Jump to content
ionut90

Totul despre tuburi - de la A la Z

Recommended Posts

Urmaresc topicul de mai sus cu mare interes dar ceva nu am inteles eu bine. In ultima varianta de schema postata, rezistorul R10 de 330K se utilizeaza cand nu folosim partea cu cele doua TIP42C si LM317 ? Asa cum e schema, daca lasam LM-ul e posibil sa-i stricam iesirea acestuia sau nu este asa ? Sau, cum spune viobio, iesirea se urca cu 50V si in ce scop, ca filamentele tot la 6,3V vor fi alimentate!!!

Secundarul S1 cred ca e mai bine sa dea mai mult de 5A iar secundarul S4 e suficient sa fie de 50V (parerea mea) !

 

Edited by donpetru
topic nou

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ionut90,  alimentarea filament se ridica cu 50 volți pentru ca Ufk este de maxim 100 V.  Da ca nu se ridica potențialul stratul subțire de alumina izolatoare depus pe catod, peste care vine bobina filamentul de tungsten toriat se străpunge și atunci tubul devine aproape inutilizabil (unii spun: extrem de microfon,  zgomotos, în general compromis). În cazul unui montaj SRPP e mai tragic, ca acolo catodul lămpii de sus e la Ua/2 și pe catod lămpii de jos, prin filamentul aflat în contact cu catod apare Ua/2. Adică scurtcircuit anodic,  explozie condensator filtrat anodic,  incendiu sau alte dezastre.

Share this post


Link to post
Share on other sites
1 oră în urmă, ionut90 a spus:

Urmaresc topicul cu mare interes dar ceva nu am inteles eu bine. In ultima varianta de schema postata, rezistorul R10 de 330K se utilizeaza cand nu folosim partea cu cele doua TIP42C si LM317 ? Asa cum e schema, daca lasam LM-ul e posibil sa-i stricam iesirea acestuia sau nu este asa ? Sau, cum spune viobio, iesirea se urca cu 50V si in ce scop, ca filamentele tot la 6,3V vor fi alimentate!!!

Secundarul S1 cred ca e mai bine sa dea mai mult de 5A iar secundarul S4 e suficient sa fie de 50V (parerea mea) !

 

R10 , R5 se montează cind se ridică potențialul filamentelor față de catod , indiferent dacă se face redresarea tensiunii , stabilizarea tensiunii sau se lasă filamentele in AC , R10 nu defectează iesirea lui 317 .....nu are cum .

Valorile tensiunilor din secundarele transformatorului de alimentare se calibrează în funcție de necesități , nu luați ca " universale " cele trecute pe schemă , repet încă odată , construcția unui amp se adresează celor care au cunoștințe peste medie in electronică , eu zic că cei cu cunoștințe medii își pot configura singuri valorile curenților si tensiunile din secundarele transformatorului de alimentare , acest proiect nu se adresează " lipitorilor de piese " care nu știu cum funcționează un amplificator .

Dacă ampul se face cu 4XECCXXX in partea de atac , alimentate cu 12,6V la filamente , filamentele vor consuma 4X0,15A =0,6A , un secundar de 0,8...1A este arhisuficient , in acest caz se poate folosi doar un 317/338 ( de preferat 338 ) pentru stabilizare , cu un radiator , nu mai este nevoie să se monteze si cei doi tranzistori .

Edited by viobio

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mersi pentru explicatii.

Deci sursa de alimentare este universala. Adica, s-ar putea sa avem un amplificator care are nevoie doar de infasurarile de c.a. pe filamente fara sa mai fie necesar sa montam partea de c.c. cu acele LM317 si TIP-uri. De fapt, din ce am inteles partea de c.c. pe filamente se monteaza doar daca avem tuburi novale rusesti ??? Dar, o intrebare de incepator, numai rusii fac tuburi novale ? Si cum ne dam seama ca tuburile sunt novale, scrie pe corpul lor ?

Se poate da un exemplu unde se poate folosi numai partea de c.a. pe filamente pe toate tuburile ? In acest caz schema sursei se simplifica foarte mult. Dar ce curent maxim pot avea infasurarile S1, S3, S4 ? Dar tensiune ? Am vazut cateva exemple dar vroiam sa cunosc un maxim ?!

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 30 minute, ionut90 a spus:

Dar, o intrebare de incepator, numai rusii fac tuburi novale ? Si cum ne dam seama ca tuburile sunt novale, scrie pe corpul lor ?

Pai ,dupa numarul picioruselor lampilor...

In poza 3 tipuri de socluri ,noval ,octal,heptal...

...iar cele 3 tuburi sunt toate rusesti 6N6P ; 6N9S ; 6J1P...

341481030_IMG_0948(FILEminimizer).thumb.JPG.0e44a8e14b78044544be8f43d58e3393.JPG

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
1 oră în urmă, flomar60 a spus:

Pai ,dupa numarul picioruselor lampilor...

Am inteles flomar, deci conceptul noval se refera numai la tuburile in vid cu 9 pini !

Bun, dar care este diferenta intre filamente de este nevoie sa fie urcata tensiunea de filament cu 50V la astea novale ? Constructiv ce au in plus: a... o grila... dar! 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu conteaza ca tubul este noval sau octal...sau ca tuburile sunt rusesti sau americane...conteaza schema electrica in care lucreaza acel tub....pentru tuburile rusesti tensiunea maxima admisa intre catod si filament este aprox. 100V iar la cele americane aprox. 200V ...

In situatia in care schema electrica in care e montat tubul permite aparitia unei tensiuni mai mari decat maxima intre catod si filament,pentru a nu distruge tubul (scc intre catod si filament) se procedeaza la ridicarea potentialului filamentului respectiv....adica, peste tensiunea de filament a tubului se suprapune o tensiune continua cu o valoare astfel aleasa incat diferenta de potential intre catod si filament sa fie mai mica decat maxima de catalog!

Cu alte cuvinte ,daca potentialul din schema al respectivului catod este de 125V ,noi trebuie sa suprapunem peste cei 6,3V ai filamentului cel putin 30V c.c asfel incat sa cadem sub cei 100V admisi...toate tensiunile mai sus mentionate se raporteaza fata de masa montajului...

Aveti , aici, o schema care are figurate tensiunile c.c la electrozii tuburilor si este figurat, de asemenea, si circuitul de ridicare a potentialului filamentelor

post-175212-0-56151600-1410891204.thumb.png.778a5790be32e13e6d4e661600780393.pngCred ca este sugestiva si raspunde intrebarilor dvs....

Viobio, scuze de off-topic,se poate sterge sau muta intr-un topic nou...

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da, si eu sunt de acord sa deschidem un topic nou despre functionarea tuburilor. Il rog pe donpetru sa mute conversatiile intr-o sectiune a forumului potrivita.

Multumesc pentru raspunsuri. Privind schema pe tuburi data ca exemplu de flomar, deci va trebui urcat potentialul in c.c. a catodului pt. tubul U1 care inregistreaza in catod 180Vcc., astfel incat intre catod si filament sa fim sub valoare tensiuni maxim admise de catalog. Eu asta am inteles si sper ca bine.

Totusi, nu am inteles de ce mai avem nevoie in schema sursei de sectiunea cu LM317 care alimenteaza filamentul tuburilor in c.c. ?? Nu este suficienta numai sectiunea c.a. ?

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 14 minute, ionut90 a spus:

 

Totusi, nu am inteles de ce mai avem nevoie in schema sursei de sectiunea cu LM317 care alimenteaza filamentul tuburilor in c.c. ?? Nu este suficienta numai sectiunea c.a. ?

Tuburile respective pot functiona f. bine si cu alternativa pe filament!...Dar!...in anumite conditii, functie de schema aleasa ,frecventa de 50Hz de la filament se poate transforma intr-un semnal modulator al semnalului de pe catod...mai ales cand sunt diferente mari-la limita de catalog- intre tensiunile filamentului si catodului...din acest motiv se prefera alimentarea respectivului filament in c.c....daca se utilizeaza alternativ pentru filamente se poate auzi un brum la iesire care nu poate fi eliminat decat prin aceasta metoda...

Share this post


Link to post
Share on other sites

flomar, foarte bună postarea (schema)

Acum 11 ore, ionut90 a spus:

Da, si eu sunt de acord sa deschidem un topic nou despre functionarea tuburilor. Il rog pe donpetru sa mute conversatiile intr-o sectiune a forumului potrivita.

Multumesc pentru raspunsuri. Privind schema pe tuburi data ca exemplu de flomar, deci va trebui urcat potentialul in c.c. a catodului pt. tubul U1 care inregistreaza in catod 180Vcc., astfel incat intre catod si filament sa fim sub valoare tensiuni maxim admise de catalog. Eu asta am inteles si sper ca bine.

Totusi, nu am inteles de ce mai avem nevoie in schema sursei de sectiunea cu LM317 care alimenteaza filamentul tuburilor in c.c. ?? Nu este suficienta numai sectiunea c.a. ?

https://electronics.stackexchange.com/questions/236302/how-do-you-know-if-a-vacuum-tube-is-going-to-suffer-from-ac-hum-or-not

Este doar o discuție din sute ......despre humm-ul introdus de filamente .

 

Edited by donpetru
Indepartare citat

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc pentru deschiderea acestui topic. Pana acum m-am luminat si eu care e treaba cu tuburile electronice. Sunt niste intrebari pentru unii banale dar multi incepatori le vor gasi interesante! Sper!

Ma intorc putin la schemele Tehnium Tube, de sursa si amplificator. Din ce am inteles din topicul de fata, cu tensiune continua data de acel LM317 se vor alimenta filamentele tuburilor novale, adica acele KT88 iar cu tensiune alternativa tuburile de pe intrare VT1, VT2. Atunci, humul datorat tuburilor 1 si 2 se va anula cu acel semireglabil din schema sursei de alimentare, semireglabil aflat pe infasurarea S3 !!! 

O documentatie in limba engleza sau romana pentru bobinat transformatoarele de iesire aveti ?

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

ionut90,urmareste te rog topicul "Audio TUBE amplifier" de la inceput...vei observa in schemele puse de viobio ca se specifica clar la schema sursei de alimentare ca tuburile finale au 6,3V c.a. cu semireglabilul de humm aferent iar tuburile preamplificatoare/defazoare au tensiune continua de la regulatorul cu LM317...si nu va mai fi nevoie de intrebari ca aceasta:

Acum 40 minute, ionut90 a spus:

 Din ce am inteles din topicul de fata, cu tensiune continua data de acel LM317 se vor alimenta filamentele tuburilor novale, adica acele KT88 iar cu tensiune alternativa tuburile de pe intrare VT1, VT2.

 

KT88 sunt tuburi finale,de putere...la fel ca 6P3S...si altele mentionate acolo ca tuburi finale...

Share this post


Link to post
Share on other sites

flomar, mersi pentru precizari. Am adresat aici aceste intrebari deoarece in topicul respectiv, eu nefiind familiarizat cu functionarea tuburilor sau AAF pe tuburi, nu stiam anumite aspecte. Si eu cred ca vor mai fi utilizatori care vor gasi interesante raspunsurile de aici.

Deci, in curent continuu se vor alimenta filamentele VT1 si VT2 din schema Tehnium Tube. Cum calculez potentialul din catod-ul lor ca sa vad daca filamentul necesita, cum se spune, o crestere cu cca.50V fata de masa ? Adica, as dori sa aflu cat se poate de exact, cand avem nevoie de aceasta crestere de tensiune pe alimentarea filamentelor ? Daca este vreun utilizator dornic sa ma lamureasca! :scratchchin:

 

 

Edited by ionut90

Share this post


Link to post
Share on other sites
La 01.02.2019 la 23:53, ionut90 a spus:

Deci, in curent continuu se vor alimenta filamentele VT1 si VT2 din schema Tehnium Tube. Cum calculez potentialul din catod-ul lor ca sa vad daca filamentul necesita, cum se spune, o crestere cu cca.50V fata de masa ? Adica, as dori sa aflu cat se poate de exact, cand avem nevoie de aceasta crestere de tensiune pe alimentarea filamentelor ? Daca este vreun utilizator dornic sa ma lamureasca! :scratchchin:

 

 

Cel mai simplu, simulezi schema intr-un soft anume, LTSpice si vezi exact valorile tensiunilor care te intereseaza. SAU - citisem mai demult in revista Tehnium - nu mai retin numarul exact sau numerele revistei - unde se prezenta dimensionarea rezistorului din catod-ul unei lampi la un etaj SE. Foarte util articolele alea, insirate parca pe mai multe numere!

Dar, sa va spun si ceea ce nu am inteles eu la amplificatoarele cu tuburi si poate ma lamureste cineva. Asadar, poate explica cineva, cat mai succint si pe inteles, care este diferenta intre negativarea fixa si automata in schemele de amplificatoare audio pe tuburi ? Adica, ce avantaje si dezavantaje sunt in ambele cazuri si cum se realizeaza, va rog!

Edited by elco

Share this post


Link to post
Share on other sites

Negativarea fixa se folosește la tuburile finale în amplificatoare,  făcând grila cu x volți mai negativa decât catodul,  aflat de obicei la potențial nul sau de câțiva volti. Se realizează cu o sursa separata negativa fata de masa. La tetrode sau pentode de putere tensiunea de Negativarea este de zeci volți,  fapt care determina un curent anodic de zeci de miliamperi prin fecare tub final. Se mai folosește negativare fixa, cu baterii sau miniacumulatori la unele preamplificatoare mai exotice. De exemplu preamplificator foarte elaborat al lui Toersten Loesch denumit Toccatta sau preamplificatoare RIAA propuse de Robert Bob Danielak. 

Negativarea automata este larg răspândită la etajele de preamplificatoare. Este ușor de aplicat și răspunde foarte bine cerințelor etajelor respective.

Edited by gadrianno

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.