au stat chiar asa ? Oricum, faptul ca nu am inceput sa reproducem videoplayere sau videorecordere (e doar un exemplu), care foloseau asazisele "microcomputere" (de fapt un fel de microcontrolere), cum se numeau la vremea aceea, e un semn de lipsa de interes a regimului comunist asupra unor tehnologii care, cica, ar fi desteptat populatia !!! 

Este de apreciat efortul din acea perioada pentru a tine actualizata generatia de ingineri si studenti cu produse digitale care sa le sporeasca creativitatea si experienta, chiar daca aveau la baza piese rusesti si/sau romanesti.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Intre 1975 și 1989, deși cumpăram în mod regulat revista Tehnium, nu prea am avut timp sa studiez articolele apărute. Mai întâi din cauza studiilor universitare care îmi ocupau cam tot timpul. Apoi din cauză de familie cu doi copii. In 1989, mi-am reluat însă obiceiul de a citi și analiza articolele din presa tehnica, intre care Tehnium  era la loc de frunte. Astfel am găsit și eu seria de articole despre microcalculatorul L/B881 și am studiat îndelung schemele de acolo. Fără rezultate practice însă, deoarece mi-am dat seama repede ca la acea data o asemenea construcție ma depășea, din cauza lipsei componentelor pe piața românească. La solicitarea fiului meu cel mare, am cumpărat însă în 1991 un calculator HC90+, apoi peste numai un an am cumpărat un HC91, având în plus și unitate floppy. HC90-ul m-a costat o mica avere de 10000 lei - la acea vreme trei salarii de-ale mele. HC91-ul a avut un preț asemănător, dar efortul financiar a fost ușurat mult de inflația galopanta din acei ani. Magazinele nefiind inca privatizate, preturile erau stabilite de stat, în timp  ce salariile creșteau prin indexare. Situația s-a inversat apoi (după privatizarea comerțului) salariile fiind indexate din ce în ce mai rar, în timp ce preturile au ajuns la nivelul celor din UE.

Pentru că a venit vorba despre radioamatorism și radioamatori, mi-am reamintit (mereu îmi reamintesc in acest context) de domnul Dumitru Bucilă (YO4BCB) care mi-a fost profesor de fizica timp de doi ani în liceu, și care m-a îndemnat sa devin și eu radioamator. Am avut de-a lungul timpului mai multe hobby-uri, electronica fiind hobby-ul dominant. Totuși, din timp în timp centrul de greutate, trecea fără sa îmi dau seama pe alte hobby-uri. De aceea, am ratat șansa sa devin radioamator autorizat. Am profitat însă din plin de sprijinul (mai ales material) al domnului Bucilă. Fiind membru al radioclubului din Constanta, mă alimenta mereu în special cu tuburi electronice noi, încurajând astfel pasiunea mea pentru electronica tuburilor. De astă dată, m-am gândit sa îl caut după nume pe internet și am găsit astfel doua conturi de Facebook, precum și informații indirecte, care indicau faptul ca în 2012 era în viata. Spun asta deoarece, atunci când l-am avut profesor, avea deja o vârstă comparaibilă cu cea a tatălui meu. Astfel, ar trebui astăzi (dacă este în viată) sa aibă în jur de 90... 95 de ani. Unul dintre conturile de Facebook a fost pus la zi în 2019, însă este posibil (având în vedere vârsta sa înaintată) ca aceste conturi sa ii fie administrate de altcineva. As fi foarte bucuros dacă as ști ca trăiește, să am ocazia să ii urez la mai multi ani în continuare. Este unul dintre cei care mi-a luminat mintea și m-a ajutat din punct de vedere material la timpul potrivit și ar merita, deși nu știu în ce măsură și-ar mai aminti de mine. Păcat că liceele,  colegiile și universitățile românești (a predat și la universitatea Ovidius din Constanta) nu pun pe internet CV-urile la zi ale profesorilor, fie și în rezumat.

Edited by ola_nicolas
  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Quote

Nu cunosc prea bine perioada inainte de '89 (eram prea mic!) dar din ce am citit/auzit, regimul comunist nu a avut intentia sa reproduca sub un alt indicativ toate piesele electronice din afara, mai ales circuite integrate din componente microcomputerelor de atunci, cu exceptia unor porti logice uzuale sau lucrurile nu au stat chiar asa ?

Din contra, regimul comunist era interesat sa produca si chiar producea 8080 si Z80 & friends (adica 8255 8251 si altele) la Microelectronica cu nume similare (https://en.wikipedia.org/wiki/MMN80CPU). Eram cu 3 generatii in urma fata de west dar asta era situatia, numai depindeam de rusi si de DDR. (marii consumatori erau Automatica Bucuresti, Feper, FEA) - inainte de 89' "lucram cu aprindere la o intrepridere" (UAB - uzina de autocamioane Brasov) si programam masini unelte cu comanda numerica, partea de comanda numerica era romaneasca (avea un nume lipsit de orice imaginatie - "NUMEROM") - toate placile din numerom erau practic computere separate conectate pe un backplane. Fiecare din placile astea avea procesorul ei 8080 si o gramada de alte porturi, porturi paralele 8255, timere 8253 etc. si char RAM facut la Microelectronica. Evident era o porcarie din simpla cauza ca conectorii erau de rahat (connect Bucuresti) pentru ca s-a schimbat partea de galvanizare de la Aur la Staniu. 

Grupurile de radioamatori (si cluburile) erau prin definite compuse din indivizi care construiau si experimentau. Erau destul de putini care aveau statii de emisie receptie comerciale (de cumparat) - majoritatea isi construiau transcieverele. Schemele se publicau in buletine informative care le publicau cluburile. (un fel de brosuri) - in fiecare joi se abuna lumea la club unde se schimbau informatii scheme sfaturi sau se lucra la pornirea unui montaj care refuza sa porneasca.

Quote

De aceea, am ratat șansa sa devin radioamator autorizat

Niciodata nu-i prea tarziu. Eu mi-am luat autorizatia in IRL (cu toate ca am luat examenul si in Ro de doua ori - dar m-a invins birocratia cand a trebuit sa-mi ridic certificatul si indicativul de la Bucuresti - sa si-l bage in cur).

Revenind la LB881 -  singurul care l-am vazut functionand (1991) era un fel de exponat in unul din laboratoarele din Universitate (Brasov) si am vazut doua construite partial la prieteni radioamatori (inainte de '89) - oricum e clar ca LB881 a avut o foarte mare contributie in cariera mea profesionala.

RR

Edited by roadrunner

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 17 ore, roadrunner a spus:

... Niciodata nu-i prea tarziu ...

La vârsta mea este târziu. Am alte chestii pe care as vrea sa le fac și la care, mai mai as aplica dictonul. Spre exemplu, deși la sfârșitul lunii voi deveni pensionar, ma bate gândul sa ma înscriu la un doctorat. In 1986, am dat examen la facultatea de matematica a Universității București și am fost admis. Nu cu o medie prea mare, pentru ca erau câțiva ani buni în care nu am mai ținut pasul cu studiul, dar totuși am considerat-o o performanta. Am renunțat ulterior sa urmez cursurile, deoarece deja aveam copii de întreținut în școală și în plus aveam de parcurs în sesiuni o distanta de 360 km (dus-întors) iar în condițiile ultimilor ani de comunism era practic un calvar, neputând utiliza decât calea ferata. Așadar m-am mulțumit doar cu testul de performanta ca atare și mi-am văzut in continuare de inginerie. In 1988 am avut o cerere de brevet de invenție, refuzata de conducerea unității economice unde lucram. Asa era pe atunci, nu te puteai duce pur și simplu la OSIM cu cererea, ci trebuia sa o faci la biroul personal din întreprinderea unde lucrai. Trebuia apoi aprobata în ordine ierarhica de toți șefii direcți și indirecți pe care ii aveai. Daca se întâmpla sa fie aprobata, atunci trebuia sa cesionezi toate drepturile de autor unei întreprinderi socialiste. Am mai avut și alte idei brevetabile, dar experienta m-a făcut sa renunț la oficializare, știind din capul locului ca nu eu voi trage foloasele. O diploma de doctor ar fi ea însăși o recunoaștere, târzie ce-i drept a unor calități care mi-au fost negate aproape cu obstinație în comunism. Toti șefii, se fereau precum dracu de tămâie sa promoveze oamenii cu idei și cu spirit de inițiativa. Scara valorilor a fost inversata aproape în toate domeniile, și inversata a rămas pana în ziua de astăzi. Rar s-a putut desprinde cate cineva cu creativitate, și doar suportând costurile, care nu erau nici mici și nici puține. Unul ca Iustinian Capra (spre exemplu) a reușit, dar numai pe spezele lui. La orice pas birocrația (de care te plângeai și tu) ii punea stavile insurmontabile. Doar încăpățânarea de a realiza ce și-a propus l-a purtat înainte. Am navigat la începutul carierei, timp de 3 ani cu navele flotei comerciale. Pe una dintre navele pe care am fost ofițer electromecanic, am fost prieten cu radio-telegrafistul. In carturile libere stăteam mai mult pe la stația de radio-emisie. Ma lăsa de multe ori sa fac anumite operațiuni pentru care își asuma el responsabilitatea. Dar mai mult nu am putut face în privința radioamatorismului.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites
Quote

Daca se întâmpla sa fie aprobata, atunci trebuia sa cesionezi toate drepturile de autor unei întreprinderi socialiste.

o sa fiti suprins dar si aici este exact la fel, daca inregistrezi un patent si este aprobat si in acest timp esti angajat (chiar si contractor) atunci acest patent apartine angajatorului

Va asta spun in cunostinta de cauza pentru ca am doua patente inregistrate in US care apartin lui Xilinx Inc. (companie de semiconductori) si altul care apatine lui Intel Corp. (tot de semiconductori)

mi-am adus aminte de gluma aia veche : "cica in capitalism era exploatarea omului de catre om, iar in socialism era exact invers"

RR

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 6 minute, roadrunner a spus:

mi-am adus aminte de gluma aia veche : "cica in capitalism era exploatarea omului de catre om, iar in socialism era exact invers"

Foarte bine punctat. 

Totusi, facand o paranteza la discutia topicului, de ce regimul comunist nu a vrut sa importe si sa produca la standarde internationale diverse produse din afara (dadeam ca exemplu cazul videoplayerelor sau videocasetofoanelor) ? Bineinteles, un motiv ar fi faptul ca nu ar fi fost produse artistice (gen piese de teatru, filme romanesti) care sa fii vandut bine pe suport magnetic sau nu e chiar asa ?

In ceea ce priveste produsele dezvoltate de salariati si pantentele inregistrate de intreprindere, avand in vedere faptul ca suportul logistic sau fizic era asigurat de intreprindere (chiar si accesul la un banal osciloscop) era lesne de inteles de ce intreprinderea sau, mai nou, firma, isi insusea pantentul. Aici nu stiu ce sa zic, ca e bine asa, sau asa!

Share this post


Link to post
Share on other sites
28 minutes ago, donpetru said:

In ceea ce priveste produsele dezvoltate de salariati si pantentele inregistrate de intreprindere, avand in vedere faptul ca suportul logistic sau fizic era asigurat de intreprindere (chiar si accesul la un banal osciloscop) era lesne de inteles de ce intreprinderea sau, mai nou, firma, isi insusea pantentul. Aici nu stiu ce sa zic, ca e bine asa, sau asa!

Sa nu fiu inteles gresit, faptul ca orice inventie sau patent produci in timp cat esti angajat apratine companiei este specificat foarte clar in contractul de munca deci din momentul cand ti-ai pus semnatura nu te poti plange - ai semnat deci esti de acord.

Accesul la osciloscop e o problema mica - problema mare e sa-ti permiti financiar sa depui aplicatia de patent (tim minte cum stateam ore-n in sir la telefon cu avocati specializati in patente sa le explic despre ideea din patent - 1000$/ora aveau tarife baietii astia)

 

Dar sa revenim la discutia de baza - Calculatorul LB881 cu schema lui din Tehnium

Schema respectiva si mai tarziu calculatorul Cobra (Computer Brasov) au avut o influenta enorma in cariera mea de mai tarziu. Am avut privilegiul sa-i cunosc pe cei din grupul Cobra de la ITC Brasov si tipii astia erau un fel de "super-eroi" niste modele foarte bune pentru un adolescent de 18 ani. (seful grupului de a ITC mi-a devenit si profesor doi ani mai tarziu - oricum citesem cam tot ce publicase pana atunci)

Acum in ziua de azi modelele sunt altele mai putine si mai diluate.

RR

 

Edited by roadrunner

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu mai tin minte cat au costat toate componentele, dar eu imreuna cu un coleg, fiind ajutati cu cablajul de catre maistrul de la atelierul de electronica, am construit calculatorul lb881. Eram in liceu in clasa a 12 a in 1985. Eu m-am ocupat de partea electronica, colegul s a ocupat de partea mecanica, tastatura , carcasa si altele. Dupa un an sau 2 mi-am construit o cobra, si am donat lb ul colegului, fiind mult mai interesant cobra pentru mine in acea vreme. Am invatat extrem de multe lucruri construind si folosind aceste calculatoare, intr-adevar componentele erau in mare majoritate rusesti, dar mai apoi la constructia cobra au aparut si componente romanesti, z80 era facut de microelectronica, rusii nu au facut niciodata z80 din cate stiu, cel romanesc era din cate am auzit doar impachetat la microelectronica fiind fabricat in RDG. Nu sunt si nu am fost radioamator, dar ideea de a construi un computer m-a fascinat foarte tare la vremea aceea.

Edited by tehnosoftex
  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 21 ore, donpetru a spus:

... avand in vedere faptul ca suportul logistic sau fizic era asigurat de intreprindere (chiar si accesul la un banal osciloscop) era lesne de inteles de ce intreprinderea sau, mai nou, firma, isi insusea pantentul ...

In cazul cererii de brevet despre care vorbeam eu, totul era în avantajul întreprinderii, în sensul ca obiectul brevetului era un produs care a adus beneficii ani de zile acelei întreprinderi. Toti șefii ierarhici chemați sa aprobe, își trăseseră deja mai multe transe de premii izvorâte din aplicație, deoarece se înlocuia cu succes un produs din import. Cu toate acestea, s-au opus vehement brevetării, în ideea ca de ce sa apar eu ca autor al invenției?! Mi-ar fi recunoscut indirect în mod public, calități și merite, care în opinia lor erau destinate doar șefilor. O alta realizare a mea (o matriță care producea o bucșă cu guler de la ansamblul volan DACIA 1310 prin ambutisare din tabla lisa) realizata practic în vara lui 1989 (câteva luni înainte de revoluție) a fost în mod intenționat băgată într-o magazie de tehnologii de rezerva, deși prin utilizare s-ar fi înlocuit țeava provenind din import (Italia) cu tabla românească existenta din belșug la acea vreme. Ca o chestie de tot rasul (dacă nu ar fi de plâns) după anul 2000 (intre timp eu nu mai eram salariatul acelei întreprinderi, fiind disponibilizat la primele restructurări masive de personal) un subinginer care în tinerețe se remarcase prin bișniță cu țigări și spray-uri și care devenise intre timp director, a scos matrița din magazia unde fusese abandonata, a șters-o de praf, a pus-o pe o presa și a dat drumul la varianta tehnologica, atunci când importul de țeava din Italia a fost sistat, după care și-a însușit toate meritele trăgându-și premii de zeci de mii de lei noi. Ar fi putut sa îmi ofere o minima compensație materiala, punând-o și pe soția mea (care a rămas pana la pensionare salariata întreprinderii) pe lista de premiere, dar nu a făcut-o. Au ieșit tot felul de mișto-uri pe seama acestei chestii, pe care le-am auzit chiar din gura muncitorilor care contribuiseră la construcția matriței. Trebuie sa specific ca în momentul în care am încheiat conturile cu marinăria și m-am mutat în județul Olt (din motive de familie) am fost obligat sa-mi schimb profilul din inginer electromecanic, într-unul mecanic !00%. Am făcut-o cu suficient succes (cred eu) și am dezvoltat astfel o cariera de inginer proiectant de ștanțe, matrițe și dispozitive tehnologice, cu excepția unei scurte perioade (1987 - 1988) când am ocupat funcția administrativa de șef departament Mecano-Energetic. In județul Olt nu am găsit o întreprindere cu profil electromecanic, iar posturile existente în compartimentele specializate ale întreprinderilor mecanice erau considerate "călduțe" și ocupate doar prin pile și relații.

Acum 21 ore, donpetru a spus:

... era lesne de inteles de ce intreprinderea sau, mai nou, firma, isi insusea pantentul. Aici nu stiu ce sa zic, ca e bine asa, sau asa!

Bineînțeles ca folosești mijloace puse la dispoziție de firma unde lucrezi, dar conform oricăror legi existente legate de drepturile de autor, o parte procentuala din beneficii iți revine, exact astfel cum autorul unei cărți primește o parte procentuala din câștigul realizat de editura care publica lucrarea.

Pentru marii șmecheri care au manipulat politica romanească, s-a făcut mai mult decât atât. Spre exemplu Sergiu Nicolaescu a primit toate drepturile de autor în legătură cu filmele pe care le-a regizat, de parca el le-a produs și nu statul comunist prin intermediul studiourilor din Buftea. Mai mult decât atât, a refuzat orice alte drepturi de autor în legătură cu filmele sale, cum ar fi drepturile pentru muzica filmelor - spre exemplu pentru formația Phoenix.

 

 

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 21 ore, roadrunner a spus:

Sa nu fiu inteles gresit, faptul ca orice inventie sau patent produci in timp cat esti angajat apratine companiei este specificat foarte clar in contractul de munca deci din momentul cand ti-ai pus semnatura nu te poti plange - ai semnat deci esti de acord. ...

Este vorba in mod evident despre inventiile patentabile rezultate din activitatea ta in cadrul companiei respective. Daca ai insa si o activitate paralela dedicata unor lucrari patentabile, care nu au legatura cu munca ta din acea companie, nu cred ca esti obligat sa le inregistrezi in contul acesteia. Te poti duce bine-merci la OSIM, platesti taxa de brevet si inregistrezi inventia in nume propriu, dupa care astepti pe cineva interesat de acel patent.

Acum 9 ore, tehnosoftex a spus:

... Eram in liceu in clasa a 12 a in 1985 ...

... Si schemele de unde le-ati luat, caci Nicoara Paulian & comp au publicat seria de articole incepand cu numarul 12/1985 si au continuat pana in octombrie 1986. In numarul 12/85 s-a prezentat schema bloc si schema de principiu a placii logice principale. In numarul 1/86 au aparut schemele pentru tastatura si sursa de tensiune. In numarul 2/1986 s-au prezentat schemele de cuplare ale calculatorului la televizor. Au urmat apoi 8 numere consecutive ale revistei in care s-au dat rand pe rand listingurile softurilor necesare. Asadar daca in 1985 ati promovat in cl. a 12-a, in iunie 1986 ati sustinut probabil bacalaureatul, iar in octombrie 1986 fiecare dintre voi o luase probabil deja pe drumul lui, atunci cum l-ati terminat in 1985?! Poate ati avut la indemana o alta sursa de informatii?!

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

🙂

schema Cobra nu a aparut in revista Tehnium, si totusi a fost construit in nenumarate exemplare(presupun), unul din el am avut si eu prin clasa a 7/8-a, la nivelul de cunostinte pe care il aveam atunci, imi amintesc cu placere ca am asamblat tastatura (fiecare tasta in parte), am facut modulatorul video, si mai tarziu am adaugat o interfata pt Kempston Joystik .

Edited by baldovica

Share this post


Link to post
Share on other sites

Poate ca existau kituri Cobra. Exista kituri, chiar si pentru constructii foarte complexe. Spre exemplu exista kituri pentru osciloscop digital. Existau si pe atunci modalitati prin care aceste kituri ajungeau in Romania. Gaseai spre exemplu, si pe la noi aparate video si televizoare dintre cele mai sofisticate, desi ele nu se importau in mod oficial. Discutand insa despre Lix/B881, care are o provenienta romaneasca si pentru care nu existau kituri, trebuie sa fim realisti. In primul rand, orice constructie presupune o perioada de studiu, apoi exista perioada acumularii componentelor care poate fi uneori destul de lunga, mai ales in conditiile din 1985. Presupunand ca aceste perioade au fost depasite, daca avem circuitul imprimat gata confectionat (cum se pare ca este in acest caz) atunci componentele se pot planta in cateva ore. Ce ne facem insa cu softul?! Acesta nu putea fi introdus complet decat in octombrie 1985, atunci cand s-a finalizat seria de articole. Altfel te gasesti pus in situatia in care ai ralizat un montaj nefunctional.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Quote

Daca ai insa si o activitate paralela dedicata unor lucrari patentabile, care nu au legatura cu munca ta din acea companie, nu cred ca esti obligat sa le inregistrezi in contul acesteia. Te poti duce bine-merci la OSIM, platesti taxa de brevet si inregistrezi inventia in nume propriu, dupa care astepti pe cineva interesat de acel patent.

aici nu poti - tot in contractul de munca este stipulat ca nu poti lucra la nici o alta activitate comerciala (profit) in domeniul in care acitveaza firma decat cu acordul lor in scris. (clauza de non-compete) - sunt acoperite legal toate portitele, companiile astea multinationale stiu exact ce fac.

Inpoi la oile noastre

LB881 a fost publicat in '85 dar shemele circulau prin cluburile de radioamatori inainte sa fie publicat (plus o gramada de modificari) - ca software nu gaseai mare lucru dar era un asamblor si un monitor (program) - care era in ROM-ul de baza si puteai sa scrii daca te ducea bila. (ROM-ul se gasea tot printre radioamatori, de obicei imprumutai EPROM-ul (-urile) si le copiai in cipurile tale. (ca nu aveai fisiere pe vremea aia)

Programatoare mai erau pe la intreprinderi si cumparam accesul la ele cu 2 halbe de bere dupa program ca niciunul nu se grabea acasa la nevasta-sa.

Cobra oficial se facea la Brasov - https://ro.wikipedia.org/wiki/CoBra

Am avut marea placere sa-i cunosc pe toti listati acolo pe pagina de wikipedia (si chiar am fost suprins ca lipseste un nume - Guenter - tipul asta mi-a reparat calculatorul meu la acea vreme un Comodore 64)

Schemele erau accesibile in anumite cercuri, am construit mai mult de 10 buc si am pornit probabil alte 20 asamblate de altii.

Piesele le cumparam din Regie (Buc) unde a inflorit o retea de distributie prospera. PCB-urile erau o porcarie cu via-uri care nu functionau si fara solder mask (niste mizerii) macar traseele erau stanate. Nu mai tin minte de unde cumparam carcasele si tastaura (de la un tip). Materialele ma costau cam 1000 - 1500 de lei (Ceausesti) si vindeam o Cobra cu 3000. La apogeu am reusit sa fac 2 intr-o saptamana. Cei mai frumosi bani nu-i faceam construind Cobre ci pornindu-le. Veneau tot felul de persoane care lipisera piesele si Cobra refuza sa porneasca, 90% din cazuri era PCB-ul restul lipituri reci sau cate o lipitura lipsa. Imi cumparasem un rahat de oscilosop rusesc 10Mhz de la o "consignatie" din Brasov - si s-a amortizat in 2 zile pornind cobre.

RR

 

Edited by roadrunner

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 4 ore, roadrunner a spus:

... Cobra oficial se facea la Brasov - https://ro.wikipedia.org/wiki/CoBra...

Nu stiam ca Cobra este romanesc. Eram convins ca este o varianta a home-computerului Sinclair ZX  Spectrum - de provenienta englezeasca.

Nu stiu in ce perioada ai fost tu student si te ocupai de HC-uri, dar imi permit sa te contrazic putin. Pionierii home-computerului in Europa au fost englezii de la Sinclair. Primul Sinclair ZX Spectrum a fost prototipat in 1980, dar a fost operational si vandut sub diferite forme, printre care si kit-uri, abia dupa 1982. Asa dupa cum stii, kit-urile au un mare dezavantaj, si anume acela ca reda schema completa si lista detaliata de componente, in sprijinul celui care cumpara in vederea montarii. In articolul pe care l-ai link-at tu in prima postare, nu se precizeaza anul in care a iesit Lix pe piata cu Lix/B881, dar eu banuiesc ca el (sau un altul din grupul lui) a intrat in posesia unui kit Sinclair ZX Specrum, dupa 1982 - bineinteles. Imi amintesc foarte bine ca navigand pe mari si oceane, in acea perioada, eu am cumparat in 1980, din portul egiptean Port Said, mai multe calculatoare de buzunar programabile CASIO FX-180P, tehnica japoneza de ultima generatie in acei ani. Am pastrat unul (deoarece am simtit pregnant lipsa unui asemenea calculator ca student) si restul le-am vandut. Nu imi mai amintesc cu cat s-a vandut in Romania atunci, dar nu vroiam decat sa scot in evidenta, cam in ce mod ajungeau pe piata romanesca noutatile de ultima ora. Revenind la oile noastre, cam in acelasi fel probabil ca grupul Lix a intrat in posesia unui kit Sinclair ZX Spectrum - in mod sigur nu inainte de 1982. Avand in vedere ca investitorul privat este intotdeauna mult mai mobil decat statul, presupun ca Lix a pus la punct documentatia pentru L/B881, dar nu cred ca mai-nainte de un an de zile, adica probabil in 1983, cand a fost probabil disponibil prototipul. Avand in vedere greutatile inerente acelor timpuri, nu cred ca kitul L/B881 a fost operational mai devreme de sfarsitul anului 1984, inceputul anului 1985. Eu presupun mai degraba ca in 1985. Asadar daca a existat un kit L/B881, atunci utilizatorul @tehnosoftex din Galati ar fi fost mai bine sa recunoasca ca a beneficiat de o asemenea oportunitate si nu sa spuna ca a construit calculatorul dupa schemele din Tehnium in cursul anului 1985.

In alta ordine de idei, cam toate calculatoarele romanesti de tip home-computer au evolut dupa 1985. Astfel calculatorul PRAE al lui Miklos Patrubany (citat peste tot ca fiind primul in ordine cronologica produs de industria socialista) a intrat in productia de serie in "cursul anului 1985" conform sursei https://ro.wikipedia.org/wiki/Prae . Eu inclin insa sa cred ca acest "in cursul" inseamna mai degraba vara / toamna lui 1985, deoarece bugetarea intreprinderilor socialiste se facea foarte greoi. Se incepea cu ministerele la inceputul lui ianuarie, apoi cu centralele industriale prin martie, iar intreprinderile producatoare aveau aprobat bugetul cel mai devreme la sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie. Asadar nu putea exista nici-o sursa de informatii inainte de inceputul anului 1985, si foarte probabil prima astfel de sursa a fost kit-ul pus la punct si vandut de grupul Lix. Asa dupa cum se vede insa, Nicoara Paulian si grupul sau au luat decizia sa publice schemele si documentatia in Tehnium la sfarsitul lui 1985, ceea ce inseamna ca nu a fost vorba tocmai de un succes de piata. Era si de asteptat sa fie asa, daca au realizat home-computerul L/B881 sub forma de kit. Oricine avea habar de ceva electronica, putea sa preia ideea din zbor si sa cloneze acest computer. De altfel in interviul cu Nicoara Paulian pe care l-ai link-at in prima postare, acesta chiar marturiseste ca ideea i-a fost repede furata, printre altii, chiar de catre CCA (Casa Centrala a Armatei).

Nu pot decat sa te felicit ca ai avut spirit de initiativa si ai clonat home-computere romanesti, insa foarte probabil asta s-a intamplat dupa 1989. Inainte greutatile erau infinite, iar rezultatele incerte. Eu am incercat intre 1970 si 1975 (Perioada mult mai fasta decat cea a anilor '80) elev de liceu fiind, sa fac o mica afacere din amplificatoarele audio construite de mine cu tuburi electronice. A mers cam un an de zile, dupa care au inceput sa cloneze toti, si am fost eliminat de pe piata, deoarece ca mentalitate eram departe de cea specifica bisnitarilor din epoca. In plus locuiam in Constanta, oras aflat departe de sursele cele mai importante de componente electronice.

Edited by ola_nicolas

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.