Audio TUBE Amplifier - un alt proiect audio cu tuburi electronice din colectia Tehnium Azi

[ola_nicolas]

Acum 39 minute, ciro a spus:

Cu siguranta un cablaj imprimat va scurta timpul necesar pentru asamblarea unui amplificator cu tuburi.

Soclurile tuburilor cu vid, montate pe cablaj imprimat, sunt avantaje ale unor constructii de serie mare, unde procesul de productie este automatizat. Altminteri, pentru un ampificator realizat in regim de unicat, timpul necesar asamblarilor este mult mai mare comparativ cu varianta soclurilor fixate direct pe sasiu. Din cate inteleg eu, donpetru vrea sa realizeze un kit universal de serie mica/mijlocie. Un asemenea kit, ar fi interesant, doar in conditiile in care se asigura si sasiul-carcasa al amplificatorului. Altminteri, adevarata incercare pentru un constructor de amplificator audio cu tuburi electronice, este exact realizarea acestui sasiu-carcasa. Atata timp cat acest reper nu este inclus in kit, realizarea soclurilor prin aplicare pe cablaj imprimat, nu mai reprezinta nici un avantaj. In plus, alimentarea filamentelor prin circuite cablate este greu de realizat, intrucat ar necesita circuite suplimentare de reducere a brum-ului. Asa dupa cum se vede si in fotografia atasata de viobio, cele doua fire de alimentare ale filamentelor sunt torsadate, tocmai in scopul diminuarii brum-ului care patrunde in amplificator pe aceasta cale. De fapt, constat ca viobio are un mod profesionist de realizare a sasiului-carcasa, in constructie mixta metal / rasina epoxidica (sau un alt material plastic) care probabil ca ii este furnizat de un specialist in domeniu.

[ola_nicolas]

La 08.12.2018 la 17:49, viobio a spus:

... unii utilizatori poate nu sunt de acord sau vor altă sursă .... diferită de ce am eu in cap , de exemplu sunt " talibani " care nu concep decit redresare pe tub  sau vor  neapărat filtrare cu șocuri. ...

Sunt de acord ca redresorul cu vid este unul perimat din toate punctele de vedere (daca stam sa ne gandim doar la cei cativa Watt) pe care ii consuma din transformator pentru incalzire. In schimb, eu personal nu consider ca socurile inductive sunt depasite. In lipsa lor, sursele trebuiesc proiectate cu ripluri foarte mici de tensiune. Acest lucru, duce la cresterea valorii capacitatii condensatorilor de filtrare, care in conditiile in care trebuie sa reziste la tensiuni de 450 V, devin atat voluminosi, cat si mai ales scumpi. Prin utilizarea filtrelor cu socuri inductive, curentul continuu are cale libera (are de depasit doar rezistenta de cateva zeci de ohm a conductorului cu care s-a bobinat socul) in timp ce componenta alternativa data de riplul de tensiune anodica, intampina o reactanta foarte mare. Spre exemplu, o bobina de soc calculata la o inductanta de 50 H, in conditiile unei redresari dubla alternanta, opune componentei fundamentale a tensiunii de riplu, o reactanta de aproximativ 31400 de ohm. Datorita aceastei reactante imense, constructorul poate proiecta alimentarea cu un riplu de tensiune mai mare si in acest fel capacitatile condensatorilor electrolitici de filtrare se pot reduce foarte mult si devin astfel accesibili, atat ca dimensiuni, cat si ca pret. O caracteristica a bobinelor de soc utilizate in filtrarea tensiunilor anodice, este aceea ca miezurile magnetice trebuiesc prevazute cu intrefier, pentru limitarea valorilor mari ale intensitatilor campului magnetic produs de curentul continuu anodic. Cei care sunt de acord cu mine in privinta utilitatii bobinelor de soc la alimentarea montajelor cu tuburi, vor gasi aici un fisier de calcul in SMath pentru valoarea specifica a intrefierului. Pentru calculul efectiv, se poate utiliza exemplul specific prezentat in cadrul articolului meu Calculul intrefierului unui transformator.

Editat Decembrie 12, 2018 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

✂️ Postare eronata.

P.S. - Aparitia postarilor duble este un caz tipic care conduce la concluzia ca orice utilizator ar trebui sa aiba in permanenta dreptul de asi edita oricand propriile mesaje. De asemenea, este evident ca in acelasi scop, orice utilizator ar trebui sa aiba la indemana si un buton de stergere. Nu cred ca ar fi deranjat pe nimeni, daca aceasta postare ar fi disparut pur si simplu, in loc de a fi editata ca eroare.

Editat Decembrie 14, 2018 de ola_nicolas

[viobio]

In PP apare o problemă dacă se folosesc șocuri cu valori mari imediat după primul condensator de filtraj , datorită consumului foarte variabil in soc apare un fenomen de autoinducție .

Altă problemă .....cam cit ar arăta un soc de 3..4H care să si reziste la un curent de 450mA ? Eu zic că ar avea citeva kg . Condensatorii pentru 400...450V nu costă o avere , pină la urmă cine isi face un amp .....il face pentru el ....nu ? 

Condensatorii de filtraj sunt si niște " rezervoare de energie " dacă mergi pe capacități de filtraj mici ....pe piesele cu dinamică mare ai nevoie de energie , de curent , de unde il trag finalele ? Nu din condensatori ? Dacă se merge pe capacitati mici de 22...47microF o să apară un frumos efect de compresie , compresie care este ok pentru unele amplificatoare pentru instrument , dar acolo este o situatie aparte , totuși si acolo depinde pentru ce gen muzical a fost conceput amplificatorul pentru chitară .

https://www.tme.eu/ro/katalog/condensatoare-electrol-snap-in-85degc_112347/#id_category=112347&s_field=artykul&s_order=ASC&visible_params=2%2C115%2C118%2C42%2C32%2C120%2C39%2C117%2C10%2C123&used_params=118%3A25358%3B120%3A24790%2C25145%3B

https://www.tube-town.net/ttstore/Capacitors/Electrolytic/Elektrolytic-Can/Radial/Snap-In/Elektrolyt-330-F-%40-450V::2136.html

Editat Decembrie 12, 2018 de viobio

[gsabac]

Exact ce trebuia la acest proiect, un specialist care sa proiecteze bobinele de soc pentru diverse puteri, bineinteles pentru cei interesati, pe categorii de putere si de clasa de functionare, A, A1, AB.

De altfel socuri ca si transformatoare se gasesc gata facute. Sunt variante premium, variante cu toruri sau clasice de larg consum. Daca pentru inlocuitor de socuri @viobio foloseste cu succes scheme de filtre active cu tranzistori (eventual cu MOSFET), pentru transformator nu exista substitut, dar pentru pasionatii de constructii cu transformatoare construite acasa, deasemenea in proiect pot fi citeva modele de transformatoare personalizate.

In comert, pentru 50W la iesire preturile variaza de la aproximativ 250 lei la 500 lei si pentru socuri preturile putin mai mici. Deasemenea pentru transformatoare de retea care pot fi de fabrica sau manufacturate.

@gsabac

Editat Decembrie 12, 2018 de gsabac

[ola_nicolas]

1 oră în urmă, gsabac a spus:

Exact ce trebuia la acest proiect, un specialist care sa proiecteze bobinele de soc ...

Nu neaparat. In schimb am retinut argumentele lui viobio, care mi se par in regula. La puteri de pana la 20 W la iesire, in general nu este nevoie de soft-starturi, iar spatiul castigat prin lipsa socului inductiv, va fi folosit la amplasarea unor condensatoare mai voluminoase.

1 oră în urmă, gsabac a spus:

... De altfel socuri ca si transformatoare se gasesc gata facute ...

Eu personal, prefer sa realizez in regim de amator tot ceea ce se poate. Cine gandeste altfel, nu mi se pare ca ar mai face parte din categoria curiosilor, ci din cea a consumatorilor. Cei pentru care 250... 500 lei nu conteaza, nu vor fi nici-odata hobby-isti, la fel cum cel care are la dispozitie Mercedesul tatalui sau, si 2... 3 mii de euro bani de buzunar, nu isi va bate de regula capul, nici macar sa invete bine sa scrie si/sau sa citeasca.

Editat Decembrie 12, 2018 de ola_nicolas

[viobio]

Pentru carcase puteți apela la el https://www.facebook.com/AudiocrisAmp

Este colaboratorul meu de citiva ani, o carcasă costă între 370...500lei în funcție de complexitate și mărime. 

[viobio]

Acum 6 ore, ciro a spus:

Foarte frumos lucrat amplificatorul ca si schema electronica care este in discutie. 

Cu siguranta un cablaj imprimat va scurta timpul necesar pentru asamblarea unui amplificator cu tuburi. Solutia cu cablaj este actualmente destul de folosita in amplificatoarele cu tuburi cu mari pretenti, deoarece pe cablaj se poate gestiona mult mai elegant si eficient zgomotul de fond, plus se pot limita printr-un ecran dispus corect eventuale cuplaje/pertubati EMI care se agata mai usor de tensiuni inalte de functionare (idem frecvente) decat de montaje care functioneaza la tensiuni/frecvente mai mici.

Va fi un proiect Tehnium Azi foarte apreciat in lumea D.I.Y., mai ales in lumea lamparilor - prevad lucrul asta - iar contributia utilizatorului viobio e de nota 10. Felicitari. O sa urmaresc cu mare interes acest subiect.

Amplificatoarele montate pe barete cu cose sau point to point sunt cele mai scumpe și sincer.... ca sound sunt peste multe amplificatoare fabricate pe cablaj imprimat, am reparat citeva și știu ce vorbesc, în ziua de azi mai sunt puține firme care facrica a pe cose sau point to point, firmele sunt în general mici, de nișă, le găsiți prin Japonia, Germania, Franța, Ungaria. 

Un ATM 1S costă 9500$, un Hashimoto.... între 2300....7000$, prețul este în primul rind mare datorita manoperei. 

Pozele sunt cu interiorul unor amplificatoare Hashimoto, Jadis, Air Tight ATM 1S, Leben 

Ce se fabrică pe cablaj sunt plantate de roboti și lipite în baie de aliaj fără Pb, aliaj care creează mari probleme după citiva ani, apar foarte des lipituri reci sau oxizi între terminalele componentelor și lipituri. 

Editat Decembrie 12, 2018 de viobio

[prog]

Un amplificator pe tuburi cu certitudine iese scump, cu toti stim asta si ar trebui si cei care vor sa-si construiasca unul sa stie asta. Am vazut schema postata cu acele KT88, cele mai ieftine pe piata sunt la vreo 40USD/bucata, cele mai scumpe vreo 500USD/bucata. Daca ne raportam la pretul cel mai ieftin, din start KT-urile costa 160 USD fara transport.

Pe de alta parte, eu nu as incuraja un incepator sa cableze amplificatoare pe tuburi. Ganditi-va la riscul imens asumat. Cablajul imprimat vine cu certitudinea ca o data montate piesele, sistemul va functiona corect. La o cablare aiurea, spunem "pa 160USD" cat spuneam ca costa acele tuburi KT-88.

Cablaj imprimat vs. cablare = hm, am ascultat cateva amplificatoare cu tuburi la viata mea si sincer sa va zic mi s-a parut ca acele cablate aveau un zgomot de fond mai mare. Spunea cineva mai sus ca vezi doamne lipiturile pe cablaj se pot compromite, dar si cele lipite prin conductoare direct pe terminalele soclu ale tuburilor sau a pieselor electronice se pot compromite in timp. Aici un atuu mare de spus il are aliajul de lipit. Cine te obliga sa foloseste aliaj fara plumb!

Iata un exemplu de constructie amplificator pe tuburi McIntosh Tube Amp folosind cablaje imprimate:

 

Editat Decembrie 13, 2018 de prog

[viobio]

Cine te obligă să folosești aliaj fără plumb ? Legea te obligă , adică ii obligă pe producătorii de echipamente electronice să folosească aliaje fără plumb .  Am un amplificator Marantz pe siliciu la care pot scoate trsnzistorii driveri fără să ii dezlipesc , doar trebuie să trag un pic de ei , cind o să mă ocup de el o să fac o filmare să vedeți cum arată lipiturile dupa aproximativ nouă ani .

 

Legat de constructiile point to point sau pe barete vs cablaj , nu stiu ce amplificatoare au fost ascultate , zgomotul de fond poate fi hiss sau humm , hiss apare in special datorită tuburilor , humm datorită cablării aiurea , masă aiurea , transformatoare înghesuite sau prost dispuse pe sasiu , filtraj ineficient , bias reglat aiurea in special la PP 

Mai repede o dai in bara cu un cablaj imprimat decit cu un montaj vintage ,  capacitățile parazite intre componente , intre componente si traseele de pe cablaj sunt mai mari cind se construiește pe cablaj imprimat , cablarea vintage  ține de experiența fiecăruia . Am reparat foarte multe amplificatoare pentru instrument , unde amplificarile sunt imense față de un amp pentru auditie , Fender Twin Reverb fabricat pe cose este mut , 0 humm , 0 hiss ,  vs variantele actuale care sunt fabricare pe cablaj imprimat , mult mai zgomotoase , ăsta este doar un exemplu.

In film este un McIntosh MC275 care se fabrică in zilele noaste ajuns la revizia nr 6 , am ascultat așa ceva , am un MC275 fabricat in 1978 și restaurat de mine ( am schimbat doar tuburile si electroliticii )  , al meu este lucrat pe cose , ca sound  este peste cel care se fabrică acum .

Editat Decembrie 13, 2018 de viobio

[gsabac]

La 12.12.2018 la 17:26, ola_nicolas a spus:

Nu neaparat. In schimb am retinut argumentele lui viobio, care mi se par in regula. La puteri de pana la 20 W la iesire, in general nu este nevoie de soft-starturi, iar spatiul castigat prin lipsa socului inductiv, va fi folosit la amplasarea unor condensatoare mai voluminoase.

Eu personal, prefer sa realizez in regim de amator tot ceea ce se poate. Cine gandeste altfel, nu mi se pare ca ar mai face parte din categoria curiosilor, ci din cea a consumatorilor. Cei pentru care 250... 500 lei nu conteaza, nu vor fi nici-odata hobby-isti, la fel cum cel care are la dispozitie Mercedesul tatalui sau, si 2... 3 mii de euro bani de buzunar, nu isi va bate de regula capul, nici macar sa invete bine sa scrie si/sau sa citeasca.

Eu credeam ca va mobilizez sa faceti un tabel de socuri calculate de dumneavoastra, cu diverse inductante si diversi curenti

 si eventual cite un set de transformatoare SE si PP pentru diverse tuburi, configuratii si puteri.

Eu deja am culese mai multe materiale cu transformatoare si socuri de la diverse firme, dar am si simulat in forum circuite de filtraj

active cu tranzistori si le-am comparat cu filtrele inductive la performante similare.

@gsabac

Editat Decembrie 13, 2018 de gsabac

[donpetru]

La 12.12.2018 la 0:52, viobio a spus:

https://www.tme.eu/ro/details/1028g-20k/trimere-tht-cu-o-singura-tura/sr-passives/ pentru SM1 se poate folosi cel din link  de 0,5w , curentul acolo este mic , eu am pus 1w supradimensionat sau cele negre formatul mare , cred că știi despre ce vorbesc , am uitat marca lor .

Sau de 1w , nu este musai să fie multitură , nu costă o avere https://www.tme.eu/ro/details/cn-15.1-22k/trimere-tht-cu-o-singura-tura/telpod/

Am pus două desene cu ce trebuie să mai desenezi pe schemă 

1 siguranță intre catodul fiecărei finale , mai bine se arde o siguranță decit tot ce este in catodul tubului .....in cazul cind tubul ajunge in iadul lampilor .

2 Conexiune pentru G2 tuburi finale cind G2 nu se alimentează din Ua sau OT 

 

Capetele E de la SM3L/R se conectează la masă , C11 nu există pe schemă , probabil te-a indus in eroare desenul meu .

Pe cablaj pinii 1 și 8 de la tuburile finale trebuiesc uniți , pentru pentode octale pinul 1 este G3 care trebuie conectat la pinul 8 , pinul 8 fiind catodul , EL34 are G3 la pinul 1 . Tetrodele nu au nimic conectat la pinul 1 .

Potentiometrul de volum este de 100K logaritmic .

Am corectat schema amplificatorului pe baza indicatiilor de mai sus. As dori totusi sa nu enumeram prea multe variatiuni unde se pot folosi x modele de tuburi electronice, ci sa ne axam doar pe trei variante de scheme electronice. In acest sens stiu ca ati facut ceva precizari pe care as dori sa le recapitulati intr-o postare ulterioara a acestui topic, facand referire la ultima schema postata de mine mai jos. Adica, cu alte cuvinte, pe schema postata mai jos precizati, daca se foloseste echivalent tubul X, va trebui facute modificari z si y, s.a.m.d

 

Schematic Tehnium TUBE Audio Amplifier - vers.1.1.0..pdf

[viobio]

Am să explic amănunțit , sper că poate intrlege oricine ,  conexiunile pentru conectorii notați X1/X2/X3 in functie de  transfornatorul de ieșire folosit  ,conexiune doar Ua si anozii tuburilor finale sau conexiune ultraliniară .

Tot din conectorii X1/X2/X3 se poate alimenta G2 ( grila 2 de accelerare ) din Ua , UG2 separată sau din transformatorul de ieșire cind se folosește transformator de ieșire ultraliniar .

Tuburi finale care se pot folosi pentru această schemă 

6P6C,6V6,6P3C,6P3C-E,EL34,6L6, 6550,seria KT .

Se pot folosi si EL95,EL84,6P14P dar au alte conexiuni la soclu , au pinii dispusi altfel fiind tuburi heptale si novale .

 

Varianta 1 

Cum este schema desenata , nu se face nici o punte pe conectorii X1/2/3 , se foloseste un transformator de iesire ultraliniar.

 

Varianta 2 

Se folosește un transformator de iesire " normal " , adică doar cu trei fire in primar , un fir catre Ua si două fire catre anozii tuburilor finale .

Alimentare G2  din Ua , se  unesc X2-1 cu X2-2 , se unesc X1-1 cu X1-2 , X3-1/X3-2 nu se unesc .

 

 

Varianta 3 

 

Alimentare G2 din Ug2 , se folosește tot un transformator de iesire " normal " 

Această variantă se folosește cind in foaia de catalog este specificată tensiunea Ug2 mult mai mică decit Ua , un exempu aleator Ua 460V , Ug2 400V , am dat exemplu că să se înțeleagă mai ușor.

X3-1 se uneste cu X3-2 , X2-1 se unește cu X2-2 , X1-1 nu se unește cu X1-2 .

[viobio]

Variante de negativare in funcție de clasele de functionare 

1 Negativare fixă clasă B , AB, AB1  .Trebuie să existe in sursă o tensiune - UN ( tensiune negativă față de masă )

Se montează SR3L/R , R14L/R , RK1L/R  ( se montează rezistențe de 10ohmi/1w pe care se poate masura Ia0 , curentul de bias/repaos ) , se face strap in locul rezistentelor RK2L/R , din SR3L/R se reglează curentul Ia0 , acesta este curentul de repaos/bias .

Nu se montează R12L/R CK1L/R .

 

2 Negativare automată , clasă AB .

Se montează CK1L/R , RK1L,RK2L,RK1R,RK2R ,R12L/R , in catodul fiecărui tub final sunt montate in serie cite două rezistențe de 5w din inserierea a două valori se obține valoarea necesară negativarii , valoarea este specificată in foaia de catalog a tubului final folosit .

Nu se montează R11L/R ,SR3L/R,R14L/R 

 

 

3 Negativare automată cu o singură rezistență in  catozii tuburilor finale , așa zisă clasa A PP  

Se face strap dupa intre F1,F2 , am atasat un desen că să se înțeleagă mai bine .

Se montează CK1L/R ,RK1L,RK2L,RK1R,RK2R ,R12L/R .

Atenție in acest caz in catozi aveți un grup rezistiv serie paralel ! 

Amplificatoarele cu această variantă de negativare sunt cele mai energofage lucrind cu curenti anodici mari , pe rezistențele din catozi se disipa căldură , aceste amplificatoare sunt cele mai cautate de așa zișii audiofili , cele de " fabrică " avand prețuri prohibitive .

 

 

 

[donpetru]

viobio, in zilele urmatoare o sa fac un tabel concentrator cu lista de piese si setup-ul, pentru fiecare tip de tub folosit. Deci, o sa revin cat de curand si cu aceste detalii. Poate nu ar fi rau sa includem si transformatorul de alimentare care cu siguranta poate avea puteri diferite in functie si de tuburile folosite.

Dar pana atunci, am finalizat de trasat schema electronica a sursei de alimentare unde partea de 6,3V pentru alimentarea filamentelor tuburilor nu am trasat-o (am notat acolo un "?" ). O sa te rog sa o completezi. Am vazut ca in una din schemele prezentate ai folosit "un semireglabil". De asemenea, este musai necesar de avut priza mediana pe acea iesire de 6,3Vac ?? Si daca da, ce rol mai are semireglabilul ???

Precum o sa observi, partea cu LM317 am completat-o cu niste diode care au rolul de a limita curentul prin tranzistorul extern de tipul TIP42C sau BD912. Avand in vedere tensiunea de iesire necesara cred ca aceste tranzistoare sunt potrivite aplicatii. Totusi, daca e nevoie de un tranzistor extern de putere mai mare, se poate adapta schema si cu asa ceva.

Asa cum spuneam anterior, un alt aspect care ar trebui lamurit, este transformatorul de alimentare (o sa trebuiasca sa completam schema cu valorile tensiunilor secundare si curentul nominal a lor, de preferat pentru diverse puteri de iesire dorite pe iesirea amplificatorului).

Schematic PSU Tehnium TUBE Audio Amplifier - vers.1.1.0.pdf