Jump to content
donpetru

Audio TUBE Amplifier - un alt proiect audio cu tuburi electronice din colectia Tehnium Azi

Recommended Posts

Am deschis acest topic in urma discutiilor din topicul urmator:

unde la un moment dat s-a pus problema elaborarii unui kit electronic avand la baza tuburi electronice. Bineinteles, s-a nascut astfel dorinta de a face un proiect Tehnium Azi de amplificator audio pe tuburi pornind de la una din schemele electronice publicate de utilizatorul @viobio

Aici vom stabili daca vom ramane la schema electronica propusa initial de viobio sau daca va mai fi nevoie de mici update-uri - asta vom vedea pe parcursul acestui topic. Dar inainte de toate, pana ajung sa trasez cablajul si sa validam prototipul, sa vedem schema electronica propusa de viobio.

Din discutiile avute in topicul mentionat anterior, noul proiect TA se doreste a fi un proiect de amplificator audio pe tuburi care sa fie configurabil cu diverse tuburi electronice, respectiv puteri dorite pe iesire. 

P.S. Denumirea acestui topic se mai poate modifica pe parcursul discutiilor, pentru ca as dori sa-i gasim si o codificare, asemenea celorlalte proiecte TA, cum a fost FET400, AV400v2 v3, la noul amplificator pe tuburi nu stiu cum am putea sa-i spunem - sa fie oare: TUBE1000, nu stiu, astept pareri!

EDITARE ULTERIOARA: Am postat mai jos documentatia proiectului VD2018 pentru review:

VD2018 - Tehnium Tube Audio Amplifier (versiunea pentru review)_22-04-2019.pdf

O sa las spre validare aceasta versiune a documentatiei o perioada de timp, urmand ca dupa testarea acestui proiect de mai multi utilizatori eventualele completari sa le fac in versiunea finala a documentatiei. Asadar, rog toti utilizatorii implicati si in special lui @viobio, sa parcurgeti documentatia si sa consemnati unde e cazul: erate sau completari

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu agreez denumirea de TB-v.dpxxx....xxx poate fi 001....1000...

...sau V.D-P tubexxx...

...sau alte propuneri!

...ce este cu adevarat important este versatilitatea acestui proiect!...sa permita cat mai multe combinatii de tuburi uzuale centrate pe cateva valori de impedante de iesire...functie de asta se aleg coduri potrivite pentru trafurile de iesire de preferat de la o singura firma constructoare care sa acopere paleta de impedante necesara...nu este de neglijat nici pretul trafurilor de iesire care vor fi alese!

...de asemenea,traful de alimentare sa permita aceste modificari prin valori de tensiune prestabilite(prize pe bobinaj)...iar curentul necesar livrat de fiecare secundar sa fie disponibil din traful de alimentare la varianta 'full-option'

...trafurile -de iesire si de alimentare- sa fie construite pe miezuri E+I- motivul este faptul ca sunt mai usor de abordat-d.p.d.v. constructiv pentru cei ce vor alege acest kit...bineinteles ca pot fi si toroidale-in special cel de retea!-pentru cei care au sume ceva mai consistente de investit!

...valoare maxima a tensiunii anodice-450V , chiar mai mica daca se poate!

..schema sa prevada negativari reglabile ,adaptabile pentru fiecare model de tub final ales...

...etajul de atac sa fie construit dupa cea mai performanta schema cu putinta relativ la combinatiile de tuburi finale...

...nivelul tensiunii de intrare pentru puterea maxima de iesire sinus sa fie 0dB...

....distorsiuni maxime admise 1,5% la putere maxima de iesire sinus...

...si ar mai fi dar mai astept si alte pareri!

Spor!

Share this post


Link to post
Share on other sites

propunere .Kitul ca produs final sa poata fi disponibil si pe parti componente ,ca fiecare sa si-l personalizeze cum doreste ,sigur daca vor fi destui amatori.

Share this post


Link to post
Share on other sites

O sa urmaresc cu interes acest topic. Deci, pana la urma proiectul va fi compus din doua sau trei cablaje: unul pentru sursa si unul stereo / doua mono de amplificare ?

Dar inca nu a postat viobio schema ! :scratchchin:

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 14 ore, flomar60 a spus:

...valoare maxima a tensiunii anodice-450V ...

375... 380 V este o tensiune cel mai adesea suficienta.

Share this post


Link to post
Share on other sites

...valoare maxima a tensiunii anodice-450V , chiar mai mica daca se poate! …. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Maine o să desenez schema .

Tuburile EL34,6L6, 6P3C-E ,5881,6550,seria KT , funcționează mediicru , parerea mea , cu tensiuni mai mici de 450V , se pierde multă putere , cea mai mare problemă a amplificatoarelor cu tuburi sunt distorsiunile armonice si mai ales cele de intermodulație , cu cit se apropie de puterea maximă cu atit cresc mai mult . Cu tensiuni anodice de 350...425V se obtin puteri mai mici si se ajunge la THD destul de mare . După mine partea de atac a finalelor ar fi mai importantă , in functie de ce tuburi finale se dispune , preferă , se folosește altă tensiune anodică , bine ar fi să se descarce de pe net foile de catalog ale tuburilor care sunt preferate de fiecare in parte , acolo puteți gasi aproape tot .... mură in gură , pe clase de funcționare .

Cei care vor să foloseasca  EL95,EL84,ECL82,ECL86,6P14P ,6F3P ,6P6, 6V6 , pot folosi tensiuni anodice intre 220...360V , numai că se poate ajunge la o putere maximă de 14..16W in functie de tuburile finale folosite .

O să desenez schema astfel incit să se poată folosi si tuburi rusesti  pentru atac , acestea au 6,3V la filament , dacă se folosesc tuburi americane/europene , se schimbă doar tensiunea de filament , de la 6,3V la 12,6V . Mare atenție la tuburile rusești ! Marea majoritate au Ufk de 80...100V , o să rezolv si problema asta in sursa de alimentare .

Aici găsiți date pentru marea majoritate a tuburilor care s-au fabricat https://frank.pocnet.net

De aici puteți cumpăra materiale de cea mai bună calitate pentru construcții cu tuburi 

https://www.banzaimusic.com/Electronics-c-1664/

https://www.tube-town.net/ttstore/

https://www.tubeampdoctor.com

Edited by viobio

Share this post


Link to post
Share on other sites

Foarte utila postarea de mai sus deoarece prin acest mesaj ai trasat in linii mari cum va arata viitorul proiect de amplificator audio pe tuburi. 

Am vazut mai sus ca utilizatorul @ionut90 a adus in discutie modul de distribuire a schemei electronice pe cablaje, daca va fi unul sau doua. Cu siguranta piesele sursei de alimentare se pot prevede pe un alt cablaj dar inainte sa decidem cu toti cu asta, va trebui sa vedem schema electronica maine. 

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 12 minute, donpetru a spus:

Foarte utila postarea de mai sus deoarece prin acest mesaj ai trasat in linii mari cum va arata viitorul proiect de amplificator audio pe tuburi. 

Am vazut mai sus ca utilizatorul @ionut90 a adus in discutie modul de distribuire a schemei electronice pe cablaje, daca va fi unul sau doua. Cu siguranta piesele sursei de alimentare se pot prevede pe un alt cablaj dar inainte sa decidem cu toti cu asta, va trebui sa vedem schema electronica maine. 

Cel mai bine ar fi ca sursa de alimentare să fie separată de placa pentru amplificare , unii utilizatori poate nu sunt de acord sau vor altă sursă .... diferită de ce am eu in cap , de exemplu sunt " talibani " care nu concep decit redresare pe tub  sau vor  neapărat filtrare cu șocuri .

Altă sugestie , cind o să proiectezi cablajul să pui tuburile pe fața opusă componentelor  , oricum cablajele nu ies foarte ieftine pentru că nu poți inghesui tuburile , trebuie să ai minim 100....120mm intre tuburile finale .

Edited by viobio

Share this post


Link to post
Share on other sites

Domnilor, chiar imi place sa vad acest proiect. Multumesc de pe acum utilizatorilor implicati, in special lui viobio si donpetru. 

Cheers! :coolspeak:

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Astea ar fi schemele .

Sursa este simplă , pentru partea de tensiune înaltă am ales filtrare CR . Cine doreste isi poate personaliza sursa cum dorește .

Citeva pareri personale 

1 nu faceți soft start pe filamente , nu are nici un rost , este un moft , in plus tuburile trebuie să se încălzească cit mai repede .

2 nu vă bateți capul cu soft start pe tensiunea anodică  , dacă într-adevăr doriți cuplarea tensiunii anodice cu intirziere folosiți un banal intrerupator , cine dorește electronic o poate face cu un temporizator si un releu , cobtactele releului este bine să fie montate intre sursă si Ua amplificare , altfel vă apare un pocnet in difuzoare cind se inchid contactele releului , mare atentie ce releu folosiți , in CC flanează contactele , este bine să puneți mai multe contacte in serie si 47...100nf in paralel pe ele . Se poate face si varianta electronică cu tranzistori MOSFET ,FET , aici poate aparea o problemă , tranzistorii ăștia sunt făcuți să lucreze in impulsuri , in regim liniar pot aparea in incinte tot felul de zgomote pină se deschide de tot tranzistorul , in funcție de tipul tranzistorului , eu am facut multe experimente cu diferite tipuri și unii fac că toți dracii . Eu prefer BU508 pentru tensiuni de maxim 500V ,comandat cu releu in baza , il folosesc pe post de " intrerupator " si multimpicator de capacitate , nu il montez in toate amplificatoarele , doar unde există buget ! 

Nu vă speriați că se " sperie " tuburile de tensiunea anodică dacă nu este cuplată după ce se incalzesc tuburile , 95% din producătorii de amplificatoare nu folosesc cuplarea cu intirziere a tensiunii anodice , nici acum , nici in trecut , s-au fabricat milioane de amplificatoare fără soft start pe anodică .

Alimentarea filamentelor tuburilor finale este bine să se facă cu o infasurare 2X3,15V , cu mediană , dar cele două înfășurări să fie bifilare , bobinate în același timp , in acest caz nu se mai montează semireglabilul anti humm , dacă se foloseste infasurare simpla 6,3V fără mediană , se montează obligatoriu acel semireglabil  anti humm ( 100 ohmi ) , se reglează astfel incit să dispară humm-ul din incinte .

Filamentele tuburilor novale sunt alimentate in curent continuu , tensiunea este stabilizată , fillamentele au potentialul ridicat față de catod , se pot folosi si tuburi rusesti in SRPP , acestea au Ufk 100V , cele americane/europene au Ufk 200V .

In schema partii de amplificare ce este punctat se poate strapa , in functie de ce se dorește in partea finala , clasă de functionare .

In limita timpului o să postez aici partile finale ale amplificatorului in functie de clasele de functionare , pentru fiecare tip de tub final care se poate folosi , inclusiv cu schema de conectare , Ua ,Raa .

Amplificarea T.jpg

Sursa T.jpg

Edited by viobio

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumesc pentru schemele postate mai sus. Inainte de a trece la proiectarea layout-ului PCB ar trebui sa mai stabilim:

1) Da, o sa abordez un layout unde soclurile tuburilor se vor lipi pe partea bottom dar pana ajungem acolo, precum spuneai, ar trebui stabilit ce tuburi electronice se pot folosi deoarece, sa vad daca practic e posibil, pot creea niste socluri de tuburi personalizate pe layout astfel incat sa se poata folosi pe acel PCB footprint mai multe tipuri de tuburi electronice. De asemenea, schemele ar trebui actualizate cu pinii soclurilor / tuburilor!!!

2) Ar trebui stabilit gabaritul pieselor electronice pasive, cum sunt semireglabili, rezistoare si capacitoare. Si in acest caz, in functie de versiunea de schema aleasa eu pot folosi PCB footprint-uri unde pe acelasi footprint sa se foloseasca mai multe gabarite de capacitoare si rezistoare, unde e cazul. Deci, schemele prezentate mai sus ar trebui sa vina insotite si de aceste detalii urmand ca eu sa le reproduc efectiv in documentatia viitorului proiect Tehnium Azi. Adica, ma gandesc la o pagina, gen tabel, unde pe o coloana sa se prezinta valorile pieselor pentru etaj final pe tuburi de, ex. 20W, dupa aceea alta coloana cu valorile pieselor pentru 50W etc.

Deci, te rog sa completezi schemele, cand ai timp liber, vorba ta, si cu precizarile de la pct. 1 si 2 de mai sus. De abia dupa aceea eu pot trece la abordarea unui layout PCB. Avand in vedere tensiunile mari de lucru (max.500V ?) si tinand cont ca suportul PCB FR4 de 1,6mm grosime este garantat de producator la o tensiune de strapungere de 2kV, ma gandeasc sa fac cablajele pe aceasta grosime PCB. Ar mai fi si varianta de 2 sau 2,4mm dar e mai scumpa si nu stiu daca chiar se justifica in acest caz.

Asadar, astept cat de curand schemele actualizate cu cerintele de pct. 1 si 2.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 22 ore, donpetru a spus:

Multumesc pentru schemele postate mai sus. Inainte de a trece la proiectarea layout-ului PCB ar trebui sa mai stabilim:

1) Da, o sa abordez un layout unde soclurile tuburilor se vor lipi pe partea bottom dar pana ajungem acolo, precum spuneai, ar trebui stabilit ce tuburi electronice se pot folosi deoarece, sa vad daca practic e posibil, pot creea niste socluri de tuburi personalizate pe layout astfel incat sa se poata folosi pe acel PCB footprint mai multe tipuri de tuburi electronice. De asemenea, schemele ar trebui actualizate cu pinii soclurilor / tuburilor!!!

2) Ar trebui stabilit gabaritul pieselor electronice pasive, cum sunt semireglabili, rezistoare si capacitoare. Si in acest caz, in functie de versiunea de schema aleasa eu pot folosi PCB footprint-uri unde pe acelasi footprint sa se foloseasca mai multe gabarite de capacitoare si rezistoare, unde e cazul. Deci, schemele prezentate mai sus ar trebui sa vina insotite si de aceste detalii urmand ca eu sa le reproduc efectiv in documentatia viitorului proiect Tehnium Azi. Adica, ma gandesc la o pagina, gen tabel, unde pe o coloana sa se prezinta valorile pieselor pentru etaj final pe tuburi de, ex. 20W, dupa aceea alta coloana cu valorile pieselor pentru 50W etc.

Deci, te rog sa completezi schemele, cand ai timp liber, vorba ta, si cu precizarile de la pct. 1 si 2 de mai sus. De abia dupa aceea eu pot trece la abordarea unui layout PCB. Avand in vedere tensiunile mari de lucru (max.500V ?) si tinand cont ca suportul PCB FR4 de 1,6mm grosime este garantat de producator la o tensiune de strapungere de 2kV, ma gandeasc sa fac cablajele pe aceasta grosime PCB. Ar mai fi si varianta de 2 sau 2,4mm dar e mai scumpa si nu stiu daca chiar se justifica in acest caz.

Asadar, astept cat de curand schemele actualizate cu cerintele de pct. 1 si 2.

In etajul SRPP se pot folosi : ECC83,12AX7,6H2P .

In etajul defazor se pot  folosi : ECC82,12AU7, E80CC , dacă se modifică valorile rezistentelor din anozii defazorului si catozi se pot folosi si E88CC,6922,6DJ8,6H1P,6H6P .

Tuburi finale : EL34,5881,6P3C,6P3C-E , 6L6 , KT66/88/90/120/150 ,6050 .

Diseară sper să am timp să trec si lista de componente , cu valori, tensiuni , puteri . Pentru condensatori sunt sigur că ai o librarie , ar fi bine ca pentru electrolitici sa faci paduri pentru cei radiali cu terminale lungi si SNAP , pentru condensatorii de cuplaj ar fi bine să existe paduri pentru mai multe modele .

Eu nu am o librărie cu componente pentru că nu prea lucrez pe cablaje imprimate 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am inteles punctul tau de vedere dar avand in vedere ca aceasta documentatie va fi descarcata de utilizatori cu mai putina experienta in constructia montajelor cu tuburi electronice, uni poate chiar deloc, e bine sa spunem clar, spre exemplu, daca se folosesc tuburi EL34 se obtine o putere de X W daca se foloseste un transformator pe iesire bobinat asa si asa, sau cumparat unul de "aici". Deci, ideea e ca la inceput trebuie sa ne axam pe cateva tuburi, cele mai uzuale, indiferent de etajul folosit si sa faci / facem un calcul complet astfel incat sa nu se treaza nu stiu care user ca ia functionat amplificatorul o ora si a picat un tub!!! Deci, eu te inteleg ca un asemenea proiect inseamna niste detalii care trebuiesc trecute pe hartie si ca necesita timp, dar incearca sa faci asta in timpul liber disponibil si daca reusesti anul asta sa conturezi aceste aspecte cat mai concis, dupa aceea, pe masura ce voi elabora documentatia si PCB-ul, le vom mai corecta din mers.

De asemenea, rog utilizatori care au placerea sa faca niste simulari electronice a schemei cu diverse tuburi, sa ne prezinta rezultatele lor - ma refer in special la utilizatori: gsabac si ola_nicolas.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Personal , as vedea 3 variante:

1) varianta ieftina - SRPP  -> 6H2P ; defazor -> 6H1P ; finale 6P3C

2) varianta medie - SRPP -> ECC83 ; defazor -> ECC82 ; finale EL34 sau 6P3C-E

3) varianta scumpa  - SRPP -> 12AX7 ; defazor -> 12AU7 ; finale KT88 sau KT90

De asemenea consider ca ar trebui scheme dedicate fiecarei variante...daca se poate concepe un PCB unic este perfect!

Cu scuze de interventie, ma consider incepator in domeniu si poate mai lansez cate o 'perla'...

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   1 member

×
×
  • Create New...

Important Information

We use cookies and related technologies to improve your experience on this website to give you personalized content and ads, and to analyze the traffic and audience of your website. Before continuing to browse www.tehnium-azi.ro, please agree to: Terms of Use.