Sari la conținut
ola_nicolas

Scule,unelte si dispozitive pe care le utilizam in mod curent pentru constructii si teste in electronica

Postări Recomandate

Salutari!

Asa cum spune si titlul,va invit sa postam aici tot ce tine de sculele,uneltele si dispozitivele pe care le folosim in mod curent atunci cand construim ceva...in ce priveste elctronica ,bineinteles, nu cred ca intereseaza sculele si uneltele unui zidar-de exemplu!

Am deschis acest topic ca o extensie a ultimelor postari de aici :https://www.tehnium-azi.ro/forums/topic/6907-pistol-de-lipit-performant/?page=2&tab=comments#comment-76844...

O rugaminte catre admin- ultimele 2 posturi din topicul mai sus amintit sa fie mutate in acest topic ca sa pastram la obiect, subiectul tratat in acel topic! Multumesc!

Despre pilele cu care am executat lucrarea-acele pile prezentate de mine nu sunt diamantate!...cu siguranta sunt din otel tratat:

1138875445_IMG_0878(FILEminimizer).thumb.JPG.8112bf53c6c63dc89afd739f82c6e523.JPG....urmatoarea imagine-pile diamantate:

2070338174_IMG_0879(FILEminimizer).thumb.JPG.cfdb4557fa095eddae41c727f6cf88ee.JPG...si acele pile chinezesti de care amintea d-l Olaru...le-am cumparat in 1978...si le folosesc in continuare!

836390344_IMG_0880(FILEminimizer).thumb.JPG.e227ff8cc3ece260db1425abe04bb54d.JPG...si,un dispozitiv foarte util, un arzator miniatura cu gaz

1511861947_IMG_0881(FILEminimizer).thumb.JPG.8af73025b4189a3b72bc6ec6f9cbc91f.JPG

  • Like 1
  • Thanks 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
La 10.01.2019 la 15:53, gsabac a spus:

... Pilele din poza lui @flomar60 sunt pile de otel obisnuite, pilele diamantate arata ca in poza urmatoare: ...

Istoria pe care o cunosc eu pentru aceste unelte, nu indica existenta unor pile obisnuite avand aceste forme si dimensiuni. Prin anii interbelici ai secolului trecut, au aparut in Elvetia pile asemanatoare (destinate mesterilor ceasornicari) prevazute cu manere din bachelita, foarte asemanatoare cu cele din poza lui Florin. Poate Florin ne va spune ce scrie pe manerul acelei pile din poza lui, unde se pare ca exista o marca de fabricatie. Nu stiu daca pe atunci era cunoscuta tehnologia diamantarii artificiale, dar pilele erau destinate prelucrarii materialelor dure. Un set de pile asemanatoare, am intalnit in anii '60... '70, la bunicul meu, care era calificat in meseria de sculer-matriter. Nu stiu de unde ati luat acea poza, insa parerea mea este ca acolo este prezentat acelasi tip de pila, inainte si dupa diamantare si acoperirea metalica. Daca pilele din poza prezentate de dumneavoastra ar fi pile obisnuite, pentru oteluri de uz general, atunci, ar fi necesara o cementare pe o adancime de cel putin 0,8... 1,2 mm, pe toate suprafetele utile. Ori la grosimea totala a pilei de aproximativ 1,5 mm, ar insemna sa nu mai existe si acel strat moale interior, absolut necesar pentru ca pila dupa calire sa pastreze caracteristici de suplete si maleabilitate. Odata calita la 62... 66 HRC, ea ar deveni aidoma unei fasii de sticla si s-ar sparge de indata ce s-ar actiona asupra ei cu forta necesara pentru pilire. Apoi, eu nu stiam ca diamantul poate fi depus electrolitic. Este pentru prima data cand intalnesc o asemenea informatie. Tehnologia diamantarii, este mult mai complicata. Pila, confectionata de regula dintr-un aliaj de cementare special conceput pentru scule, este introdusa intr-un cuptor care imbogateste in carbon (sub forma de grafit) stratul superficial, pe o adancime de maximum 0,2... 0,3 mm. Urmeaza o operatie de matritare a pilei, sub o presiune foarte ridicata, care permite transformarea grauntilor de grafit din stratul superficial, in graunti de diamant. Urmeaza apoi in cadrul tehnologiei, o operatie de calire superficiala in stratul cementat, care nu este mai gros de cateva zecimi. Grafitul si diamantul, sunt doua forme tipice de prezenta a carbonului in natura. Nu am auzit pana acum ca cineva sa fi inventat veun procedeu prin care carbonul sa poata fi depus electrolitic, fie sub forma de grafit, fie sub forma de diamant pe o suprafata metalica. Daca pilele realizate in perioada interbelica, nu erau diamantate, atunci exista posibilitatea ca acele pile sa fie de compozitie ceramica. Nu stiu cum anume se fabrica pilele ceramice, dar am auzit de existenta lor. Fapt este ca am constatat eu personal ca pilele bunicului meu puteau sa prelucreze materiale foarte dure. Pilele pe care le aratati in atasamentul dumneavoastra au aparut pentru prima data in anii '70 si sunt fabricate in China. Erau in acei ani vandute in seturi de cate 6 bucati (de forme diferite) in niste tocuri specifice din plastic, iar eu detin doua astfel de seturi. Pentru utilizarea lor, mi-am confectionat la strung un maner interschimbabil din otel. Am mai intalnit (tot prin anii '70) pile diamantate de mici dimensiuni avand diferite forme, prevazute la ambele capete cu acele portiuni cilindrice specifice, facute special pentru fixarea in dispozitive electrice specializate pe operatii de pilire.

Editat de ola_nicolas

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am facut deja un oftopic pentru a lamuri ce sunt pilele diamantate, sper ca nu am stricat prea tare topicul cu "Pistol de lipit performant"

Pilele diamantate, ca si frezele diamantate sau pilele de unghii diamantate se confectioneaza cel mai convenabil prin metode electrolitice. Pentru o documentatie sumara se poate folosi internetul: http://krc.cecri.res.in/ro_2007/130-2007.pdf  nu se depune grafit ci direct microcristale de diamant ( se procura din China la Kg) in suspensii electrolitice cu pulberi metalice. Ce nu se spune in articol este ca microcristalele de diamant mai intai se acopera cu un strat submicronic de metale conductoare, care ajuta la omogenizarea suspensiilor utilizate si la migratia particulelor in electrolit. Pilele ca si frezele diamantate s-au fabricat si se fabrica in Romania, inca din anii 1980, asta pentru o evidentiere a tehnologiei din tara noastra.

Tehnologia clasica cu pulberi metalice ce includ microcristale de diamant este extrem de laborioasa, necesita presiuni mari de compactare si un proces de sinterizare la 1100 0C in atmosfera neutra si nu se poate aplica la freze complexe sau miniatura, de exemplu.

In legatura cu realizarea diamantelor sintetice, precizez ca nimeni niciodata nu a obtinut cristale de diamant din grafit, prin metoda presiunii si temperaturii, altele sunt procedeele de obtinere care si pentru mine au fost necunoscute pina acum vreo 20 de ani.

In final am postat pe acest subiect deoarece putina acuratete si precizie in postari este foarte importanta pentru userii forumului si mai ales pentru generatiile inlocuitoare si poate sunt useri care stiu mult mai multe despre scule diamantate, nu asa de general si superficial ca mine.

Cu stima

@gsabac

Editat de gsabac
  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Vă rog să îmi permiteți să prezint și eu o parte din sculele și uneltele pe care le folosesc în atelier.

Șurubelnițe:

https://imgur.com/a/3Z47VuG

Clești:

https://imgur.com/a/zyHoakj

https://imgur.com/a/6Y8Dorw

Multimetre:

https://imgur.com/a/hymxflB

Minibormașină Proxxon:

https://imgur.com/a/SODkxeP

Pistol de lipit cu silicon:

https://imgur.com/a/L4EyOHh

Editat de Mihai3
  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Postarea mea a fost rupta de context, ea raspunzand unei anumite postari intr-un alt topic. Dincolo de acest lucru, cei care vor sa teoretizeze tehnologia sculelor de prelucrat mecanice, va trebui sa se documenteze mult mai mult, eventual intr-o biblioteca tehnica de profil. Nu este suficient sa cauti  referate la intamplare pe internet si sa le prezinti ca infailibile. O scula aschietoare, in mod particular o pila, are o anumita tehnologie si o anumita structura. In timpul utilizarii, aschia indepartata determina o anumita forta de aschiere. Cred ca este doar o gluma ideea ca se ppoate obtine o pila prin depunerea pe dimtii ei deja matritati anterior, a unui strat de praf diamantat si atata tot. O pila uzuala cu doua suprafete active, are trei straturi. Doua staturi imbogatite in carbon si apoi durificate prin calire la o duritate de 65... 66 HRC (maximum posibila la aliajele din otel de scule) iar intre cele doua straturi dure ramane un strat de material moale si tenace, care face ca scula sa fie utilizabila. Datorita unor conditii tehnice, greu de explicat doar intr-un topic pe un forum, cele doua straturi dure trebuie sa aiba o grosime de 0,8... 1,2 mm. Rezulta ca la o pila uzuala avand o grosime de 3 mm, va ramane un strat moale si tenace de 3-2x0,8=1,4 mm. Acest strat permite pilei sa se poata inclusiv indoi accidental in jurul fibrei medii si apoi sa fie indreptata si utilizata in continuare. Lipsa stratului tenace, ar duce la manifestarea unor aspecte tehnice pentru corpul pilei, asemanatoare asa-numitelor "sticle metalice". Simplu spus, pila s-ar face tandari, doar apasand pe ea in vederea utilizarii. Nu trebuie confundata tehnologia diamantarii prin depunerea straturilor micronice, spre exemplu pe suprafetele unor discuri utilizabile la taierea cu ajutorul sculelor electrice, cu tehnologia unei pile. Apoi problema principala era aceea ca domnul gsabac a intalnit pile uzuale (nediamantate) cu grosimea de 1,5 mm. Pai hai sa calculam - 1,5-2x0,8=-0,1 - deoarece acea grosime de 0,8... 1,2 mm a stratului dur, nu poate fi mai mica de 0,8 mm din motive de rezistenta mecanica in timpul procesului de aschiere. La pilele diamantate, ca si la pilele avand o destinatie diversa (exemplu, pilele de unghii) acel strat poate fi micsorat pana la valori de 0,2... 0,3 mm si atunci din calcul rezulta 1,5-2x0,3=0,9 mm. Altfel spus, domnule Sabac, o pila ordinara (uzuala) cu grosimea mai mica decat 3 mm nu poate fi confectionata decat micsorand grosimea stratului dur obtinut prin cementare la grosimi de sub 0,8 mm. Asta inseamna ca dintii pilei vor avea inaltimi comparabile cu stratul dur si exista riscul ruperii lor in timpul procesului de prelucrare mecanica. La tehnologia depunerii de nichel pe discuri din otel ordinar, aflate intr-o baie electrolitica continand un fluid vascos obtinut prin asocierea unei anumite cantitati de praf diamantat (obtinut tot intr-un proces tehnologic industrial) nu se depune decat nichelul pe suprafata discului, in timp ce grauntii prafului diamantat situati in imediata vecinatate a discului, raman prizonieri in stratul de nichel depus. De obicei se utilizeaza praf diamantat de 8... 15 microni, iar impreuna cu stratul de nichel depus pe suprafata activa nu va avea o grosime mai mare de 0,01... 0,03 mm. Aceste discuri sunt proiectate sa fie utilizate la anumite turatii, montate pe scule electrice specializate. Calculati deci viteza liniara necesara sculelor diamantate si comparati-o cu viteza liniara la pilirea manuala. Veti vedea ca nu sunt comparabile. Nerespectarea regimului de turatie minima, duce la uzura prematura si deci la riscul de inutilitate a acestor scule. Intr-una dintre intreprinderile industriale unde am lucrat, domnule Sabac, se facea inclusiv ascutirea sculelor armate cu pastile diamantate, cu ajutorul unor discuri diamantate de duritate superioara, la turatii de peste 80000 rpm. In ceea ce il priveste pe flomar60, care spune ca "... acele pile prezentate de mine nu sunt diamantate!...cu siguranta sunt din otel tratat ...", ar fi bine sa verifice daca nu cumva cu acele pile poate pili si materiale dure, cum ar fi zalele unui lant de drujba, etc, deoarece, asa dupa cum spuneam, exista si pile speciale bazate pe alte tehnologii decat aceea a pulberilor diamantate. Pilele utilizate de catre sculerii-matriteri, pentru ajustarea gaurilor si profilelor prevazute in elementele active ale stantelor si matritelor, au existat si inaintea dezvoltarii industriei pulberilor diamantate.

P.S. - Altminteri, nu stiu de ce apar eu ca initiator, daca prima postare apartine lui flomar60?! Este doar o curiozitate.

Editat de ola_nicolas

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 8 ore, Mihai3 a spus:

 prezint și eu o parte din sculele și uneltele pe care le folosesc în atelier

Cu Proxon-ul executi si gaurirea pcb-urilor?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Da, cu Proxxon-ul execut gaurirea pcb-urilor. Mai am si o trusa de accesorii care se pot folosi la taiat, polizat, ascutit etc care ma ajuta atunci cand realizez carcasele.

Pentru gaurirea pcb-urilor folosesc burghie de 1mm, 1.5mm, 2mm care se potrivesc cu pensetele pentru minibormasina.

Pentru a imi usura procesul de gaurire al pcb-urilor, am realizat un montaj simplu dintr-un intrerupator de sonerie asezat pe podea care il folosesc cu rolul de intrerupator pentru Proxxon. Initial am vrut sa folosesc o pedala clasica, dar nu am gasit la mine in oras, asa ca am fost nevoit sa improvizez.

Editat de Mihai3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 18 minute, Mihai3 a spus:

folosesc burghie de 1mm, 1.5mm, 2mm care se potrivesc cu pensetele pentru minibormasina.

Cred ca ar trebui sa cauti pensete care sa prinda si burghie mai mici (0,5...0,8mm). 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pana sa apara masinutele astea destepte pentru gaurit PCB-uri, noi ne descurcam cu asa ceva:

1637463032_IMG_0888(FILEminimizer).thumb.JPG.82aafabf1ed195d956b0eef9d94943ef.JPG...cumparata tot in '78 si inca functionala!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

:yes: Si eu am una identica, inca functionala. Pe la mijlocul anilor '80 am cumparat si una cu maner din plastic, dar a iesit rapid din functiune.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
La 12.01.2019 la 18:16, flomar60 a spus:

Despre pilele cu care am executat lucrarea-acele pile prezentate de mine nu sunt diamantate!...cu siguranta sunt din otel tratat:

1138875445_IMG_0878(FILEminimizer).thumb.JPG.8112bf53c6c63dc89afd739f82c6e523.JPG

Am reprodus in citatul de mai sus si imaginile postate de flomar60, pentru a putea fi comparate cu cele pe care le atasez eu.

In urmatoarele doua imagini atasate de mine, se poate vedea o trusa continand 5 pile de geometrii diferite (nu sase cate am scris anterior). Am doua truse identice, achizitionate prin anul 1988. Din prima imagine se poate constata ca pilele sunt "made in China", iar in coltul din stanga sus al trusei din plastic este imprimat simbolul unui cristal de diamant, sub care exista textul "diamond brand". Din imaginea a doua se poate observa, din aspectul primelor doua pile (cea lata si cea semirotunda) ca ele arata aproape identic cu cele reproduse de flomar60. Celelalte trei lucesc reflectand lumina solara, care scalda acea zona din masa mea de lucru. De fapt, ele au fost candva galvanizate (acoperite cu zinc) intr-un strat foarte subtire, si care s-a uzat de mult in timpul utilizarii. Se poate vedea ca nu exista nici un strat de nichel depus electro-galvanic, care ar fi avut o culoare si un luciu specific si care nu oxideaza. Nici aspectul general al portiunii active, nu difera de pilele din imaginea lui flomar60. Asadar, nu intotdeauna aspectele tehnologice legate de pile sunt remarcabile din punct de vedere organoleptic. Deci pile carora nu le dai nici-o atentie, se pot dovedi scule speciale la o analiza mai detaliata. Mentionez, ca am ilustrat setul de pile pe care l-am utilizat mai putin. Daca se analizeaza mai atent pila de sectiune triunghiulara (a doua de sus) se poate constata ca suprafata activa este incarcata cu pilitura. Este un aspect frecvent, atunci cand utilizezi o pila diamantata pentru a pili piese de otel netratat termic. Vom utiliza in mod obligatoriu astfel de pile, atunci cand avem de indepartat straturi groase de material, dintr-o piesa tratata termic.

2005815395_Trusa1.PNG.7ca30b084c2247776350964ac6c28365.PNG1042148060_Trusa2.PNG.77262da700cbaabd250ca1dae164b062.PNG

In ceea ce priveste cele trei dispozitive ilustrate de flomar60 (cele cu coada rosie) ele sunt destinate unor operatii simple de lustruit. Se poate vedea ca ele nu sunt prevazute cu dinti de aschiere, asadar nu sunt propriu-zis niste pile. Nu se recomanda spre exemplu, utilizarea unor asemenea dispozitive, spre exemplu pentru a face o gaura patrata, dintr-una rotunda practicata intr-o piesa tratata termic. Indepartarea straturilor groase dintr-o piesa tratata termic, mareste mult forta de aschiere, care transpusa in zona de separare dintre substratul (suportul) de otel si stratul de nichel depus, va duce la exfolierea celui din urma.

 

Editat de ola_nicolas

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.

×

Informații Importante

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăți experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe www.tehnium-azi.ro te rugăm să fii de acord cu: Termeni de Utilizare.