Inductanta bobinelor

[ola_nicolas]

Nu intotdeauna factorii sunt adimensionali. Daca se face analiza unitatilor de masura pentru relatiile c₁=?(l_i/A_i) si c₂=?(l_i/A_i²) rezulta din prima mm/mm²=1/mm=mm^-1 si din a doua mm/mm⁴=1/mm³=mm^-3. Daca se vor utiliza alte unitati de masura pentru lungimi si arii, atunci cei doi factori se vor modifica in conformitate cu unitatea de masura utilizata. Spre exemplu daca consideram lungimile in cm si ariile in cm², atunci factorul c₁ se va inmulti cu 10, drept corectie dimensionala, iar factorul c₂ se va inmulti din acelasi motiv cu 1000. De aici rezulta si importanta acestor unitati de masura.

Editat August 13, 2018 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

In aceasta postare, am atasat cateva fisiere imagine, care incearca sa sintetizeze calculul geometric al unui miez Ferroxcube (dar nu numai). Calculul, poate fi considerat unul general valabil pentru miezurile de tipul EI, EE,. EC, EP,  oala, etc. Nu am sa fac aici comentarii, ci am sa astept intrebari, la care voi raspunde punctual. Calculul s-a exemplificat pentru miezul EP20 de la Ferroscube.

 

[covaci ioan]

 Interesanta metoda, dar nu  inteleg cum determinam R1,R2, R3, R4 si R12, R23, R34, R41, in cazul miezului de tip UU sau EE, sunt foarte curios sa fac niste calcule si sa le compar rezultatele cu cele ale  ferroxcube!

 Va multumesc!

[covaci ioan]

Eu am facut niste calcule aplicand aceasta metoda descrisa in postarea de mai sus pentru miezuri EE cu sectiuni dreptunghiulare, iar rezultatele erau destul de apropiate de cele ale ferroxcube dar nu sunt exact la fel. Rezultate idientice cu ferroxcube am obtinut prin metodele din postarile #85 si#82.

Editat August 27, 2018 de covaci ioan

[covaci ioan]

corectez postarea anterioara, la postarea #85 a domnului  @gsabac ma refeream cand am spus ca rezultatele sunt idientice cu cele ale ferroxcube. In postarea #82 a domnului ola_nicolas se intelege cel mai bine cum se obtin practic  cele doua constante C₁ si C₂

Editat August 27, 2018 de covaci ioan

[covaci ioan]

4. Se determina centrele de inertie ale celor 4 sectiuni si se duc prin aceste centre, 4 drepte paralele d₁, d₂, d₃ si d₄, reprezentate in imagini prin patru segmene de dreapta de culoare albastra. De obicei programele de tip AutoCAD au instrumente special prevazute in acest scop. Cei care nu au un program performant, sau care lucreaza clasic cu creionul pe hartie se vor documenta cum se determina centrul de inertie al unui corp geometric care poate fi descompus in figuri geometrice simple si vor determina pozitia acestor centre;

Nu inteleg ce inseamna aceste centre de inertie despre care spuneti la punctul 4. Va rog daca se poate explica!

Editat August 29, 2018 de donpetru
Indepartare citat inutil

[ola_nicolas]

Centrul de inertie este un punct teoretic, pentru care toate fortele de inertie ale unui corp se afla in echilibru. In fizica el se mai numeste si centru de masa, sau centru de greutate al unui corp. In plan, la figurile geometrice cu simetrie dupa ambele axe ale sistemului cartezian (cerc si poligoane regulate) centrul de inertie este si centrul de simetrie al acelei figuri. La corpurile neregulate si de o forma oarecare, cu o singura axa de simetrie, sau nesimetrice, acest punct se determina prin procedeul descompunerii corpului geometric in corpuri geometrice simple, si determinarea pentru fiecare in parte al centrului de inertie. Centrul de inertie rezultat al figurii respective se va obtine prin compunerea momentelor de inertie ale tuturor acestor figuri geometrice elementare. Teoria este complicata si nu poate fi explicata in acest topic. Se poate insa consulta bibliografia de pe internet atunci cand se face o cautare dupa chei lingvistice inspirat alese, cum ar fi spre exemplu determinarea centrului de inertie. Aceste notiuni sunt foarte des utilizate la disciplina rezistenta materialelor. Se poate deci utiliza un manual de rezistenta materialelor elaborat pentru liceele de specialitate cu profil mecanic. In mod intuitiv, daca decupam figura geometrica in cauza dintr-un crampei de carton si fixam pe ea cu un creion centrul de inertie, atunci ea ar trebui in mod teoretic sa stea in echilibru, daca o pozitionam cu acel punct in varful unui obiect ascutit, de genul unui ac de cusut, etc. Este posibila si utilizarea notiunii, fara o documentare expresa, daca se utilizeaza asa, dupa cum spuneam si in postarile anterioare, un program de proiectare asistata de tipul AutoCAD. Aceste programe au o functie/comanda denumita region/mass properties, care furnizeaza atunci cand este solicitata o serie de coordonate specifice unui corp 3D, sau suprafata plana. Centrul de inertie, sau centroidul, este unul dintre aceste puncte specifice. Daca se lucreaza in plan, atunci programul furnizeaza coordonatele x si y ale acestui centroid, iar in cazul figurilor 3D, este furnizata si coordonata z.

Editat August 29, 2018 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

Eu am facut niste calcule aplicand aceasta metoda descrisa in postarea de mai sus pentru miezuri EE cu sectiuni dreptunghiulare, iar rezultatele erau destul de apropiate de cele ale ferroxcube dar nu sunt exact la fel. Rezultate idientice cu ferroxcube am obtinut prin metodele din postarile #85 si#82.

 

Hai sa concluzionam. in postarea #85 s-a atasat un fisier pdf, care asa dupa cum am mai spus reprezinta standardul indian in domeniu, care este aproape identic cu STAS-ul romanesc din 1975. Toate metodele geometrice pe care le-am detaliat eu mai sus (inclusiv cea din postarea #82) au la baza standardul romanesc STAS 10099-75. In ceea ce priveste problema identitatii dintre rezultatele bazate pe aceste metode si cele consemnate in cataloagele Ferroxcube, eu cred ca acestea din urma se obtin prin trasare automata utilizand mijloace electronice specifice. De aceea, foarte rar se va intampla ca sa picam exact pe rezultatele din catalog. Una dintre metodele prin care se vor obtine rezultate aproape identice, este metoda descrisa de mine mai la inceputul acestui topic, pentru miezurile cu profil rectangular, din care se va indeparta surplusul de ferita care nu participa la procesul de conducere al fluxului magnetic. In rest, atunci cand vom aplica o metoda bazata pe standardele in viguare, vom obtine rezultate apropiate, dar nu identice. Motivul poate fi cel pe care l-am aratat mai sus, sau poate fi de provenienta statistica. In foarte multe domenii industriale, trasarea caracteristicilor se face dupa metode statistice, descrise la randul lor de standarde specializate. In plus, dupa 1990, au aparut noi forme de miezuri din ferita, unele foarte "ciudate", care nu mai sunt descrise in standardele de specialitate. Un exemplu este miezul de tipul EPxx, pentru care am dat eu un exemplu de calcul in postarea #92. Rezultatele, mie mi se par foarte apropiate de cele din catalog.

Editat August 29, 2018 de ola_nicolas

[covaci ioan]

Destul de complicat mi se pare in cazul miezurilor de tip EP.

 

 

Editat August 29, 2018 de covaci ioan

[covaci ioan]

Centrul de inertie este un punct teoretic, pentru care toate fortele de inertie ale unui corp se afla in echilibru. In fizica el se mai numeste si centru de masa, sau centru de greutate al unui corp. In plan, la figurile geometrice cu simetrie dupa ambele axe ale sistemului cartezian (cerc si poligoane regulate) centrul de inertie este si centrul de simetrie al acelei figuri. La corpurile neregulate si de o forma oarecare, cu o singura axa de simetrie, sau nesimetrice, acest punct se determina prin procedeul descompunerii corpului geometric in corpuri geometrice simple, si determinarea pentru fiecare in parte al centrului de inertie. Centrul de inertie rezultat al figurii respective se va obtine prin compunerea momentelor de inertie ale tuturor acestor figuri geometrice elementare. Teoria este complicata si nu poate fi explicata in acest topic. Se poate insa consulta bibliografia de pe internet atunci cand se face o cautare dupa chei lingvistice inspirat alese, cum ar fi spre exemplu determinarea centrului de inertie. Aceste notiuni sunt foarte des utilizate la disciplina rezistenta materialelor. Se poate deci utiliza un manual de rezistenta materialelor elaborat pentru liceele de specialitate cu profil mecanic. In mod intuitiv, daca decupam figura geometrica in cauza dintr-un crampei de carton si fixam pe ea cu un creion centrul de inertie, atunci ea ar trebui in mod teoretic sa stea in echilibru, daca o pozitionam cu acel punct in varful unui obiect ascutit, de genul unui ac de cusut, etc. Este posibila si utilizarea notiunii, fara o documentare expresa, daca se utilizeaza asa, dupa cum spuneam si in postarile anterioare, un program de proiectare asistata de tipul AutoCAD. Aceste programe au o functie/comanda denumita region/mass properties, care furnizeaza atunci cand este solicitata o serie de coordonate specifice unui corp 3D, sau suprafata plana. Centrul de inertie, sau centroidul, este unul dintre aceste puncte specifice. Daca se lucreaza in plan, atunci programul furnizeaza coordonatele x si y ale acestui centroid, iar in cazul figurilor 3D, este furnizata si coordonata z.

Ok. acum inteleg ca in imaginile din postarile dumneavoastra, aceea linie care marcheaza centrul de inertie imparte aria tranversala a acelei sectiuni in doua jumatati egale (aria din stanga liniei egala cu cea din dreapta liniei) practic daca fluxul se distribuie uniform prin sectiunea miezului rezulta ca in aceea zona a miezului, linia de camp magnetic are lungimea medie.

Editat August 29, 2018 de covaci ioan

[ola_nicolas]

Da este bine interpretat. Avand in vedere ca fluxul magnetic este considerat uniform distribuit pe suprafata transversala a miezului, rezulta ca in permanenta linia medie a acestuia trece prin centrele de inertie ale diferitelor portiuni de circuit magnetic. Pe de alta parte, schemele de calcul din postarile #92 si #93 contin o serie de erori, care nu au putut fi corectate in acel interval de o ora pus la dispozitie de forum. Erorile se datoreaza faptului ca pe aceeasi pagina de AutoCAD au fost studiate mai multe variante de calcul, iar in final unele elemente ale unor variante la care am renuntat au ramas nesterse. Pentru remediere, am apelat la bunavointa domnului administrator, ca sa inlocuiasca schemele cu erori prin cele valabile. Probabil ca postarea #93 va disparea, iar schemele de calcul corecte vor fi inlocuite in postarea #92. Sa asteptam insa actiunea lui donpetru in acest sens. Pana atunci nu trebuie sa se traga inca concluzii definitive asupra scemelor de calcul respective. Abia atunci voi reveni cu detalii la unele intrebari pe care deja mi le-ai adresat.

Editat August 29, 2018 de ola_nicolas

[donpetru]

Am acutalizat postarea nr.92 conform cerintei transmisa prin e-mail. Daca ordinea de afisare a imaginilor nu este cea corecta, va rog sa-mi spuneti si o sa le reordonez.

[ola_nicolas]

 Interesanta metoda, dar nu  inteleg cum determinam R1,R2, R3, R4 si R12, R23, R34, R41, in cazul miezului de tip UU sau EE, sunt foarte curios sa fac niste calcule si sa le compar rezultatele cu cele ale  ferroxcube!

 Va multumesc!

 

Deja donpetru a facut modificarile respective. Iii multumesc si pe aceasta cale. Determinarea razelor R₁/R₂/R₃/R₄ se poate face printr-o constructie geometrica, construind cercuri cu centrul pe una dintre laturile coloanelor, sau jugurilor corespunjatoare si care sunt tangente la linia medie a campului magnetic, asa cum se poate vedea in detaliul din atasamentul al 2-lea. Razele R₁₂/R₂₃/R₃₄/R₄₁ se pot obtine la randul lor prin caonstructie geometrica, precum in detaliul din atasamentul al 3-lea. Spre exemplu in cazul razei R₁₂, se pozitioneaza alaturat cercurile de raze R₁ si R₂, se unesc quadrantele laterale ale acestor cercuri prin doua segmente de dreapta, care impreuna cu diametrele corespunzatoare acelorasi quadrante formeaza un trapez isoscel. Se duce linia mediana a acestui trapez, iar cercul care va avea ca diametru aceasta linie mediana este cercul de raza R₁₂. Se procedeaza in mod similar si pentru celelalte cercuri, razele acestora fiind de fapt media aritmetica a razelor cercurilor de la care a pornit constructia, adica in cazul ilustrat vom avea R₁₂=(R₁+R₂)/2. Toate acestea sunt reguli impuse de standardele aplicabile, asa dupa cum spuneam mai sus. In final, asa dupa cum se poate citi in liniile de text din partea din dreapta - jos a primului atasament, vom obtine pentru l_e, A_e si V_e, valori foarte apropiate cu cele din catalogul Ferroxcube 2013. Trebuie insa precizat ca una dintre cerintele standardelor aplicabile in domeniu este aceea de a se utiliza valorile medii ale diferitelor dimensiuni (cote) fizice ale miezului. Acest lucru se poate face doar in cazul in care desenul este complet cotat si contine inclusiv abaterile/tolerantele respectivelor dimensiuni. Eu nu am avut la dispozitie un asemenea exemplu. Acest lucru poate explica in parte si diferentele dintre rezultatele mele si cele din catalogul Ferroxcube. Atunci cand se determina parametrii unui miez recuperat de acest tip, se vor utiliza dimensiunile efective masurate cu un subler electronic de precizie, care a fost in prealabil verificat metrologic, sau cel putin prin comparatie cu indicatiile unui micrometru mecanic cu vernier avand efectuata verificarea metrologica periodica.

Editat August 29, 2018 de ola_nicolas

[ola_nicolas]

Iata ca deja in atasamentul al treilea inlocuit de donpetru, s-a strecurat o noua greseala. Au fost ilustrate cele doua cazuri posibile de determinare a razelor R₁₂/R₄₁ si respectiv R₂₃/R₃₄, fara a redacta relatiile in mod corespunzator. Din acest motiv, reiau aici cel de al 3-lea atasament al postarii #92. AutoCAD-ul este un instrument de o mare acuratete a calculelor, insa este greu de utilizat atunci cand se cere o redactare precisa a studiului efectuat. Imi cer scuze pentru inconveniente. Asa dupa cum se poate observa, in calcule s-a utilizat un format cu 8 cifre semnificative dupa virgula. In realitate sunt suficiente doar trei cifre semnificative, avand in vedere ca prin mijloacele curente de masurare nici nu pot fi determinate mai multe. Se obtine asadar o lungime l_e=41,2 mm, prin comparatie cu 41,1 mm, valoarea din catalog, A_e=81 mm², prin comparatie cu 78,8 mm² valoarea din catalog si respectiv V_e=3341 mm³, prin comparatie cu valoarea de 3230 mm³ din catalog. In cazul lungimii liniei medii efective de camp, eroarea este de sub 1 %, in timp ce pentru aria efectiva si volumul efectiv aceste erori sunt in jur de 3 %. Asemenea erori sunt multumitoare in cele mai multe cazuri.

Editat August 29, 2018 de ola_nicolas

[covaci ioan]

In aceasta postare, am atasat cateva fisiere imagine, care incearca sa sintetizeze calculul geometric al unui miez Ferroxcube (dar nu numai). Calculul, poate fi considerat unul general valabil pentru miezurile de tipul EI, EE,. EC, EP,  oala, etc. Nu am sa fac aici comentarii, ci am sa astept intrebari, la care voi raspunde punctual. Calculul s-a exemplificat pentru miezul EP20 de la Ferroscube.

 

Miez EP20 Ferroxcube.PNG

Miez EP20 Ferroxcube_.PNG

Miez EP20 Ferroxcube__.PNG

Da acum e mai Ok, in prima postare erau niste greseli care mi-au dat putina bataie de cap pana am inteles. Foarte bine ca a-ti corectat!

 Va multumesc.

Editat August 29, 2018 de covaci ioan