Transformare flex intr-un flex cu turatie variabila ?

[roadrunner]

Subscriu la postul d-lui Olaru. Scazand viteza periferica a discului nu aduce nici un beneficiu. Cuplul scade mult si viteza periferica a discului nu mai e optima pentru discul respectiv.

RR

Editat Ianuarie 12, 2021 de roadrunner

[Mihai3]

Multumesc pentru raspunsuri.

Sunt valabile cele 2 raspunsuri si in cazul in care folosesc flexul la slefuit o scandura ? sau la slefuit o bucata de metal ?

 

Am slefuit ieri 6 scanduri cu disc abraziv (P80) si s-a comportat bine, scandurile au iesit ok.

Editat Ianuarie 12, 2021 de Mihai3

[roadrunner]

Cand titlul e "Transformare flex" - m-am gandit ca e vorba de un polizor unghiular care de obicei sunt folosite la metal, ceramica etc. Nimeni nu te opreste sa faci altceva cu el dar cred ca exista scule mult mai putin periculoase pentru slefuit lemn decat un polizor unghiular. Polizorul unghiular e forte periculos la ochi mai bine folosesti o masina de slefuit cu vibratii pentru lemn.

RR

Editat Ianuarie 12, 2021 de roadrunner

[Mihai3]

Acum 10 minute, roadrunner a spus:

Cand titlul e "Transformare flex" - m-am gandit ca e vorba de un polizor unghiular care de obicei sunt folosite la metal, ceramica etc.

Da, imi cer scuze ca nu am specificat de la inceput, ca modificarea este pentru a putea slefui lemnul.

 

Acum 11 minute, roadrunner a spus:

 Polizorul unghiular e forte periculos la ochi mai bine folosesti o masina de slefuit cu vibratii pentru lemn.

RR

Intr-adevar, cel mai bine e cu masina de slefuit. Masina de slefuit are si avantajul ca poate fi conectata la un aspirator de praf.

[ola_nicolas]

Inr-o mare masura ideea cu viteza periferica de o anumita valoare este valabila si la alte prelucrari mecanice. In general, cu cat materialul de prelucrat este mai moale, cu atat ar trebui realizate viteze periferice mai mari, in functie si de dimensiunile sculelor utilizate. Astfel, pentru prelucrarea aluminiului si aliajelor sale, vitezele periferice sunt mult mai mari decat in cazul otelului. In ceea ce priveste debitarea prin taiere cu discuri abrazive, de fapt nici nu se pune problema, deoarece ar trebui motoare cu turatia mai mare decat cele existente actualmente. Cu cat materialul este mai dur, cu atat turatiile utilizate sunt mai mici, fara a fi insa cu mult mai mici. Atfel, in cazul taierii unor oteluri tratate termic, cum ar fi otelurile rapide pentru constructia sculelor de prelucrat metale, turatiile vor fi mai mici decat in cazul debitarii si / sau polizarii otelului netratat termic. Practic, singura aplicatie a reducerii electronice a turatiilor unui flex ar fi recomandata doar in cazul celor care debiteaza / polizeaza scule calite la duritati mari - 60... 64 HRC.

In ceea ce priveste lemnul, asa dupa cum aratam mai sus, el fiind un material moale, vitezele periferice ale sculelor sunt mai mari decat la majoritatea metalelor. Astfel (spre exemplu) un disc de ferastrau circular pentru lemn de 250... 300 mm se utilizeaza pe gatere la turatii de 3000 rpm. De aici se poate calcula viteza periferica in m/s si se poate extrapola la un disc cu diamertul de 125 mm - spre exemplu. Se va vedea ca desi exista asemenea discuri care pot fi montate pe flex, turatia acestuia este mica pentru actionarea unei asemenea scule. In general, turatia sculelor pentru prelucrarea lemnului este foarte mare, iar tipicul acestor prelucrari este diferit de al metalelor. Astfel, cheresteaua nu poate fi debitata (taiata) cu discuri abrazive, ci doar cu discuri metalice danturate, care ar trebui actionate la turatii in general mai mari decat cele la care se folosesc discurile abrazive pentru otel. Acest lucru creaza conditii de lucru mult mai periculoase din punctul de vedere al securitatii muncii, si ca atare s-au dezvoltat alternative bazate pe miscarea pendulara, sau alternativa. Astfel, eu personal prefer sa utilizez un un "soarece" cu miscare alternativa pentru debitarea lemnului, sau a metalelor moi, in locul flexului cu disc metalic danturat. In cazul sculelor abrazive pentru lemn, care in general sunt benzi textile abrazive, mai exista si varianta unei masini de slefuit cu banda abraziva continua actionata de doi tamburi. Este mai putin probabil, si in orice caz mai putin grav, sa ating in timpul lucrului banda abraziva, decat sa ating o scula taietoare, de tipul discului circular.

Editat Ianuarie 12, 2021 de ola_nicolas

[Letcon]

La 12.01.2021 la 13:43, ola_nicolas a spus:

Am vazut de la inceput acest topic, fara sa intervin, deoarece schemele pentru variatia turatiei unui electromotor au devenit destul de raspandite. In afara de modificarea ca atare a polizorului unghiular, mai este disponibila si varianta cu regulatorul construit separat - spre exemplu in carcasa unui prelungitor cu priza multipla.

Cu toate acestea, eu am intervenit dintr-o cu totul alta cauza. Practic, nu stiu la ce este bun un variator de turatie in cazul unui polizor unghiular!?….............…....am mai sters din citat sa nu fie foarte lunga postarea.

 

Poate nu exista beneficiul randamentului de lucru, economiei de disc(discuri)...etc, dar creste confortul in utilizare as zice eu. Adica flexul(pe romaneste) este o scula destul de periculoasa tocmai din cauza turatiilor mari la care lucreaza. Si atunci una e sa ti in mana un flex care porneste la turatie maxima si alta la 20-30-40% mai ales daca vorbim de un utilizator ocazional, poate si putin fricos(asa ca mine). Si probabil mai sunt si situatii de lucru unde nu avem nevoie de putere maxima, turatie maxima...etc.

[ola_nicolas]

In general la proiectarea turatiilor sculelor pentru polizoare unghiulare se tine seama de turatia medie eficienta a acestora - Nmed=0.5(Mmax+Nmin) si de natura materialului de prelucrat. Viteza periferica este in functie de diametrul exterior al discului, care este unul standardizat. Asadar un disc nou va avea o viteza periferica putin mai mare decat cea necesara la taiere, in asa fel incat odata cu micsorarea diametrului sa se poata realiza viteze adecvate. Cu alte cuvinte, odata cu uzura discului ar trebui marita turatia necesara, nu micsorata. Asta ar presupune motoare speciale care sa depaseasca din punctul de vedere al turatiei pe cele existente, ceea ce ar influenta pretul unui asemenea dispozitiv. Au fost deja facute incercari de relizare a unor flexuri cu turatia variabila, dar ele nu sunt utile (asa dupa cum spuneam mai sus) doar in cazurile (strict profesionale) ale utilizarii dispozitivului pentru materiale cu duritati din ce in ce mai mari. Nu cred ca aceste preturi ar mai fi pe placul utilizatorilor de rand, care in general prelucreaza un singur tip de material.

[gica70]

La 12.01.2021 la 13:43, ola_nicolas a spus:

electromotorul de tip sincron cu perii

Este un motor cu excitatie serie. Acest tip de motor lucreaza bine si in c.c. Are caracteristica ca turatia depinde de tensiune. La un motor sincron turatia este data de frecventa.

Editat Martie 26 de gica70

[ola_nicolas]

La 26.03.2025 la 10:42, gica70 a spus:

... Este un motor cu excitatie serie. ...

Nu stiu la ce ma gandeam atunci cand am scris. Ai dreptate. Dar nu asta este problema principala. Nici nu ar fi trebuit sa fac aprecieri calitative despre motor. Problema este inutilitatea unei scheme de variatie a turatiei, care nu ar putea decat sa produca reducerea acesteia (vs a vis de turatia nominala) nu si cresterea ei. Ori la polizoare unghiulare, asa cum am explicat, turatia ar trebui marita odata cu uzura discului abraziv. Cu o turatie mai mica decat cea nominala nu avem ce face in general. Cineva mai sus a sugerat ca ar trebui o asemenea schema de reducere, ca sa nu se sperie utilizatorul la pornirea brusca a flexului. Mie mi se pare ridicol un asemenea argument. Te temi de vibratiile flexului atunci cand discul se afla in plina taiere si nu atunci cand il pornesti. Cine se teme sa porneasca un flex, probabil ca ar fi trebuit sa-si alega alta meserie.